2008
TE TI‘AMARAA E TE HOPOI‘A
Atopa 2007


TE TI‘AMARAA E TE HOPOI‘A

A ma‘iti i te parau-ti‘a e te oaoa, noa’tu eaha to outou huru oraraa. A rave i te hopoia no te mau ma‘itiraa ta outou e rave. A faarahi i to outou mau aravihi e ta outou mau taleni, e a faaohipa i te reira no te ohipa maitai. A ape i te faaea-noa-raa e a hinaaro i te rave itoito i te ohipa.

Aita i maoro roa ua noaa ia‘u te rave‘a no te rere na ni‘a i te hoê manureva na’ina’i. A faaineine ai matou i te tomo atu i roto i te manureva, ua ui te hoê o te mau horopatete i te pairati eaha te teiteiraa e rere ai matou. Ua faaite oia e e rere matou i te faito e 2.900 metera i te teitei. Ua parau oia, « tei ni‘a noa‘e i te mau ata ». I muri iho ua tatara mai oia, « mai te mea e rere tatou i raro mai i te mau ata, e mea hautiuti ïa te tere manureva. Mai te mea râ e nehenehe ia tatou ia rere atu na roto i te mau ata e haere atu i ni‘a’tu, e mania roa a‘e ïa to tatou rereraa ».

Ua tupu mau ihoa taua manaoraa. No matou i roto i taua manureva ra, ua titauhia te tahi atu â tautooraa, te tahi atu â mori manureva, e te tahi atu â hautiutiraa no te haere atu na roto i te mau ata. Ia tae ana‘e râ matou i ni‘a’tu i te vahi mata‘i, e riro ïa te rereraa no te rahiraa o te taime i te mania. Noa’tu e te vai nei te tahi mata‘i puai poto e te titauraa i te pairati ia haapa‘o maitai noa i te huru o te rereraa, e mea hau atu te maitai te rereraa.

I muri iho ua feruri au i te mau parau a te pairati : « Mai te mea e nehenehe ia tatou ia rere atu na roto i te mau ata e e haere i ni‘a’tu, e mania roa a‘e ïa to tatou rereraa ». Ua mana‘o vau eaha râ ïa te faaohiparaa o te reira i te oraraa iho. A ora‘i tatou i roto i te hoê oraraa tahuti nei, ua rahi te mau mea iroiro e te viivii e te ino e ti‘a ia tatou ia haere na ni‘a’tu mai te mea e hinaaro tatou ia ora i te oraraa o te hoê feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. I reira e nehenehe ai ia tatou ia farii i te Varua i pihaiho ia tatou e ia ite i te hau i faataahia no tatou. E titauhia te tautooraa, e titauhia te faaotiraa papû, e titauhia te itoito, e e titauhia te raveraa i te mau ma‘itiraa tano no tatou no te haere atu na ni‘a i te arepurepuraa e haati nei ia tatou. I roto i taua arepurepuraa o te viivii ïa e haati nei ia tatou i roto i te mau ve‘a, te pehe e te mau hoho‘a teata. Tei roto te mana‘o haaparuparu, te hepohepo, e te mau tamataraa atoa no te « taata tino nei » (Mosia 3:19).

Mai te mea râ e faaohipa maitai tatou i to tatou ti‘amâraa, mai te mea e ora tatou i te mau ture tei horo‘ahia ia tatou e te Peresideniraa Matamua i roto i te No te Puai o te Feia Apî, e mai te mea e rave tatou i te mau tautooraa mau i te mau mahana atoa no te ti‘a atu i ni‘a‘e i te mau mea no te ao nei, e mea hau atu ïa te oaoa to tatou tere i roto i teie nei oraraa. E nehenehe ïa ia tatou ia ite i te hau na ni‘a i te arati‘a, e e nehenehe ïa ia tatou ia tapae ma te maitai i te hopearaa o to tatou nei tere.

E ere eita te tere i te mea anaanatae e te hau roa. Aita te reira i fafau-noa‘e-hia, no te mea e vai mai te mau tamataraa na ni‘a i te e‘a, e e vai mai te titauraa ia ara tamau noa e ia haapa‘o maitai na ni‘a i te taatoaraa o te e‘a. Na roto râ i te ma‘itiraa ia ti‘a i te pae o te Fatu, e nehenehe ïa ta tatou e ti‘a i ni‘a’tu i te mau faahemaraa o to tatou oraraa tahuti nei, e na te reira ïa e haapapû ia tatou te hau e te oaoa i roto i teie nei oraraa e i roto atoa i te oraraa a muri atu.