2008
Te iteraa i to‘u faaroo
Atopa 2007


Te iteraa i to‘u faaroo

I roto i te mau ava‘e e rave rahi, ua ani mai te mau misionare ia‘u e rave rahi taime ia bapetizohia vau ua pahono noa râ vau aita.

I te hoê pô i te matahiti matamua a haere ai au i te fare haapiiraa teitei i te mau matahiti 1989- 90, ua ara maoro vau e te hoê hoa maitai to‘u no te faaineine no te mau hi‘opo‘araa.

Ua ani ta‘ue mai o Matt ia‘u i te hoê uiraa o tei riro ei hoê o te mau taime faufaa rahi roa i roto i to‘u nei oraraa. « Eaha te mana‘o a ta oe ekalesia no ni‘a i te huru o te Atua ? Oia hoi, i to oe mana‘oraa eaha râ ïa To’na ra huru ? »

Aita ta‘u e pahonoraa na’na. No to’na iteraa i to‘u nei huru oraraa, ua taui marû noa oia i te paraparauraa. Aita â i nehenehe ia‘u ia haamo‘e i te reira. Tei ni‘a vau i te hoê ti‘araa faahiahia mau : E porotetani au e haere ra i te fare haapiiraa teitei no Brigham Young, e noa’tu te vai nei to‘u mau feaaraa no ni‘a i to‘u iho nei faaroo e haapa‘oraa, aita râ vau i opua i te taui i te haapa‘oraa. No te taatoaraa o te matahiti ua paruru maite au ia‘u iho i te pae varua na roto i te aperaa i te aparauraa no ni‘a i te mau mea no te pae faaroo. Ua manuïa râ to‘u nei hoa na roto i teie nei uiraa ohie i te tatara i te hoê uputa iti i roto i to‘u nei aau.

Te imiraa i te faaroo

Ua ui pinepine vau ia‘u iho i te mau ava‘e e rave rahi i muri iho, « eaha ta‘u e ti‘aturi nei ? Hau atu i te mea faufaa rahi, te ti‘aturi ra anei au ? Te vai mau râ anei te hoê Atua, e mai te mea, te vai ra, eaha râ ïa To’na ra huru ? E nehenehe anei ta‘u e ite Ia’na ? E pahono anei Oia i ta‘u mau pure ? E nehenehe anei ia‘u ia farii i te faaroo mai to‘u mau hoa feia mo‘a i te mau mahana hopea nei ? »

E ere e aita to‘u e taime na mua’tu no te feruri i taua mau uiraa hohonu ra ; no te mau matahiti e rave rahi e feia mo‘a i te mau mahana hopea to‘u mau hoa maitai roa‘e. Na teie nei mau hoaraa i aratai ia‘u ia haere i BYU. Area râ fatata i te mau taime atoa e tura‘i au i ta ratou mau tamataraa no te faaite ia‘u te evanelia. Aita vau i faaroo maitai i te mau taime i farerei ai au i te mau misionare.

Ua rahi to‘u mata‘u i te mau tauiraa o te titauhia, te mau tauiraa o te faatea ê ia‘u i te pae sotiare e te aehuehu ia faataa è i to‘u nei utuafare. Aita vau i hinaaro i te ti‘aturi e ua hape aore râ e mea hape ta‘u mau peu tumu. Aita vau i ti‘aturi e e nehenehe ia‘u ia farii i te heheuraa no ô mai i te Atua ra aore râ e nehenehe ia vetahi ê ia farii i te reira. E au ra e mea huru maamaa, e mea afaro ore e e mea maere e ua fâ mai te Atua i te tama‘iti ra ia Iosepha Semita, e ua heheu mai Oia i te papa‘iraa mo‘a apî, e e hoê ana‘e haapa‘oraa tei farii i te arata‘iraa a te ra‘i no to’na faati‘a-raa-hia ei Ekalesia mau.

Te mea maere, e feaa to‘u no te parau mau o te mau haapa‘oraa atoa, e tae noa’tu i ta‘u iho haapa‘oraa. Noa’tu e ua î to‘u aau i te aroha no te utuafare e te mau hoa, te hoê aau ei hiaai i te mau pahonoraa, ia tae ana‘e i te parau no te mau faaiteraa riirii a te Varua, e aau ofa‘i ïa to‘u.

I muri a‘e i te matahiti matamua ua ho‘i atu vau i Kentucky no te tamau noa â i te haere i te haapiiraa. Aita i maoro roa ua reva atu to‘u mau hoa feia mo‘a i te mau mahana hopea nei no te tavini i te mau misioni, e ua ite au i to‘u mo‘emo‘e rahi no te mea aita ratou i pihaiho ia‘u. Ua hinaaro vau i te tahi tuhaa o te iteraa papû tei faauru ia ratou ia pûpû e piti matahiti no to ratou oraraa. I te hoê â taime, te tapitapi noa ra to‘u mana‘o no te mea aita â vau i farii i te pahonoraa i te uiraa a Matt. Ua hinaaro vau i te ite i te mau parau mau na‘u iho. I te pae hopea, i muri a‘e e rave rahi mau rata na to‘u mau hoa tei faaitoito ia‘u i te farerei i te mau misionare, ua haavî au i to‘u feaa e ua farii au.

Te feruriraa i te parau no te faafariuraa

Oia mau e feaa to‘u no ni‘a i te mana‘o e ua tuatihia te mau parau tumu huru rau o te evanelia i roto i te hoê noa iho tino. Ua ti‘aturi te mau misionare e no te mea hoi e, e mea mau ana‘e aore râ e mea hape ana‘e te taatoaraa o ta ratou parau poro‘i, ia noaa ana‘e ia‘u te hoê iteraa papû no ni‘a i te hoê parau tumu, e nehenehe noa ïa ia‘u ia farii i te taatoaraa o ta ratou ra mau haapiiraa.

Aita vau i ti‘atura i te reira. Ua mana‘o vau e e mea maitai a‘e ia ohi e ia ma‘iti i te mea ta‘u i hinaaro i te ti‘aturi na roto mai i te tahi iri amuraa no te mau maa e te mau haapiiraa varua.1 I te reira atoa taime, te ani nei to‘u feruriraa taata i te tapa‘o-ite-mata-hia ei tapa‘o faaite, e ere râ te faafariuraa i niuhia i ni‘a i te faaroo.

Ua vaiho noa mai râ to‘u nei feruriraa taata ia‘u ei taata oaoa ore e te maha ore. Ua riro te mau marôraa mana‘o ta‘u i hi‘opo‘a ei mau mana‘o tahitohito o te ore e horo‘a mai i te mau pahonoraa papû. Ua hinaaro vau i te tahi atu â mea, te tahi mea o te aparau mai i to‘u nei aau mai ta to‘u mau hoa e te mau misionare e faaite ra mai te aparauraa e te Varua Maitai. Ua farii au i te mau haapiiraa misionare ma te ti‘aturi e e nehenehe ia‘u ia ite e te mau mea ta ratou i parau e mea mau ïa aore râ, penei a‘e ia noaa mai ia‘u te tahi mana‘o mauruuru i te iteraa e e mea hape te reira.

E mea faaoroma‘i te mau misionare e te taiâ ore atoa ra. I roto i te mau ava‘e e rave rahi i muri mai, ua haapii mai ratou ia‘u e rave rahi mau haapiiraa e ua ani ia‘u e rave rahi mau taime ia bapetizohia vau, ua parau noa râ vau aita. Ua tia‘i au i te tahi oro‘a papû e te semeio o te horo‘a mai ia‘u i te hoê iteraa papû hou a hinaaro ai au i te farii i ta ratou aniraa. Aita vau i farii i taua huru iteraa ra, no reira ua tamau noa vau i te pato‘i i ta ratou mau aniraa.

I te hoê mahana ua tai‘o te mau misionare i te hoê irava i roto i te Buka a Moromona : « Eiaha outou e marô i te mea aore i hi‘ohia e outou, e ore hoi outou e tae i te ite e ia oti te tamataraa i to outou faaroo » (Etera 12:6). Ua parau mai ratou i muri iho, « Josh, i te mau taime atoa ua ani matou ia oe ia bapetizohia, e parau oe aita. Te mea e ti‘a ia oe ia parau e e ïa, i reira te Varua e haapapû atu ai i te reira ia oe ».

Oia hoi, aita â vau i farii i te hoê iteraa no te mea aita â vau i tamata i to‘u nei faaroo. Ua mana‘o noa vau i te ani, ma te ti‘aturi e e farii ïa vau ma te tamata ore (a hi‘o PH&PF 9:7). Ua tape‘a mau ihoa vau i te Varua ia faaite mai ia‘u no te mea aita vau i hinaaro i te rave i te taahiraa i mua. Te mea ua ti‘a ia‘u ia rave o te haereraa ïa i mua i roto i te pouri ma te faaroo hou te iteraa e anaana mai ai. E tae mai ïa te iteraa i muri a‘e i to‘u tamataraa i to‘u faaroo, eiaha râ na mua’tu.2

Ta‘u mana‘oraa matamua oia ia te pere mai ra te mau misionare ia‘u ia bapetizohia vau. I muri iho ua ite au e i te taime a pahono ai au aita i te aniraa no te bapetizoraa ua faarue mai te tahi mea ha‘iha‘i i to‘u nei aau. E mana‘o hau papû, te marû e te ha‘iha‘i o te ti‘aoro ra ia‘u ia pee i te a‘o a te mau misionare, aita râ vau i ite i to’na parahiraa mai e tae noa’tu ua mo‘e te reira, ma te vaiho mai ia‘u ei taata hepohepo, te oaoa ore e te oto.

Te maere nei au mai te mea e ere anei teie nei mana‘o ha‘iha‘i te Varua e faarue ra ia‘u e mai te mea e ere anei te tumu no to‘u hepohepo o to‘u iho aau etaeta e tura‘i râ Ia’na ia faatea ê. No te mea hoi e e aita’tu e rave‘a ê, ua faaoti ihora vau i te tamata i te titauraa a te mau misionare. E parau ïa vau e i te aniraa e ore e nehenehe e ape, e i reira ia ite ana‘e vau i te Varua mai ta ratou i fafau mai e tomo ïa vau i roto i te oro‘a bapetizoraa. Mai te mea râ, eita vau e farii i te Varua, ua ineine maite ïa vau i te parau i te mau misionare e te hauti ra vau ia ratou.

Te tamataraa i te huero

Ua mata‘ita‘i matou i te pô no to matou farereiraa i te hoê hoho‘a teata apî a te Ekalesia, Le fils prodigue. Ua parahi mai te hoê varua taa ê i roto i te piha ; ua putapû roa te aau o te mau misionare, ua î to ratou mata i te roimata.

I te hoperaa o te hoho‘a teata, ua tai‘o matou e rave rahi mau irava i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. I te pae hopea ua fariu mai o Elder Critchfield i ni‘a ia‘u e ua ui mai, « Josh, e bapetizohia anei oe i te mahana maa, 10 no novema, i te hora 4 i te avatea ? »

Ua tia‘i rii au e ua pahono atu ra i muri iho, « e »

No te puai rahi o te Varua i ni‘a ia‘u ua taratara te huruhuru i ni‘a i to‘u na rima, e ua fatata vau i te ta‘i. Aita e feaaraa ua tae mai te hoê iteraa no te mono i to‘u ti‘aturi-ore-raa. Ua tamata vau i to‘u nei faaroo, e ua ite papû roa vau e e ua tiia‘u ia bapetizohia.

Ua noaa ia‘u te hoê iteraa papû no te maitai o te hoê huero no te faaroo, e ti‘a râ ia‘u ia hi‘o e ia hotu te reira (a hi‘o Alama 32:35-36), e aita â vau i farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i te tahi atu mau parau tumu no te evanelia. Aita â te tamataraa o to‘u nei faaroo i hope atura.

Aita i maoro roa i muri a‘e i to‘u bapetizoraa e to‘u haamau-raa-hia, ua tomo mai te mau feaa i roto i to‘u nei feruriraa. Ua fifi vau i rotopu i te ohipa ta‘u iho i ite a faaoti ai au e e bapetizohia vau e to‘u nei feruriraa taata tahito, o te ore e farii i te iteraa tei niuhia i ni‘a i te faaroo.

Aita i maoro roa ua ite au i te mau mana‘o onoono no te hepohepo e te oto, e aita vau i ite eaha te ti‘aturi. Ua rave râ vau i te hoê fafauraa, e ua rave au i te faaotiraa ia vai itoito i roto i te Ekalesia e ia faaohipa i te mau parau tumu tei haapiihia ia‘u e tae noa’tu e haamatara te tamataraa i to‘u nei faaroo i to‘u nei pe‘ape‘a noa’tu eaha te rave‘a.

Te iteraa i to‘u nei faaroo

Aita te Fatu i vaiho ia‘u ia haere na roto i to‘u nei tamataraa o vau ana‘e. Ua piihia vau ia tavini na muri i te mau misionare, e a haere ai matou e poro haere i te evanelia i te mau hebedoma atoa, ua tamau noa te mau misionare i te arata‘i ia‘u. E mea haapa‘o roa to‘u mau taea‘e hahaere. E mea vitiviti roa e e mea tamau roa to‘u nei hoa hahaere. Ua faahoa mai te mau melo e rave rahi no te paroita ia‘u na roto i te faahaereraa’tu ia‘u i roto i to ratou mau oraraa, ma te aniraa ia‘u ia haere e tamaa i to ratou ra fare e no te mau pureraa pô utuafare. Ua pure ratou na muri ia‘u e no‘u. Ua aupuru e ua faaitoito te episekopo e to’na utuafare ia‘u. Ua nehenehe ia‘u ia ite i te mau mana‘o parau-ti‘a o to ratou mau aau, e na te reira i haapuai i ta‘u faaotiraa.

I te hoê mahana, tau ava‘e i muri mai, ua ite au e i te mau taime atoa e tai‘o ai au i te Buka a Moromona, ua farii au i te hoê mana‘o hau ha‘iha‘i tei matauhia, mai ta‘u i ite i roto i te mau haapiiraa e te mau aniraa no te bapetizoraa. Ua maramarama ihora vau e o te Varua te reira. A mana‘o ai au i te mau parau – « Mai te mea teie te Varua, e parau mau ïa teie nei buka » – ua oru taua mana‘o ha‘iha‘i i roto i to‘u nei aau, e ua riro to‘u faaroo ei iteraa varua no taua parau tumu ra.

A tamau noa’i to‘u aau i te rahi i te « marû » e to‘u varua i te « taiâ » ( a hi‘o Etera 4:15), ua tupu mai te tahi atu mau ohipa no te haapapû i teie nei ite. I muri iho ua monohia to‘u mau feaaraa e te mau iteraa papû. Ua ite au e te ora nei te Atua, e o Iesu te Mesia, e e peropheta o Iosepha Semita na te Atua, e ere na roto i to‘u iho iteraa taata aore râ na roto i te mau taparuraa a vetahi ê, na roto râ i te mana mau o te Varua tei parau mai i to‘u nei varua. Ua iritihia mai te a’o i ni‘a te a’o i to‘u nei mana‘o (a hi‘o 2 Nephi 28:30). A patu ai teie nei mau haapapûraa te tahi i ni‘a i te tahi, ua rahi ïa to‘u nei iteraa no ni‘a i te evanelia, e ua tae vitiviti mai te iteraa varua. Ua titau te mau ohipa atoa i te itoito, te hoê hinaaro i te faaroo e i te pee, e te hoê hinaaro ia auraro i te mau parau a te Varua (a hi‘o Mosia 3:19).

E nehenehe ta‘u e parau i teie nei mahana e e parau mau te evanelia, no te mea ua haapii au i te reira no‘u iho. I te hoê taime e mea huru ê e te taa ore te evanelia ; e mea matauhia e e mea faahiahia te reira ia‘u nei. Ua tuati-mau-hia te mau parau tumu no te evanelia i roto i te hoê haamenemeneraa. Noa’tu to‘u iteraa iti no ni‘a i te evanelia, ua nehenehe ia‘u ia faaite papû i teie nei mau parau mau mai te hoê misionare. A tupu ai to‘u nei iteraa i te rahi no ni‘a i te mau haapiiraa a te evanelia, ua tupu atoa ïa to‘u iteraa papû i te rahi.

Te ohipa nei to‘u iteraa papû no ni‘a i te mau parau tumu e rave rahi no te evanelia mai te hoê paruru tei taraihia e tei faaamu-tamau-noa-hia no te aro atu i te enemi. Te turu nei te reira ia‘u na roto i te mau tamataraa ta‘u e faaruru nei, te mau tutavaraa ihoa ra a te diabolo no te ueue i te mau huero no te feaa no ni‘a i te mau mea e ua farii a‘e na vau te mau pahonoraa (a hi‘o PH&PF 6:22-23). Ia paruparu ana‘e au, ia tae ana‘e mai te mau mana‘o feaa, ia vai noa mai ana‘e te mauiui, e faaohipa vau i te hoho‘a tei horo‘a i te hotu, mai te mahana matamua i farii ai au i te hoê iteraa papû : ua feruri au i ni‘a i te mau iteraa atoa- te iteraa tei faateitei ia‘u o ta‘u i farii, ua faarahi au i tau mau tutavaraa no te faaohipa i te mau parau tumu tei haapiihia mai ia‘u, e ua haapa‘o vau i te taime a haapapû ai te Varua i to‘u nei faaroo.

E parau mau te evanelia, te taatoaraa o te reira, e ua matara te reira i te feia atoa o te tamata, na roto i te haehaaraa o to ratou aau, i to ratou faaroo na roto i te raveraa i te hoê taahiraa faaroo i roto i te pouri. Tei reira te maramarama o te Faaora, tei huna-noa-hia e to tatou iho hinaaro ore i te imi i te reira. Te vai nei paha te mau taime pouri e rave rahi i roto i to tatou mau oraraa aore râ te mau taime a tamatahia’i to tatou mau iteraa papû. Ua ite e te tia‘i mai nei te maramarama o te Faaora ia tatou ia hinaaro mau tatou i te imi Ia’na, e na taua maramarama ra, mai te mea e tamau noa tatou i te imi i te reira, e arata‘i atu ia tatou i te faafariuraa.

MAU NOTA

  1. A hi‘o Glenn L. Pace, « Follow the Prophet », Ensign, Me 1989, 26.

  2. A hi‘o Boyd K. Packer, « The Book of Mormon : Another Testament of Jesus Christ – Plain and Precious Things », Liahona, Me 2005, 8.