2008
« E fifi to to‘u mau hoa e to‘u nei i te afa‘ifa‘i parau. Eaha ta‘u e nehenehe e rave no te faaea i te na reira e no te tauturu ia ratou ia faaea atoa ? »
Atopa 2007


Te mau Uiraa & te mau Pahonoraa

« E fifi to to‘u mau hoa e to‘u nei i te afa‘ifa‘i parau. Eaha ta‘u e nehenehe e rave no te faaea i te na reira e no te tauturu ia ratou ia faaea atoa ? »

E nehenehe ta outou e haavi i te afa‘ifa‘i parau na roto i te peeraa i te mana‘o tauturu i roto i te No te Puai o te Feia Apî no te haaviraa i te parau ino : « A tauturu ia vetahi ê ia parau i te mau parau mâ na roto i to outou hi‘oraa maitai, e a ani ia ratou ia ma‘iti i te tahi atu mau parau. A faaatea ma te faatura e aore râ, a taui i te mau tumu parau ia parau ana‘e te feia i pihai iho ia outou i te parau aita e tano.

« Mai te mea ua matau outou i te horeo [aore râ te afa‘ifa‘i parau], e nehenehe outou e tapu i te reira. A opua ia taui. A pure noa ia tauturuhia. Ia haamata ana‘e outou i te faaohipa i te mau parau e ua ite outou e ere te reira i te mea tano, a mamu e aore râ, a taui i te huru o ta outou parau raa i te mea o ta outou e hinaaro ra i te parau ».

Te haamaramarama atoa nei te buka iti no teaha e mea faufaa rahi roa ia parau i te parau maitai no vetahi ê : « A parau i te mau parau maitai e te parau faaitoito no vetahi ê ia nehenehe ia outou ia faatupu i te faaueraa a te Fatu ia here te tahi i te tahi. Ia faaohipa ana‘e outou i te parau maitai, e ani ïa outou i te Varua ia parahi mai i pihaiho ia outou » (« Te Reo » [2001], 22-23).

E riro outou mai te Mesia ra te huru ia parau ana‘e outou i te parau maitai ia vetahi ê e na te reira e tauturu ia outou ia faatupu i te mau auraa maitai a‘e e ia oaoa outou ia outou iho.

Te ture auro

Te tupu nei te afa‘ifa‘i parau na pihaiho ia tatou i te mau mahana atoa, e e mea ino roa. E mea auhia paha ia haaparare « te parau apî hopea » i to outou mau hoa, a feruri na râ i te taata ta outou e faahiti ra i te parau. Eaha ïa ta outou e parau mai te mea tei ô nei oia ? Ua faati‘a anei taua taata ra e ia parau outou i taua mau parau ra i te mau taata ? A feruri na eaha ïa to outou mana‘o mai te mea te ite ra outou e te afa‘ifa‘i nei te tahi taata i to outou parau. « E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa’tu ia ratou » (3 Nephi 14:12). Mai te mea te afa‘ifa‘i parau ra to outou mau hoa, a taui au noa i te paraparauraa.

Jessica J., 16, Arizona, USA

Raau no te tinai i te afa‘ifa‘i parau

Te vai nei e toru pŭpŭ e rave nei i te ohipa afa‘ifa‘i parau : tatou iho, te feia e faaroo ra, e te feia ta tatou e afa‘ifa‘i ra i te parau. A faaoti i te faaea i te afa‘ifa‘i parau, e i muri iho a faaea. Teie te tahi raau no te tinai i te ma‘i afa‘ifa‘i parau : (1) Taui i te tumu parau ia haamata ana‘e to outou mau hoa i te afa‘ifa‘i parau. (2) A faaea mamu noa e aita ia e taata ta ratou e paraparau. (3) A parau ti‘a’tu ia ratou e « eiaha e parau ino te tahi i te tahi » (Iakobo 4:11).

But A., 22, Phnom Penh, Cambodia

A ape i te mau parau haaparuparu

E mana haamou to te afa‘ifa‘i parau e e nehenehe i te tuino i te mau mana‘o o te taata. Ia afa‘ifa‘i ana‘e tatou i te parau, te iriti ra ïa tatou i te uputa ia vavahi te enemi i te roo maitai o te tahi taata. No te haavi i teie nei peu ino, e ti‘a ïa ia apehia te mau mana‘o ino atoa no ni‘a i te oraraa o te hoê taata. Ia faaroo ana‘e tatou i taua mau mea ra, e parau mau anei aore râ aita, e ti‘a ia tatou ia tape‘a i te reira. Mai te mea e tamau noa te reira, e ti‘a ïa ia tatou ia haere ê atu (a hi‘o Mataio 12:36).

E nehenehe ta tatou e tauturu i to tatou mau hoa ma te parau atu ia ratou eiaha roa e tomo atu i roto i taua mau huru paraparauraa e ia faaitoito ia ratou, ei melo no te Ekalesia e ei pĭpĭ haapa‘o no te Mesia, ia tutava noa i te paruru i te parau mau e te parau-ti‘a, ia riro noa ei hi‘oraa maitai e ia haapoupou noa ia vetahi ê (a hi‘o Te mau Hiroa Faaroo 1:13).

Ismael S., 18, São Paulo, Berezilia

A Feruri i Teie nei mau Mea

No te aperaa i te afa‘ifa‘i parau, e nehenehe ta tatou e tamau aau i te hoê irava mai Levitiko 19:18 o te haapii mai ia tatou ia here i to tatou mau taata tupu mai ia tatou iho e ia faahiti i te reira i roto i to tatou mau feruriraa i te mau taime atoa e fatata tatou i te afa‘ifa‘i i te parau. E nehenehe atoa tatou e tamau aau i te hoê himene mai « Te Tamata nei Au ia riro mai ia Iesu ra » (Children’s Songbook, 78-79) e a himene i te reira i roto i to outou mau feruriraa. Te tahi atu mana‘o o te parauraa ïa e piti parau maitai no ni‘a i taua taata. Ia na reira outou e haamo‘e ïa outou i to’na mau paruparu e e faaite râ outou i te maitai o taua taata ra.

Rhodora M., 19, Luzon, Philippines

A hi‘o i te maitai i roto ia vetahi ê

E nehenehe te afa‘ifa‘i parau i te mea fifi roa ia haavi. Te mana‘o nei râ vau e mai te mea e haamana‘o outou i te here i to taata tupu, e nehenehe ta outou e feruri e piti taime na mua hou a parau ai i taua parau ra e oto ai outou i muri iho. E ere tatou te feia e haavâ ia vetahi ê. Te mana‘o nei e e nehenehe te hi‘oraa i te mau mea maitai e tauturu, eiaha râ te hi‘oraa i te mea ino.

Haylee B., 15, Utah, Fenua Marite

E titauhia te itoito

Te parau nei te tahi mau taata « e faati‘a nei tatou i te mau patu i rotopu ia tatou iho e te feia tei herehia e tatou na roto i to tatou mau vaha ». Te ti‘aturi nei au e no te tape‘a i te reira, ua titauhia ia tatou te itoito tata‘itahi e te itoito varua. Mai te mea ua taa maitai ia tatou te evanelia, eita ïa e ti‘a ia tatou te mau melo no te Ekalesia ia afa‘ifa‘i parau no te mea ua haapii mai te Atua ia tatou ia hamama i to tatou mau vaha no te poro i te evanelia i to te ao taatoa nei, eiaha râ no te faahapa aore râ no te afa‘ifa‘i i te parau no vetahi ê.

Vanessa P., 19, Tahiti, Polynesia Farani

A pure ia arata‘ihia

A haamana‘o e e maitai aore râ e ino rahi e te hohonu ta te afa‘ifa‘i parau e nehenehe e faatupu mai i ni‘a ia vetahi ê. A tamata i te feruri i te huru oraraa e orahia nei e teie mau taata e a feruri na eaha râ ïa to outou mana‘o ia parau ana‘e te tahi ê atu mau taata i te parau ino no ni‘a ia outou. E hinaaro parau-ti‘a to outou i te taui i teie nei peu. E e haamaitai mai ïa te Fatu ia outou ma te horo‘a mai i te puai e te hoê tauiraa o te aau a imi mau ai outou i Ta’na aratairaa na roto i te pure.

Brittney H., 12, Utah, Fenua Marite