2008
Mau Maite i te Faaroo: Te Pûpûraa i te mau Mana‘o Ohie i te mau Parau Tumu o te Evanelia
Atopa 2007


Mau Maite i te Faaroo: Te Pûpûraa i te mau Mana‘o Ohie i te mau Parau Tumu o te Evanelia

Ia farerei ana‘e Robert Lund, episekopo no Kaysville, Utaha, i te mau Hau Amui no Marite i te tahi noa’tu uiraa no ni‘a i te evanelia e aore râ, i te tahi noa’tu fifi, hoê noa ana materia tauturu e hi‘o maori râ, te buka ra Mau Maite i te Faaroo.

« Mai te mea e haere mai te hoê taata ia‘u e te hoê uiraa, e parau atu ïa vau e, ‘A hi‘o ana‘e eaha râ ta te buka ra Mau Maite i te Faaroo e parau mai’ », o te parau ïa a te episekopo Lund, ma te hi‘o ti‘a i ni‘a i te tai‘oraa o te papa‘iraa mo‘a e i te mau haapiiraa a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei.

Haaparare matamuahia i te matahiti 2004, e maiti te buka ra Mau Maite i te Faaroo i te hoê tumu parau i muri i te tahi na roto i te mau tatararaa ohie o te mau tumu parau o te evanelia. I te taime i faataahia’i te faahororaa ia faaohipahia e te feia apî, e te feia apî paari e te feia faafariu apî, e haamatameha‘i te buka ra Mau Maite i te Faaroo i te mau tumu no te tauturu i te taato‘araa o te feia tai‘o ia haapuai i ta ratou mau tautooraa « no te haafatata’tu i te Faaora e i te pee i To’na mau hi‘oraa maitai », o te parau ïa a te Peresideniraa Matamua i roto i te faatomoraa.

E ere o te episekopo Lund ana‘e te taata anaanatae i roto i te mana‘o no ni‘a i te buka. Te mau melo atoa i te ao atoa nei o te imi nei i te mau rave‘a no te faaohipa i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no te haamaitai atu ă i ta ratou tai‘oraa evanelia, i te patu papuraa i te mau niu no te ite o te evanelia, i te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia i roto i to ratou oraraa, e i te faaineineraa i te poro e i te haapii i te evanelia.

Te haamaitairaa i te tai‘oraa i te evanelia

E faaohipa Donna Hebling no te Amaa no Münster no te Tĭtĭ o Dortmund i te fenua Heremani i te buka ra Mau Maite i te Faaroo ia roaa te hoê ite aano a‘e no te Ekalesia tei faaho‘ihia mai e ta’na mau haapiiraa.

« E mea ateate e e mea hohonu te mau tomoraa e e faarahi e e faa‘atati‘a te mau tumu parau tata‘itahi i to‘u nei iteraa papu no te parau-mau o Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei », o te parau ïa a te Tuahine Hebling.

Te vai nei i roto i te buka ra Mau Maite i te Faaroo mai te mea ra e 170 mau tomoraa no ni‘a i te mau tumu parau tei tabula-piapa-hia mai te Autahu‘araa a Aarona tae atu i Ziona. Hau atu â i te haapiiraa i te mau parau tumu o te evanelia i roto i te hoê rave‘a ohie e inaha râ, faauruhia, te vai ra i roto i te mau tomoraa tata‘itahi te mau faahororaa o te papa‘iraa mo‘a no te faahaere atu â i te haapiiraa i te hoê noa’tu tumu parau.

E mea pinepine Mark Ellison e to’na utuafare, no Saratoga Springs, i Utaha i te mau Hau Amui no Marite i te faaohipa i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no te faati‘amaraa i te hoê tumu parau a haapii ai i te evanelia i te fare.

« A amui ti‘a’i ta tatou mau tamarii i roto i te pureraa pô utuafare na roto i te haapiiraa’tu i te haapiiraa, ei reira ïa ratou e ma‘iti ai i te hoê tumu parau e i te faaohiparaa i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no te hoê haapotoraa maitai »,o te parau ïa a te Taea‘e Ellison. « I te tahi mau taime, e ma‘iti tatou i te hoê tumu parau ma te ui i te mau melo tata‘itahi o to tatou utuafare ia faaite i te hoê mea o ta ratou i ite no ni‘a i taua tumu parau ra. I reira ïa tatou e haere ai i roto i te buka ra Mau Maite i te Faaroo e ia ite i te mea o te parauhia ra i reire, e i te mea o tei ma‘iri ia tatou i te rave.

Teie te mau matahiti o ta’na mau tamarii mai te 7 e tae atu i te 18, tera râ, te parau nei te Taea‘e Ellison e, e horo‘a te buka ra Mau Maite i te Faaroo i te haamaramaramaraa e nehenehe e faahoona i te hiaai e i te mau faito ite i te evanelia o te mau melo tata‘itahi o to’na utuafare.

« E mea ohie roa area râ, te vai ra i roto, te mau haamaramaramaraa faufaa roa », o te parau ïa a te Taea‘e Ellision. « Te mana‘o nei au e, ua maramarama mau to‘u utuafare e, e materia haapiiraa evanelia teie o te tano ia ratou ia haere i roto mai te mea te vaira ta ratou uiraa e aore râ, hinaaro no te faaineine i te haapii e aore râ, i te opere i te mau mana‘o no te hoê noa’tu tumu parau ».

Te paturaa i te mau niu no te ite

I te matahiti 1007, ua amui Jake McKell 17 matahiti no te Paroita Grandview 21, no Provo Utaha, no te Tĭtĭ o Grandview (i te mau Hau Amui no Marite), tae noa’tu i to’na mau hoa e to’na mau taata faatere i te hoê faati‘oraa tei faatupuhia e to ratou episekopo ia tai‘o i te buka ra Mau Maite i te Faaroo mai te tahi api i te tahi i roto i taua matahiti ra. Ua parau o David Tueller, te peresideni o te Feia Apî Tamaroa o te paroita e, ua pahono maitai mai te paroita i teie titauraa ia tai‘o i te buka ra Mau Maite i te Faaroo.

« Ua riro te reira ei haamaitairaa maitai roa i te tai‘oraa i te haapiiraa tei haapiihia i roto i taua buka ra i roto i te hoê huru afaro, huru mâ e te huru ohie ia ite », o te parau ïa a te Taea‘e Tueller. « I roto i te paroita, ua itehia te hoê mana‘ona‘oraa rahi no te mana e no te faaohiparaa i taua buka ra no te mau a‘oraa, no te tahi mau haapiiraa a te taata iho no ni‘a i te papa‘iraa mo‘a, e i te tautururaa i te pororaa i te evanelia ia vetahi ê ».

I roto i te Amaa no Allentown, i te Tĭtĭ no Reading Pennsylvania (i te mau Hau Amui no Marite), te faaohipa nei Tracy Norton, te peresideni no te Feia Apî Tamahine, e te feia apî tamahine o ta’na paroita, i te buka ra Mau Maite i te Faaroo a haapii noa’i ratou i te Mau Hiro‘a Faaroo, te hoê opuaraa o tei mana‘ohia e horo‘a mai te reira i te ti‘aturiraa no te poro i te evanelia na roto i te hoê iteraa taato‘a i te mau tumu niu o te mau ti‘aturiraa a te Ekalesia.

« Te tamata nei au i te faaohipa rahi atu â i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no ta‘u mau haapiiraa e ia faaitoito i te feia apî tamahine ia faaohipa i te reira no ta ratou mau uiraa », o te parau ïa a te Tuahine Norton. « E haanina te buka ra Mau Maite i te Faaroo e rave rahi mau tumu parau no ni‘a i te mau fifi o te faaruruhia nei e te feia apî ma te pûpû i te ti‘araa o te Ekalesia i ni‘a i teie e i te tahi atu â mau tumu parau faufaa. Te ti‘aturi nei au e, e mea faufaa ia faaite i te hoê materia haapiiraa o ta ratou e nehenehe e haere i roto no te tii i te mau pahonoraa ».

Te ti‘aturi nei te Tuahine Norton e, no te mea e nehenehe ia ratou ia faati‘ama i te mau tumu parau tata‘itahi, e mea ohie a‘e i te feia apî tamahine ia taa maitai a‘e i te mau parau tumu tata‘itahi.

« Na roto i te faaohiparaa i te buka ra Mau Maite i te Faaroo ua tauturu te reira i te haamae‘araa i te ite i te evanelia e i te tauturu ia‘u iho nei ia roaa te hoê iteraa papu puai a‘e », o te parau ïa a Genesis Felix 14 matahiti, melo no te Amaa no Allentown. « Te faaherehere nei au i teie nei i teie buka i pihai iho i ta‘u mau papa‘iraa mo‘a ma te faaohipa pinepine i te reira no te imiraa i te mau tumu parau o ta‘u i ore i maramarama maitai ».

Te faaohiparaa i te mau parau tumu o te evanelia

Ua riro te tai‘oraa, te haapiiraa e te oraraa i te evanelia ei ohipa matarohia e Daniel Jauslin no te Paroita o Pratteln, no te Tĭtĭ o Bern i te fenua Tuite, o tei parau e, ua riro te buka ra Mau Maite i te Faaroo ei buka au-roa-hia‘e e ana.

« Ua ite roa vau e, ua rahi te tauturu a teie nei buka », o te parau ïa a te Taea‘e Jauslin. « Ia tai‘o outou i te reira, e roaa ia outou e aore râ, e haapuai te reira i to outou iteraa papu i te mea e parauhia ra i roto. Ua riro mau te reira mai te hoê arata‘i e nahea ia ora i te evanelia ».

Hi‘oraa, ua faahiti iho nei te Taea‘e Jauslin i te tuhaa no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i te a‘o e nahea te taata iho ia haapii i te reira e i pihai iho i te mau melo o te utuafare.

« Ua ite au e, ia tai‘o ana‘e i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa, e riro te reira i te faahoruhoru i te mau melo i te ao atoa nei, tera râ… e faaite mai te buka ra Mau Maite i te Faaroo e titauhia tatou ia na reira noa i te mau mahana atoa, titauhia tatou ia faatupu i te hoê opuaraa, e titauhia tatou ia imi tamau noa i te auraa o te mea o ta tatou e tai‘o ra », o ta’na ïa i parau.

Ua parau Legrand Laing, te hoê orometua haapii evanelia no Springville, Utaha, i te mau Hau Amui no Marite e, ua ite na oia i te buka ra Mau Maite i te Faaroo i te ha‘utiraa i te hoê tuhaa faufaa roa i roto i te tautururaa i te mau taata tata‘itahi i te haapiiraa e i te faaohiparaa i te evanelia i roto i to ratou oraraa.

« Te pûpû nei te buka ra Mau Maite i te Faaroo i te mau mana‘o e i te mau faaitoitoraa no te faaohiparaa i roto i te hoê oraraa te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu o tei haapiihia », o te parau ïa a te Taea‘e Laing. « E mea papu roa e roaa te reira i roto e rave rahi mau materia haapiiraa e horo‘ahia nei e te Ekalesia e e mea papu atoa e i roto i te mau papa‘iraa mo‘a iho tera râ, e horo‘a te buka ra Mau Maite i te Faaroo i teie mau mea ma te feaa-ore, ma te ohie, ma te ateate – te taato‘araa i te hoê noa iho vahi ».

Te faaineineraa no te opere

I te matahiti 2004, ua riro te buka ra Mau Maite i te Faaroo ei tuhaa mana no te vairaa buka a te misionare, oia’toa A Poro i Ta‘u Evanelia.

« I roto i te faarahiraa o A Poro i Ta‘u Evanelia, ua faaotihia e, e mea ti‘a ia faaohiehia te vairaa buka a te misionare e ia faaapîhia », o te parau ïa a Greg Droubay no te Aupŭpŭ Misionare o te Ekalesia. « Ua ma‘itihia te buka ra Mau Maite i te Faaroo ei faahororaa ohie, poto, e ohia ia faaohipa no te tautururaa i te hoê misionare i roto i ta’na haapiiraa i te evanelia ».

A haapapuhia’i te buka ra Mau Maite i te Faaroo ei materia tauturu haapiiraa piti no te mau papa‘iraa mo‘a e A Poro i Ta‘u Evanelia, ua ite te mau misionare o te ao atoa nei e e mea faufaa te reira no te haapiiraa e no te pororaa i te evanelia.

« I roto i ta‘u misioni e faaohipa tamau vau i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no te mau a‘oraa e aore râ, no te mau haapiiraa », o te parau ïa a Paul Epperson no Woodbridge, Virginie i te Mau Hau Amui no Marite, o tei tavini na i roto i te misioni no Belegika i Borutale [Bruxelles]. E horo‘a atoa mai « A Poro i Ta‘u Evanelia i te hoê haamataraa no te haapii i te mau tumu parau tera râ, ua hi‘o atoa vau i roto i te buka ra Mau Maite i te Faaroo no te tahi atu mau faahu‘ahu‘araa ohie o te mau tatararaa o te mau parau e o te mau mana‘o.

Ua ti‘a atoa te buka ra Mau Maite i te Faaroo i to’na ra vahi i roto i te mau buka a te piahi e faaohipahia e te mau piha haapiiraa evanelia.

« Te faaapî-tamau noa nei matou i te mau buka a te haapiiraa evanelia e te ti‘aturi nei matou e ua riro te buka ra Mau Maite i te Faaroo ei tumu maitai no te mea aita te reira i haamana-noa-hia area râ, ua faatenihia e e roaa haere noa », o te parau ïa a Brian Garner, te ti‘a faatere no te faanahoraa haapiiraa i roto i te Ekalesia.

No te mea ua apitihia te mau buka e faaohipahia nei e te haapiiraa e te mau piha haapiiraa evanelia, te parau ra te Taea‘e Garner e, e mea ti‘a i te mau taata papa‘i ia hi‘o ti‘a i mua maori râ, i te faarotahiraa a te ao atoa nei – ma te faatupu i te hoê mea e iteahia e te hoê noa’tu taata e ia i faaohipa i te teira.

« E nehenehe ta te mau taata atoa e haere i roto i te buka ra Mau Maite i te Faaroo », o ta’na ïa i parau. « E ite te mau taata i te faahororaa, e e haere i roto i teie buka e e tai‘o i te mau haamaramaramaraa. E roaa e e mea papu maitai ».

Ua nene‘ihia te buka ra Mau Maite i te Faaroo i roto e 46 reo, ma te tavini i te mau melo mai Paniola e tae atu i Finelani e i Kamabodegia. E roaa teie mau buka i roto i te mau fare hooraa buka a te Ekalesia e i ni‘a i te tahua ldscatalog.com e aore râ, i to outou ra mau feia faatere o te autahu‘araa. Ua faaîateahia te reo Peretane i ni‘a i te tahua lds.org na roto i te ma‘itiraa i te Gospel Library, Media Formats, PDF, e i muri ihoa te ma‘itiraa i te buka ra Mau Maite i te Faaroo.

Te mau-papû-raa i te i te faaroo

A parau ha‘uti ai te Episekopo ra o Lund i to’na parauraa e, te ti‘aturi nei oia e ua ta‘umu-ti‘a-hia te buka ra Mau Maite i te Faaroo i muri i te mau buka tumu a te ekalesia, te ti‘aturi nei râ oia e, e nehenehe teie buka e faaohipahia i roto e rave rau mau rave‘a e ia pûpû i te tahi mea no te mau uiraa e te mau hepohepo o te mau taata.

« Te bapetizoraa, te fariiraa i te autahu‘araa, te mâ, te faaoreraa i te hara, te tatarahapa – tei roto ana‘e pauroa i te reira », o te parau ïa a te Episekopo Lund, ma te tabula i te tahi o te mau tumu parau i roto i te buka ra Mau Maite i te Faaroo.

Mai tei faaitehia i roto i te omuaraa, te ti‘aturi nei te Peresideniraa Matamua e, a tai‘o ai e a haapa‘o ai te mau melo i te mau parau tumu o te evanelia, e faaohipa ïa ratou i teie nei materia tauturu haapiiraa ma te tamau noa i te haapuai i to ratou faaroo.

« A haapii ai outou i te mau parau mau o te evanelia, e faarahihia to outou maramarama i te faanahoraa mure ore a te Metua i te Ao ra », o ta ratou ïa i parau. « Na roto i teie iteraa ei niu no to outou oraraa, e nehenehe ïa outou e rave i te mau ma‘itiraa paari, ei ia ora ma te ti‘a i te hinaaro o te Atua, e ia roaa te oaoa i roto i te oraraa. E tupu ïa to outou iteraa papu i te rahi e te puai. E riro ïa outou i te faaea parau-ti‘a noa i roto i to outou faaroo ».