2008
Te haamaruaraa tamarii : Te hoê aroraa i ni‘a i te feia e ore e nehenehe e paruru ia ratou iho
Atopa 2007


Te haamaruaraa tamarii : Te hoê aroraa i ni‘a i te feia e ore e nehenehe e paruru ia ratou iho

Hōho’a
Elder Russell M. Nelson

Hou vau a haamata ai, te hinaaro nei au e parau atu i te feia tai‘o eiaha e inoino mai no to‘u faaohiparaa i te mau parau e ere i te mea au ia faaroo. E titau te natura o te aroraa ta‘u e paraparau atu i taua huru haamaramaramaraa i roto i te aparauraa.

Ei mau tamaroa e e mau tamahine a te Atua, te here nei tatou i te ora mai te hoê horo‘a no ô mai Ia’na ra. Te horo‘a mai nei Ta’na opuaraa mure ore i te mau rave‘a ia noaa i Ta’na mau tamarii te mau tino tahuti, ia noaa ia ratou te mau ite no te fenua nei, e no te faatupu i to ratou mau fâ hanahana ei fatu ai‘a no te ora mure ore.1

Te mau numera o te feia pohe i roto i te mau tama‘i

Ma taua iteraa e faaturaraa i te ora, te oto nei tatou no tei pohe i roto i te mau tama‘iraa. E mea ri‘ari‘a roa te mau numera. I roto i te Tama‘i Rahi I o te Ao nei, hau atu i te 8 milioni faehau tei pohe. I roto i te Tama‘i II o te Ao nei, hau atu i te 22 milioni faehau tane e vahine tei pohe.2 Ia amuihia, ua rave ê teie na tama‘i e piti, no te roaraa e 14 matahiti, e piri atu i te 30 milioni faehau i roto i te ao taatoa nei. Aita te reira e tai‘o ra i na milioni o te mau taata aita i tavini i roto i te nuu faehau.

E mea iti roa râ teie nei mau numera e te numera o te tahi ê atu tama‘i o tei haapohe nei hau atu i te numera no te feia pohe i roto i na tama‘i amui e piti i te matahiti hoê. Te faaite nei te mau numera na te ao taatoa nei e ua hau atu i te 40 milioni haamaruaraa tamarii e ravehia nei i te matahiti hoê.3

Ua riro teie nei tama‘i tei piihia e haamaruaraa tamari ei hoê tama‘i i ni‘a i te feia e ore e nehenehe e paruru ia ratou iho e e ore e parau mai. E tama‘i i ni‘a i tei ore i fanauhia. Te arohia nei teie nei tama‘i na te ao taatoa nei. E mea oto roa i teie nei, e te ma‘iti nei te mau sotaiete maramarama tei paruru na i te oraraa taata i te mau ture i teie nei no te faati‘a i teie nei peu.

Te haapiiraa no te ra‘i mai

E mea faufaa rahi te reira no tatou no te mea ua parau pinepine te Fatu i teie nei faaueraa hanahana : « Eiaha oe e taparahi i te taata ».4 Ua parau atoa mai Oia, « eiaha atoa e rave i te hoê mea mai te reira te huru ».5 Hou te îraa o te evanelia i faaho‘ihia mai ai, ua ite te mau taata maramarama i te hanahana o te oraraa taata. Ua papa‘i o John Calvin, te hoê taata faaapî i te faaroo i te ahuru ma onoraa o te tenetere, « mai te mea e mea ri‘ari‘a a‘e i te taparahi i te hoê taata i roto i to’na iho utuafare eiaha râ i roto i te hoê aua faaapu… e mea hau atu ïa i te ino i te haamouraa i te hoê aiû i roto i te opu hou a fanauhia’i oia ».6

I teie nei ua haamana te mau ture haamauhia e te taata i te mea tei rahuihia e te Atua mai te omuaraa mai o te tau ! Ua taviri e ua taui te feruriraa taata i te parau mau ei mau parau faati‘ani poto o te faati‘ani nei i te hoê peu hape roa.

Te mau mana‘ona‘oraa taa ê

Ua riro te mana‘ona‘oraa no te ea o te metua vahine ei mana‘ona‘oraa faufaa rahi. E mea varavara roa râ te mau tumu e titauhia’i te haamaruaraa tamarii no te faaore i te ora o te metua vahine, i te vahi ihoa ra te vai nei te mau rave‘a a te taote no teie nei tau apî. Te tahi atu mana‘ona‘oraa o te mau hapûraa ïa na roto mai i te maferaraa aore râ te hara toto. E mea ino roa’tu teie nei ati no te mea ua faaerehia te hoê vahine hara ore i te ti‘amâraa no te ma‘iti. No teie nei mau tumu, i te tahi mau taime e mea maitai a‘e ïa ia ferurihia te haamaruaraa tamarii no te faaherehere i te maitai pae tino e te feruriraa o te metua vahine. E mea varavara atoa te mau haamaruaraa tamarii no teie nei mau tumu.

Te marô nei te tahi ia haamaruahia te tamarii no te mata‘u e e nehenehe te hoê tamarii e farii i te tahi tino hapepa i te taime fanauraa. E mea papû roa e mea mau te mau ohipa ino a te tahi mau raau taero i na ava‘e matamua e toru no te hapûraa, ua titauhia râ te haapa‘o-maitai-raa ia feruri-ana‘e-hia te haamaruaraa tamarii. E faufaa rahi to te ora no te taatoaraa, e tae noa’tu ia ratou tei fanauhia e te tahi mau hape o te tino. Oia atoa, e ere te hopearaa i te mea ino mai tei mana‘ohia.

Te haamana‘o maitai nei au i te hoê tane e te hoê vahine tei faaruru i taua huru ohipa ra. E 21 noa matahiti to te vahine i taua taime ra – te hoê vahine faaipoipo nehenehe e te haapa‘o. I roto i na ava‘e matamua e toru, ua roohia oia i te ma‘i puupuu. Ua opuahia te haamaruaraa tamarii no te mea e mea papû roa e ino roa te aiû iti na roto i teie ma‘i. No to ratou here e te mana‘ona‘oraa, ua tura‘i te tahi mau melo no te utuafare e ia haamaruahia te tamarii. No to raua faaroo, ua farerei te tane e te vahine i to raua episekopo. Ua faahaere oia ia raua i to raua peresideni tĭtĭ, tei parau atu ia raua i muri a‘e i to’na faarooraa i to raua mana‘o pe‘ape‘a eiaha e haamarua i teie nei aiû, noa’tu e e farii ihoa teie tamarii i te tahi fifi. Ua tai‘o oia i te papa‘iraa mo‘a:

« E ti‘aturi ia Iehova ma to aau atoa ra ; eiaha râ e ti‘aturi i to oe ihora haapa‘o.

« Eiaha e haamo‘e ia’na i to oe atoa ra mau haerea ; e na’na e faaite ia oe i to oe ra mau haerea ».7

Ua ma‘iti raua i te pee i taua a‘oraa ra e ua faati‘a e ia fanau mai ta raua nei aiû – te hoê tamahine iti nehenehe, mai te mau tamarii atoa te huru, e taria turi ra to’na. I muri a‘e i te hi‘opo‘a-raa-hia ta raua nei tamahine i te hoê fare haapiiraa no te feia taria turi, ua parauhia’tu te mau metua e e feruriraa aivanaa to teie nei tamarii. Ua haere atu oia i te hoê fare haapiiraa teitei tuiroo na roto i te tauturu o te pute haapiiraa. I teie nei e 40 matahiti i muri mai, te oaoa nei teie tamahine i te hoê oraraa faahiahia.

Ua riro te faaereraa i te ora i te hoê taata no te tahi paha hapepa ei mana‘ona‘oraa teimaha roa. E faahepo ïa te ture tei niuhia i ni‘a i taua feruriraa ra e ia taparahi-pohe-hia ïa te feia atoa e ora ra e taua mau hapepa ra. E arata‘i ti‘a’tu ïa te tahi atu taahiraa i roto i taua huru feruriraa hape ra i te faaotiraa e e ti‘a atoa te feia ma‘i aore râ hinaaro-ore-hia i te taparahi-pohe-hia. E riro taua huru faatura-ore-raa i te ora ei ohipa mana‘o-ore-hia !

Te haamaruaraa tamarii na roto i te aniraa

E mea iti roa te mau haamaruaraa tamarii o te ravehia e tano no te tahi mau tumu o ta‘u i faahiti.8 E ravehia te rahiraa o te mau haamaruaraa tamarii na roto i te aniraa no te arai i te mau hapûraa hinaaro-ore-hia. Ua riro teie nei mau haamaruaraa tamarii ei hoê noa huru no te tape‘araa i te fanauraa.

Ua haamanahia te haamaruaraa tamarii i roto i te mau fenua e rave rahi no te mana‘o e ua ti‘amâ te vahine i te ma‘iti eaha ta’na e rave i to’na iho tino. E e parau mau te reira no tatou paatoa, tane aore râ vahine. Ua ti‘amâ tatou no te feruri. Ua ti‘amâ tatou no te opua. E ua ti‘amâ tatou no te rave. Ia ravehia râ te hoê ohipa, aita roa to tatou e ti‘amâraa no te mau hopearaa o taua mau ohipa ra.

No te taa maitai i teie nei mana‘o, e nehenehe ta tatou e haapii mai na roto mai i te hoê taata tei ma‘ue na te ara. I te mau taime atoa i roto i te ma‘itiraa aore râ te faaineineraa, e ti‘amâraa to’na ia faarue i te faanahoraa. Ia ma‘ue ana‘e ra te manureva, ua taatihia te taata ma‘ue na te ara i te mau hopearaa no te ma‘itiraa matamua no te reva na te ara.

Oia atoa ïa no te feia tei ma‘iti i te haamata i te hoê tere o te aratai ti‘a’tu i te ti‘araa metua. E ti‘amâraa to ratou no te ma‘iti – no te haamata aore râ no te haamata ore i taua tere ra. Ia hapû ana‘e, ua rave-a‘ena-hia ïa taua ma‘itiraa ra.

Oia ïa, e ti‘amâraa to te hoê vahine ia ma‘iti i te mea ta’na e rave i to’na tino. E arata‘i anei ta’na ma‘itiraa i te hoê misioni a te taata ma‘ue na te ara aore râ i te hoê aiû, e taamu ta’na ma‘itiraa i te haamataraa o te tere ia’na i ni‘a i te mau hopearaa o taua ma‘itiraa ra. Eita e nehenehe ia’na ia « taui i ta’na i ma‘iti ».

Ia tuatapapa-ana‘e-hia te mau marôraa no ni‘a i te parau no te haamaruaraa tamarii, e faahitihia te parau no te « ti‘amâraa o te taata tata‘itahi no te ma‘iti » mai te mea râ e e maitai hope roa te reira. E parau mau roa te reira mai te mea hoê ana‘e taata o te parauhia. Eita te mau ti‘araa o te hoê taata e faati‘a e ia faainohia te mau ti‘araa o te tahi atu taata. I roto aore râ i rapae au i te faaipoiporaa, e ere te haamaruaraa tamarii e ohipa na te hoê noa taata. Te tape‘araa i te ora o te hoê aiû e ohipa ïa e faaohipa nei e piti na taata e e tino, e roro, e mafatu taa ê to te tahi e te tahi. Aita e vai nei i roto i te ma‘itiraa a te hoê vahine no to’na iho tino te ti‘araa no te faaere i ta’na aiû i te ora – e te mau ma‘itiraa i roto i te oraraa ta ta’na tamarii e rave.

Ei feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e ti‘a ia tatou ia paruru i te ma‘itiraa – te ma‘itiraa ti‘a – eita e ti‘a ia tatou ia paruru i te ma‘itiraa mai te hoê ti‘araa i te mau taime atoa.9

Fatata pauroa te mau faatureraa no ni‘a i te haamaruaraa tamarii e tuatapapa nei i te maororaa o te hapûraa. Ua mana‘o noa te feruriraa taata ia faataa afea ra te taime no te « ora mau » e haamata ai. Na roto i ta‘u nei mau haapiipiiraa ei taote, ua haapii mai au e e haamata te hoê ora api ia apiti ana‘e na tino iti ha‘iha‘i no te riro mai ei hoê noa tino iti ha‘iha‘i, ma te apiti na 23 tirotiro a te metua tane e na 23 tirotiro no te metua vahine. E rave rahi mau tauasini tino iti ha‘iha‘i i roto i teie nei mau tirotiro. Na roto i te hoê raveraa faahiahia o te amui i te mau faatureraa no te tino taata e na reira e haamauhia’i te mau huru tumu o te taata o te ore â e fanauhia, e tupu mai ïa te hoê ADN api. E tamau noa te reira i te tupu e tae noa’tu i te riro mai ei taata apî. Fatata e 22 mahana i muri mai i te apitiraa na tino iti ha‘iha‘i e piti, e haamata te hoê mafatu iti i te tupa‘i. I te 26raa o te mahana e haamata te toto i te tere haere na roto i te tino.10 Te faatureraa eaha te taime e riro mai ai te hoê ora api ei « ora mau » e ohipa mana‘o-noa-hia ïa e te faahepohia, i to‘u nei feruriraa.

Ua haamanahia te haamaruaraa tamarii e te mau tino faatere ma te tau‘a ore i te Atua e i Ta’na mau faaueraa. Te faaite pinepine nei te mau papa‘iraa mo‘a e e ruperupe te taata mai te mea ana‘e e haapa‘o ratou i te mau faaueraa a te Atua.11 E ruperupe te mau taata mai te mea ana‘e e haere ratou ma te faaroo e te haapa‘oraa i te parau a te Atua, tei parau mai e:

« Na‘u, na te Fatu… i hamani i te ao nei, o ta‘u iho ïa ohipa rima.

« E o to‘u opuaraa ïa ia horo‘a i te faufaa…

« Tera râ ia ravehia te reira na roto i ta‘u iho rave‘a…

« No te mea ua î roa te fenua nei, e ua nava‘i e ua toe mai hoi ».12

Ua pato‘i tamau noa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei i te ohipa haamaruaraa tamarii. Hau atu i te hoê tenetere i teie nei, ua papa‘i te Peresideniraa Matamua, « te rave faahou nei matou i teie nei taime no te faaara i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei no ni‘a i taua mau… ohipa no te haamaruaraa tamarii e no te taparahi-pohe-raa i te tamarii ».13

I te omuaraa o to’na peresideniraa ua parau te peresideni Spencer W. Kimball (1895-1985) : « Ua haapapû pinepine matou i te ti‘araa o te Ekalesia i te pato‘iraa i te taatoaraa o te mau haamaruaraa tamarii, maori râ i roto i na taime varavara e piti : Ia tupu ana‘e te hapûraa na roto i te maferaraa e ia faaite ana‘e te taote aravihi e e mea ataata roa te ea o te metua vahine ».14 Tei roto i te faatureraa no teie nei mahana e piti atoa taime e nehenehe e tupu te haamaruaraa tamarii – te taiata fetii e mai te mea eita te aiû e ora mai i muri a‘e i te fanauraa, mai tei faataahia e te taote aravihi. Eita râ teie nei mau tumu e faati‘a noa i te haamaruaraa tamarii. « E ti‘a i te reira ia ferurihia i muri iho ana‘e i to te mau taata aparauraa i to ratou mau episekopo e i to ratou fariiraa i te haapapûraa no te ra‘i mai na roto i te pure ».15

Faaamuraa

No te aha e haamou ai i te ora o te nehenehe hoi e afa‘i mai i te oaoa rahi ia vetahi ê ? Te vai nei te tahi mau rave‘a maitai a‘e no te tatara i te fifi no te hoê hapûraa hinaaro-ore-hia. Ia hamani-ana‘e-hia te hoê ora na roto i te hara, te rave‘a maitai a‘e no te haamata i te tatarahapa o te faaherehereraa ïa i te ora o taua tamarii ra. Ia amui atu ana‘e tatou i te tahi hara rahi i te hoê hara rahi tei rave-a‘ena-hia e faarahi noa ïa te reira i te mauiui. Ua riro te horo‘araa e faaamu ei hoê rave‘a faahiahia no te arai i te haamaruaraa tamarii. E nehenehe te aiû e te mau metua faaamu e haamaitai-rahi-hia na roto i te faaamuraa i taua aîu ra i roto i te hoê utuafare i reira te tamarii e aupuruhia’i na roto i te here e i reira atoa hoi te mau haamaitairaa no te evanelia e vai ai.

E nehenehe ia tatarahapa

Te vai râ anei te tahi ti‘aturiraa no te taata tei rave i te ohipa haamaruaraa tamarii ? Te vai râ anei te tahi ti‘aturiraa no te feia tei rave i taua hara ra e o te oto nei i teie nei ? Te pahonoraa e e ! « Mai tei heheuhia mai, e nehenehe ta te hoê taata e tatarahapa e ia faaorehia ta’na hara haamaruaraa tamarii ».16 Ua ite tatou e e tauturu te Fatu i te feia atoa o te tatarahapa mau.17

E mea faufaa rahi roa te ora ! Eita e nehenehe i te hoê taata ia tauahi i te hoê tamarii hara ore, ia hi‘o atu i roto i taua mau mata nehenehe ra, ia fafa i te mau manimani rima iti, e ia apa i te paparia o taua aiû ra e aita e faaturaraa hohonu no te ora e no to tatou Atua tei hamani ia tatou. E noaa te ora na roto i te ora. Aita te reira i tupu na roto i te ati. E horo‘araa te reira no ô mai i te Atua ra. Aita te ora hara ore i tonohia mai e Ana ia haamouhia. Ua horo‘ahia mai te reira e Ana e e ti‘a ïa Ia’na ana‘e ia rave ê atu i te reira.18 Te faaite papû atu nei au e e mea mure ore te ora mai Ia’na atoa.

MAU NOTA

  1. See « Te Utuafare : E poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  2. A hi‘o The New Encyclopedia Britannica, 15th ed. (1998), « World Wars, The ».

  3. A hi‘o Maria Cheng, « Abortion Just as Common in Nations Where It’s Illegal », Salt Lake Tribune, Atopa 12, 2007, p. A7. I te Mau Hau Amui no Marite te rahiraa o te mau fanauraa i te matahiti hoê tei te faito ïa e toru e tae atu i te maha milioni. Te rahiraa haamaruaraa tamarii i roto i taua area taime ra ua hau atu ïa i te hoê milioni. No reira, i roto i taua fenua ra, hoê i ni‘a i te toru e tae atu i te maha hapûraa e haamaruaraa tamarii te hopearaa.

  4. A hi‘o Exodo 20:13 ; Deuteronomi 5:17 ; Mataio 5:21 ; Roma 13:9 ; Mosia 13:21 ; 3 Nephi 12:21 ; PH&PF 42:18-19.

  5. PH& PF 59:6.

  6. John Calvin, Commentaries on the Four Last Books of Moses Arranged in the Form of a Harmony, trans. Charles William Bingham, 22 vols. (1979), 3:42.

  7. Maseli 3:5-6.

  8. A hi‘o i te faataraa parau a Dr. Irvin M. Cushner, tei parau i te United States Senate Committee on the Judiciary, Constitutional Amendments Relating to Abortion, S.J. 17-19, 110, 97th Cong., 1st sess., 1981, 158.

  9. A hi‘o Dallin H. Oaks, « Weightier Matters », Liahona, Mati 2000, 17-19.

  10. A hi‘o J. Willis Hurst and others, eds., The Heart, 4raa o te nene‘iraa. (1978), 7.

  11. A hi‘o Levitiko 26:3-13 ; Iosua 1:7-8 ; 1 Te mau Arii 2:3 ; 2 Te mau Arii 18:5-7 ; 2 Paraleipomeno 24:20 ; 26:5 ; 31:21 ; Ioba 36:11-12 ; 1 Nephi 2:20-21 ; 4:14 ; 2 Nephi 1:9, 20, 31 ; 4:4 ; 5:10-11 ; Iaroma 1:9 ; Omoni 1:6 ; Mosia 1:7 ; 2:22, 31 ; Alama 9:13 ; 36:1, 30 ; 37:13 ; 38:1 ; 45:6-8 ; 48:15, 25 ; 50:20 ; Helamana 3:20 ; 3 Nephi 5:22 ; PH&PF 9:13.

  12. PH&PF 104:14-17.

  13. John Taylor e George Q. Cannon, « Epistle of the First Presidency », 4 no Eperera 1885; i roto James R. Clark, haaputuhia., Messages of the First Presidency of The Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, 6 buka (1965-75), 3:11.

  14. Spencer W. Kimball, « A Report and a Challenge », Ensign, Novema 1976, 6 ; a hi‘o atoa « The Time to Labor Is Now », Ensign, Novema 1975, 6.

  15. Buka Aratai a te Ekalesia, Buka 1 : Te mau Peresideniraa Tĭtĭ e te mau Episekoporaa (2006), 185.

  16. Buka Aratai a te Ekalesia, Buka 1, 185.

  17. A hi‘o Ieremia 31:34 ; Hebera 8:12 ; 10:17 ; PH&PF 58:42.

  18. A hi‘o Deuteronomi 30:20 ; Te Ohipa 17:28 ; PH&PF 88:13 ; Mose 6:32.