2008
Te taata e te mau pahonoraa
Atopa 2007


Te taata e te mau pahonoraa

E mau uiraa ana‘e ta te mau hoa o Christian Monzon, ua ite ratou e e nehenehe ta ratou e haere atu ia’na no te tautururaa.

Eaha ta outou e rave ia ite ana‘e outou i te mau hoho‘a faufau ? I te hoê mahana, ua rave mai o Christian Monzon no Asuncion, Paraguay, i te hoê niuniu afa‘ifa‘i a te hoê hoa i te fare haapiiraa no te hauti i te tahi mau hauti i roto i te niuniu. Ua ite atura oia e te vai ra i roto i te niuniu afa‘ifa‘i te mau hoho‘a faufau.

Aita e feaa raa i roto i te feruriraa o Christian eaha te ti‘a i to’na ra hoa ia rave no ni‘a i teie nei mau hoho‘a faufau, no reira ua tauturu o Christian i to’na hoa ia ite i te titauraa ia faarue i teie nei mau hoho‘a faufau. Ua haamaramarama o Christian ma te hau te ino e noaa mai na roto i teie mau hoho‘a. Ua parau oia, « ahani e metua tane oe, eita ïa oe e hinaaro i ta oe tama‘iti ia hi‘o i te reira ».

Te tufaa a ta Christian i parau i to’na hoa no roto mai ïa i te buka iti No te Puai o te Feia Apî. Ua parau Christian e ua tauturu teie nei buka iti ia’na i roto i te mau tufaa atoa no to’na oraraa. « Aita ïa vau i te vahi o ta‘u e ti‘a nei ahani e aita taua buka ra » ua na ô maira oia. Ua horo‘a atoa oia te mau buka iti i te tahi na hoa e piti i te fare haapiiraa. Ua parau mai raua ia’na e ua riro te reira ei aratairaa i hinaarohia e raua no te tahi mau fifi taaê.

I hea outou e imi ai i te tautururaa ia faaruru outou i te mau faahemaraa o te oraraa nei ? Ua ite o Christian e horo‘a mai te buka iti No te Puai o te Feia Apî i te tautururaa i mua i te mau faahemaraa e rave rahi tei ite-noa-hia i rotopu i to’na mau hoa – te mau raau taero e te inuraa ava, ei hi‘oraa noa. E itenati ta te tahi o to’na mau hoa i to ratou mau ufuafare, e nehenehe ohie râ ia ratou ia imi i te itenati – e te mau hoho‘a faufau – i te mau vahi hooraa itenati.

E mea pinepine te mau hoa i te fare haapiiraa i te haere e farerei ia Christian e to’na tuane, o Jimmy, no te tautururaa ia ratou e to ratou mau fifi no te mea te ti‘aturi nei ratou e tei teie na Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e piti te mau pahonoraa. E mea faaturahia raua toopiti no to raua mau ti‘aturiraa e to raua mau hoa piahi. No to ratou faatura ia Christian i ma‘iti ai to’na mau hoa piahi ia’na ei ti‘a no ratou. I roto i te tahi atu mau mea, ua riro hoi oia ei ti‘a no ratou mai te mea e fifihia ratou i te fare haapiiraa.

Nahea outou e opua’i no ananahi ? Ua parau o Christian e ua riro te iteraa i te hoê misioni rave tamau i roto i ta’na mau opuaraa ei tautururaa ia’na ia faataa na mua roa te mau mea faufaa rahi. Ia oti ana‘e ta’na haapiiraa tuarua, e hinaaro ïa oia i te haapii i te haapiipiiraa roro uira. Ia ite ana‘e râ outou e te faaineine ra outou i te farii i te Autahu‘araa a Melehizedeka, ia haere i te hiero, ia haere i te misioni, e ia faaipoipo, e tauturu ïa te reira ia outou ia ite nahea e faaineine.

E no Christian, o tera ïa te haapiiraa i te parau tumu e te aamu no te Ekalesia. Oia mau, no roto mai ta’na mau aamu au-roa-hia i te aamu a te Ekalesia. Ei hi‘oraa, ua ite oia i te puai i roto i te ohipa tei tupu i te matahiti 1834 i te Puhaparaa no Ziona a tamata ai te feia ino i te arai i te puhaparaa e ua tohu te Peropheta Iosepha Semita e eita roa te Fatu e faati‘a i te reira ia tupu. I taua pô ra, ua haapurara te hoê vero u‘ana i te feia ino.1 Na te reira i parau ia Christian e e nehenehe ta’na e faaineine no ananahi ma te mata‘u ore i te mea e nehenehe ta te Fatu e paruru i te feia e tavini nei Ia’na.

Nahea outou e haapuai ai i to outou iteraa papû ? Te hoê rave‘a ta Christian i ite e mea na roto ïa i te tai‘oraa i te aamu o te peropheta Iosepha Semita. Ua faahiti oia i te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 135:5, o te parau e, « ua rahi a‘e ta Iosepha Semita, i rave, maori râ ia Iesu ana‘e, no te faaoraraa i te taata nei i roto i teie nei ao, i tei ravehia e te hoe taata ê atu o tei ora na i ni‘a iho i te reira ». Ua parau atoa mai o Christian, « Ua taui te iteraa ia Iosepha Semita i to‘u nei oraraa ».

Ua parau oia e na roto i te tai‘oraa i te aamu no te Ekalesia, « e ite ai outou i te tufaa ta outou e nehenehe e hauti i teie nei mahana. Te parau atoa nei te tahi o ta’na mau aamu auhia e ana no ni‘a i te feia apî tane tei tauturu i te faaoraraa i te pŭpŭ pereoo huti rima a Martin i te matahit 1856. Ua uta te feia apî tane i te feia mo‘a tei rohirohi e tei pohe i te poia na roto i te Anavai Sweetwater tei paari i te to‘eto‘e.2 Ua parau o Christian e te ti‘aturi nei oia e nehenehe ta’na e faaite i taua huru itoito ra mai te mea e faaruru oia i taua huru tamataraa ra.

No te aha e mea faufaa rahi roa te evanelia i roto i to outou oraraa ? E pahonoraa atoa ta Christian i taua uiraa ra. E tahu‘a oia i roto i te Autahu‘araa a Aarona, e te haere nei oia i te haapiiraa evanelia i te mau po‘ipo‘i atoa e e tahi atu feia apî no te Amaa no Cocuere, Tītī no Capiata Paraguay. E faaterehia te piha haapiiraa evanelia i to’na ra fare ; o to’na metua vahine te orometua haapii.

Ua tauturuhia oia e te mea ta’na i haapii mai no ni‘a i te opuaraa no te faaora a to tatou Metua i te Ao ra a pohe tau‘e noa’i to’na papa ruau herehia e ana. Ua noaa ia’na i te farii i te tamahanahanaraa e te hau no te « ti‘aturiraa a te evanelia e horo‘a ia tatou ».

Ua parau oia e e tauturu te evanelia ia’na i roto i te mau tufaa atoa o to’na oraraa. Te faaite papû nei oia e « ua ite au e te mau papa‘iraa mo‘a e heheuraa ïa no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra. Ua ite au e teie te Ekalesia mau, e ua ite au e te ora nei o Iesu Mesia.

MAU NOTA

  1. A hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Wilfort Woodruff (Buka Haapiiraa a te Autahu‘araa Melehizedeka e a te Sotaite Tauturu, 2004), 137.

  2. A hi‘o te Buka a te Autahu‘araa a Aarona, 3 (1995), 157.