2008
A ara i te mau puaahorofenua raau
Atopa 2007


A ara i te mau puaahorofenua raau

Hōho’a
Elder Kenneth Johnson

Ua ite anei outou e nahea te mau mea na pihaiho ia tatou e haamaitai ai i ta tatou mau ohipa e e faahuru ê ai i to tatou huru ? Te haamana‘o nei au, i to‘u riroraa ei piahi api no te hoê fare haapiiraa teitei, i te tau‘aparauraa e te hoê orometua haapii tei faahiti i te parau no te maimiraa no ni‘a i te mau maitai o te mau mea e haati nei i ni‘a i te tereraa ohipa i te vahi raveraa ohipa. Ua faaite mai oia e te faaitoito nei te tahi mau vahi i te feia rave ohipa ia rave i te ohipa ma te puai atu â e te haapa‘o maitai area te tahi mau vahi e faataupupu i te raveraa ohipa. E mea anaanatae roa na‘u te mana‘o e mana to teie nei mau mea iti ohie roa.

Ua paraparau atoa oia no te hoê tamatamataraa tei ravehia e te hoê pŭpŭ taata tei parahi i te hoê iri amuraa maa e tei ineine i te oaoa i te maa tei tuuhia i mua ia ratou. Noa’tu e ua poia roa te feia tamaa e ua faaite ratou i te hinaaro i te amu i te maa, ua taui-ino-roa hia to ratou hiaai na roto i te taui- raa-hia te mori i roto i te piha. I muri a‘e i te tauiraa o te mori, e rave rahi tei ore roa’tu i tamaa, ua tamaa rii te tahi, e, i te mea maere roa, aita roa‘e te hoê o te feia tamaa i oaoa i te maa.

Te mea e ore te hinaaro ia amu i te maa monamona no te mea noa ua tauihia te mori i roto i te piha, na te reira ïa e faaite mai nei ia tatou te puai e te maitai o te mau mea na pihaiho ia tatou o te faahuru ê i to tatou ra huru.

E rave rahi mau matahiti i muri mai, i roto i ta‘u nei ohipa, ua anihia vau e te hoê hoani no te paruru i te hoê ohipa apî ta’na i haamau. I to‘u taeraa’tu i te vahi ohiparaa, ua ite au e e fare arearearaa te reira.

A haere atu ai maua na roto i te vahi fariiraa taata, ma te tomo atu na roto i te piha rahi, ua maere roa vau i te faaunaunaraa. Te mau parahiraa e te mau paruru haamaramarama e te mau faaunaunaraa, te mau paruru e te mau tahua, ua faau-maitai-hia te reira e na te reira i horo‘a mai te hoê vahi fariiraa au maitai. E ere te reira ta‘u i mana‘o i te ite i muri a‘e i to‘u parauraahia te opuaraa no teie fare. A parahi ai au e te fatu fare, ma te papa‘i i te haamaramaramaraa i titauhia, ua tapiri mai te hoê taata rave ohipa e ua ani mai te mea ua nehenehe ia’na ia tamata i te mau faanahoraa no te mori e no te haruharu parau.

Ua faati‘a ta‘u nei hoani. Ua taui ta‘ue noa te vahi hau a pohe maru noa’i te mori o te piha tei monohia mai e te mau mori purapura e rave rahi mau peni e te pehe puai. Ua ore roa te mana‘o hau i taua iho taime ra.

Aita i nehenehe i te paraparau mai te reira te huru, no reira ua hoi atu maua i te vahi fariiraa taata. I muri a‘e i te tahi atu tuatapaparaa e no te mea hoi ta‘u i ite, aita vau i au maitai i te rave i te ohipa, no reira ua faahaere atu vau i ta‘u nei hoani i te hoê taata aravihi i roto i teie nei tufaa no te parururaa. Te haamana‘o noa nei au e tae noa’tu i teie nei mahana te tauiraa rahi tei tupu ma te mau hihi mori e te ta‘iraa puai o te pehe o tei tomo atu i roto i te piha tei haapourihia.

Ua haapii mai au i te hoê haapiiraa e ore roa e mo‘ehia e au na roto mai i teie nei mau mea tei tupu. E puai to te mau mea e haati nei ia tatou i ni‘a i to tatou mau mana‘o e i ni‘a i to tatou huru.

Teie te hoê tumu i parau ai to tatou feia faatere e e ti‘a i te mau faaoaoaraa atoa tei paturuhia e te Ekalesia ia faatupuhia i te hoê vahi i reira te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi mai. A feruri i teie nei a’oraa. I teie nei a feruri na i te parau no ta tatou mau faaoaoaraa i roto i te Ekalesia. Eaha ta tatou e nehenehe e rave no te faatupu i te opuaraa a te Fatu no ni‘a i te mau faaoaoaraa au e te maitai a te Ekalesia.

Te puaahorofenua no Troie

Mai to‘u apîraa ra ua anaanatae noa na vau i te aai Heleni no te puaahorofenua no Troie. Te haamana‘o râ paha outou e ua haati te nuu faehau Heleni i te oire no Troie e hoê ahuru matahiti te maoro ma te ore i manuia i te vavahi i te mau patu rahi.

I te pae hopea ua faahua te mau nuu Heleni i te faarue i te aroraa, ma te vaiho i muri ia ratou te hoê puaahorofenua raau rahi e te hoê nuu tei taponi i roto i te puaahorofenua. Ua ti‘aturi te mau taata no te oire no Troie e e tapa‘o maitai te reira, e noa’tu te faaararaa a te tahi mau taata, ua afa‘i mai ratou i te puaahorofenua i roto i te oire. I te pô, ua faura mai te mau faehau Heleni mai roto mai i to ratou vahi tapuniraa e ua iriti i te mau uputa o te oire, ma te faati‘a i te nuu faehau Heleni ia tomo atu e ia haru i te oire no Troie.

E ti‘a atoa ia tatou ia vai ara noa i te mau mana e opua nei i te vavahi i to tatou mau paruru ma te opuaraa ia haamou i te paruru faaroo ! E nehenehe to tatou mau fare e to tatou mau vahi haamoriraa e horo‘a i te parururaa i te vero tei faatupuhia e te mau mea tano ore o te ao nei, ma te faati‘a ia tatou ia « tamau maite ma te aueue ore, ia rahi â te rave i te ohipa maitatai » (Mosia 5:15) e ia « ti‘a noa i roto i te mau vahi mo‘a » (PH&PF 45:32).

E nehenehe te vai ara ore raa e faatupu i roto i te tahi mau taata te ereraa i te iteraa varua no te mea e faati‘a ratou i te pehe tano ore e te mau faaoaoaraa ti‘a ore. E nehenehe te faati‘araa i taua mau mea ra e haapêpê ia tatou na roto mai, mai te puhaahorofenua tei faahaerehia mai i roto i te hoê vahi tei ore roa hoi i noaa i te haruhia na mua’tu.

Ta tatou fâ i roto i te faanahoraa e te faaineineraa i te mau faaoaoaraa e ere ïa no te peeraa aore râ te tata‘uraa i te mau peu o te ao nei no te faanaho râ i te hoê vahi i reira te Varua o te Fatu e nehenehe ai e parahi. E tano teie faanahoraa i te mau taime atoa aore râ i te mau vahi atoa e faatupuhia’i te hoê faaoaoaraa e te Ekalesia e ia riro te reira ei aratairaa na tatou ia ma‘iti ana‘e tatou i te mau hoho‘a teata ia mata‘ita‘i, te mau faanahoraa roro uira ia hi‘ohi‘o, aore râ te tahi mau faaoaoaraa e ti‘a ia tatou ia haere tu. E ti‘a ia tatou ia haapa‘o maitai i te mau faaoaoaraa o te faaohipa i te mau fare pureraa, no te mea ua haamo‘ahia e ua faataahia ratou no te mau faaoaoaraa « mâ, te au maitai, aore râ te roo maitai aore râ te poupouhia » (Te mau Hiroa Faaroo 1:13).

Ahani e haere atu te Faaora i te hoê faaoaoaraa i te hoê fare pureraa a te Ekalesia, e hoê â anei Ta’na pahonoraa mai i te taime a tiavaru ai Oia i te feia hoo i rapae au i te hiero i Ierusalema ra (a hi‘o Mataio 21:12-13) ? Aore râ, mai ia Petero i ni‘a i te Mou‘a no te Faahuruêraa, e faaite anei Oia i te mana’o : « E mea maitai ia parahi tatou i ô nei » (Mataio 17:4).

E tano atoa te a’o a te peresideni Gordon B. Hinckley (1910-2008) no ni‘a i te mau titauraa no te taviniraa misionare rave tamau i teie nei parau tumu : « Te ti‘aturi nei au e e tura‘i te faateiteiraa i te faito faaineineraa o te mau misionare i to tatou feia apî, to tatou ihoa râ feia apî tane, ia faaohipa i te haavîraa ia’na iho, ia ora i ni‘a a‘e i te mau faito tumu o te ao nei, ia ape i te hara e ia rave i te e‘a teitei a‘e i roto i ta ratou atoa mau faaoaoaraa ».1

Ma teie nei mau parau i roto i te feruriraa, a faaoti na tatou tata‘itahi i te opua ia faanaho e ia haere atu i te mau faaoaoaraa maitai na roto i te faateiteiraa i te faito tumu e na roto i te pato‘iraa i te mau peu no to te ao nei.

Na te reira anei e faaiti mai i te oaoa e faaore i te mau faaiteiteraa no te oaoa no roto mai i ta tatou mau faaoaoaraa ? Eiata roa’tu ! E tupu râ te tahi ohipa maere. Na roto i te faateiteiraa i te faito tumu e oaoa ïa tatou i te mau mea o te faatupu i te mau haamanaoraa o te vai maoro mai, mai te au i te fafauraa no te opuaraa rahi no te oaoa.

NOTA

  1. Gordon B. Hinckley, « Missionary Service », Worldwide Leadership Training Meeting, Tenuare 2003, 17.