2008
Te faatupuraa i te mau taipe o te Mesia
Atopa 2007


Te parau poro‘i a te Peresideniraa Matamua

Te faatupuraa i te mau taipe o te Mesia

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

I roto i ta‘u tau raveraa ohipa ei pairati manureva, i te tahi mau taime e haere mai te tahi mau ratere e mata‘ita‘i i te piha pairatiraa o to‘u manureva. E ui mai ratou no ni‘a i te mau pitopito e rave rahi, te mau tauihaa, te mau rave‘a e te mau faanahoraa, e nahea teie mau materia aravihi ia tauturu i teie manureva rahi e te nehenehe ia rere.

E faaite au ia ratou e, na te huru o te tarairaa o te manureva, te mau rave‘a rau e te mau faanahoraa tauturu, e te mau matini puai i faatupu i te au maitai e te parururaa i te mau ratere.

No te faaohie i ta‘u tatararaa ua parau atu ïa vau ia ratou e, te mea noa e titauhia, o te puai hope ïa no te tura‘iraa, te puai no te haama‘ueraa e te teitei tano no te manureva e na te mau ture o te natura e faarere maite i te manureva e i to’na mau ratere i te mau fenua e i na ni‘a a‘e i te mau pape, na ni‘a a‘e i te mau mou‘a e i te mau vero ataata e tae atu ai i to’na tipaeraa.

A haamana‘o ai au i te mau ohipa i tupu e taua mau ratere ra, ua feruri pinepine au e, na roto i te riroraa tatou ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e hiti atoa mai te reira huru uiraa i roto ia tatou. Eaha te mau tumu, te mau parau tumu niu o to tatou meloraa i roto i te basileia o te Atua i te fenua nei ? I muri mai i te mau mea i parauhia e i ravehia, eaha te mea e amo ia tatou i te mau taime e hinaaro-rahi-hia ai i te tipaeraa mure ore o ta tatou e hinaaro ?

Te mau haapiiraa tumu taui ore no te Evanelia

Te pûpû nei te Ekalesia, e ta’na mau faanahonahoraa e te mau tabula ohipa, i ta’na mau melo e rave rahi mau ohiparaa faufaa ei opuaraa no te tauturu i te mau utuafare e i te taata iho ia tavini i te Atua e i te tahi e te tahi. Area râ, i te tahi mau taime, te piri roa’tu ra teie mau ohiparaa i te uputa o to tatou aau e te varua i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu faufaa o te evanelia. E tautururaa te mau rave‘a, te mau talena ohipa, te mau ture no te faatereraa e te mau hoho‘a no te faanahonahoraa no to tatou haereraa i mua i te pae varua i te fenua nei eiaha râ tatou ia aramoina e nehenehe teie mau mea e taui.

Area râ, eita roa te mafatu o te evanelia–te parau haapiiraa e te mau parau tumu–e taui. E hopoi mai te haapa‘oraa i te mau parau tumu niu o te evanelia i te mana, te puai, te itoito e te ti‘amâraa i roto i te oraraa o te feia mo‘a atoa.

Te faaroo o te hoê ïa parau tumu no te mana. E hinaaro tatou i teie tumu puai i roto i to tatou oraraa. E ohipa te Atua na roto i te mana, tera râ e faaohipahia teie mana ei pahonoraa i to tatou faaroo. « Faaroo e aita e ohipa e mea pohe ïa » (Iakobo 2:20). E ohipa te Atua ia au i te faaroo o Ta’na mau tamarii.

Ua faaite te peropheta Iosepha Semita e : « E haapii au ia ratou i te mau parau tumu ti‘a, e na ratou iho ratou e faatere ».1 Ia‘u nei, e mea nehenehe roa teie haapiiraa e e mea afaro maitai. A tutava ai tatou ia maramarama, ia haaputapû e ia haapa‘o i te mau parau tumu ti‘a mau o te evanelia, e hau atu to tatou faarava‘iraa i te pae varua. No roto mai te parau tumu no te faarava‘iraa i te pae varua, i te hoê parau haapiiraa faufaa roa a te Ekalesia, o ta te Atua i horo‘a ia tatou–te ti‘amâraa. Te ti‘aturi nei au e, te ti‘amâraa no te ma‘itiraa o te hoê ïa o te mau horo‘a rahi a‘e a te Atua i Ta’na mau tamarii, i muri mai i te horo‘a no te ora.

Ia tai‘o e ia feruri hohonu vau i te parau no te ti‘amâraa no te ma‘iti e i to’na mau hopea mure ore, e ite au e, e mau tamarii varua mau tatou na te Atua, e no reira e mea ti‘a ia haapa‘o. E faahaamana‘o atoa teie iteraa ia‘u e, ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e tuhaa tatou no teie utuafare fetii rahi o te feia mo‘a o te ao nei.

E horo‘a te faanahonahoraa o te Ekalesia i te hoê faaauraa rahi e tano ia au i te faito, i te hoho‘a e i te mau hinaaro o ta tatou mau pŭpŭ. O te niu te reira o te tabula a te paroita e to’na faanahonahoraa tumu e te tahi noa mau putuputuraa. Te vai atoa ra hoi te mau paroita aano e to’na faanahoraa no te tavini te tahi e te tahi. Ua faatumuhia te reira i ni‘a i te mau tabula ohipa faauruhia a te Ekalesia no te tauturu i te mau melo ia « haere mai i te Mesia ia maitai roa outou ia’na » (Moroni 10:32).

Hoê a huru teie mau faanahonahoraa e rave rahi no ni‘a i te mau ohipa a te Atua no te mea hoê â huru te parau haapiiraa o te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai i roto i te mau ti‘ahapa atoa. Te faaite papû atu nei au ei ite faatahinuhia na te Fatu ra o Iesu Mesia e, te ora nei Oia, e e parau mau teie evanelia, e e horo‘a te reira i te mau pahonoraa i te mau titauraa atoa a te taata e a te pŭpŭ amui o te mau tamarii a te Atua i te fenua nei i teie mahana.

Te puai o te feia haapa‘o maitai

I te matahiti 2005, ua haere maua ta‘u vahine e farerei i te mau melo o te Ekalesia i te mau fenua e rave rahi no Europa. I te tahi mau tuhaa no Europa, ua faati‘ahia na te Ekalesia e rave rahi mau matahiti, mai te matahiti 1837 mai â. E faufaa ai‘a rahi ta te mau melo faaroo i Europa. I teie nei ua hau i te 400.000 melo i Europa. Ia hi‘o-ana‘e-hia, te rahiraa o te taatoaraa o te mau u‘i o te feia i tere mai Europa mai i te fenua Amerika i te 19 e te 20raa o te tenetere, e nehenehe e tai‘o e rave rahi taime i teie numera.

No te aha e rave rahi mau melo faaroo i faarue ai i to ratou mau fenua ai‘a i taua mau mahana matamua ra o te Ekalesia ? Rave rahi mau tumu e nehenehe e parauhia : no te faatearaa i te mau hamani-ino-raa, no te tauturu i te paturaa i te Ekalesia i te fenua Amerika, no te haamaitai i te mau tumu no te tereraa faufaa, no te hiaai ia piri atu i te hoê hiero e e rave rahi atu â.

Te ite noa ra â o Europa i te hopearaa o teie exodo. Area râ, te puai i tae mai na roto i te mau u‘i faaroo o te mau melo o te Ekalesia te riro ra ïa ei mea papû. E ite tatou i te feia apî tane e vahine e i te mau tane e vahine faaipoipo e tavini nei i roto i te mau misioni, no te Fatu, e ite tatou i te mau faaipoiporaa i te hiero ; e ite tatou i te ti‘aturiraa e te itoito o te mau melo no te poro i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. I rotopu i te feia no Europa e te tahi atu mau tuhaa o te ao nei, te vai nei te ereraa i te pae varua no te mau haapiiraa tano a te Mesia. E mea ti‘a, e e nehenehe ia faaîhia i te parau poro‘i no te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, ia haapa‘o e ia poro to tatou mau melo maitai i te evanelia ma te itoito e te faaroo rahi.

No te tupuraa o te Ekalesia i Europa, te vai ra i teie nei, te mau fenua ua iti-rii mai i te 15 matahiti to te Ekalesia faatupu-raa-hia. Ua paraparau vau i te hoê peresideni misioni e tavini ra i to’na fenua ai‘a i Rusia e hitu noa matahiti to’na faafariu-raa-hia mai. Ua faaite oia ia‘u e, « i to‘u bapetizo-raa-hia i te reira iho ava‘e ua piihia vau ei peresideni amaa ». Ua mana‘o anei oia e ua ninahia oia ? Oia mau roa ! Ua tamata anei oia i te rave faaoti i te taatoaraa o te mau tabula ohipa a te Ekalesia ? Aita ! E mea nahea to’na tupuraa i roto i teie nei amuiraa iti i teie taime poto noa ? Teie ta’na parau, « ua ite au ma to‘u aau atoa e, e parau mau te Ekalesia. Ua faaî te parau haapiiraa o te evanelia i to‘u feruriraa e i to‘u aau. A tomo ai matou i roto i te Ekalesia, ua ite matou e tuhaa matou no te hoê utuafare. Ua ite matou i te mahanahana, te ti‘aturi e te here. E mea iti roa matou ua tamata râ matou paatoa i te pee i te Faaora ».

Ua paturu te mau melo te tahi i te tahi, ua haa ratou ma te puai e ua ite ratou e e parau mau te Ekalesia. E ere te faanahonahoraa tei ume mai ia’na, o te maramarama râ o te evanelia e na teie maramarama i haapuai i taua mau melo maitai ra.

I roto i te rahiraa o te mau fenua, tei te haamataraa noa te Ekalesia, e e ere atoa ho‘i te faanahonahoraa i te mea papû maitai i te tahi mau taime. Area râ, e roaa i te mau melo te iteraa papû no te parau-mau i roto i to ratou aau. Mai te mea e faaea teie mau melo i roto i to ratou fenua no te patu i te Ekalesia, noa’tu te fifi i te pae no te faufaa e no te tamataraa, e mauruuru te mau u‘i no muri nei i te itoito o teie mau pionie. Te haapa‘o nei ratou i te titauraa manihini a te Peresideniraa Matamua tei horo‘ahia i te matahiti 1999:

« I to tatou nei anotau, ua mana‘o te Fatu e, e mea ti‘a ia horo‘a mai i te mau haamaitairaa o te evanelia, e tae noa’tu i te mau hiero e rave rahi i roto i te mau tuhaa e rave rahi o te ao nei. No reira, ua mana‘o matou i te horo‘a’tu i te hoê a‘oraa i te mau melo no te Ekalesia ia faaea noa i roto i to ratou iho mau fenua eiaha râ e haere atu e faaea i te mau Hau Amui no Marite…

« Ia faaea te mau melo o te ao nei i roto i to ratou iho mau fenua, no te patu i te Ekalesia i roto i to ratou fenua ai‘a, e tae mai te mau haamaitairaa rarahi ia ratou tata‘itahi e i te Ekalesia iho ».2

E horo‘a atoa râ vau i te hoê parau faaararaa i te feia e noho ra i roto i te mau paroita e i te mau tĭtĭ rarahi ? E haapa‘o maitai tatou, eiaha tatou e faatumu i to tatou iteraa papû i ni‘a i te faito sotiare o te Ekalesia. E mea faufaa teie mau mea atoa – aita râ e rava‘i. Aita atoa te auhoaraa e rava‘i.

Te parururaa i roto i te haapa‘oraa

Ua papû maitai ia tatou e, te ora nei tatou i roto i te hoê tau no te pe‘ape‘a, no te ati e no te tama‘i. Te imi nei tatou e te tahi atu â feia i te rave‘a no « te parururaa e no te hoê vahi haapuraa i te vero, e i te riri, ia niniihia’tu te reira ma te ano‘i ore i ni‘a i te ao paatoa nei » (PH&PF 115:6). Nahea e iteahia’i ia tatou te reira vahi ? Ua haapii mai te peresideni Gordon B. Hinckley : « Tei roto to tatou parururaa i te mau peu maitai o to tatou oraraa ? Tei roto to tatou puai i to tatou huru parau-ti‘a ».3

A haamana‘o na tatou e mea nahea to Iesu Mesia haapiiraa i Ta’na mau Aposetolo, i te omuaraa o Ta’na misioni i roto i te tahuti, ma te ateate e ma te parau-ti‘a-raa’tu ia ratou : « [Haere mai], a pee mai ia‘u, e faariro vau ia orua ei ravaai taata » (Mataio 4:19). O teie atoa te haamataraa o te misioni a te ahuru ma piti aposetolo, te mana‘o nei au e, aita ratou i ineine maitai i ta ratou ohipa. Ua haapii te Faaora iho ia tatou i te hoê haapiiraa no ni‘a i te parau haapiiraa tumu e i te mau mea matameha‘i o te oraraa. No te taata iho, e mea ti‘a ia tatou na mua roa « ia pee Ia’na », e a na reira ai tatou, e haamaitai mai te Faaora ia tatou hau atu i to tatou paari ia riro tatou mai Ta’na i hinaaro.

Te peeraa i te Mesia, te riroraa ïa tatou mai Ia’na ra. Te haapiiraa ïa i To’na huru. Ei mau tamarii varua na to tatou Metua i te Ao ra, e ite to tatou no te faatomo i te mau taipe o te Mesia i roto i to tatou oraraa e i to tatou huru. Te ani manihini mai nei te Fatu ia tatou ia haapii i Ta’na evanelia na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau haapiiraa. Te peeraa Ia’na, te faaohiparaa ïa tatou i te mau parau tumu tano e i muri mai, te iteraa tatou iho i te mau haamaitairaa i apitihia. E mea paari roa e e mea ohie roa atoa teie faanahoraa. Ua tatara te mau peropheta i tahito ra e i to teie anotau i te reira na roto e maha parau : « Haapa‘o te mau faaueraa » – aita i hau atu, aita i iti mai.

E ere te faatupuraa i te mau taipe o te Mesia i roto i to tatou mau oraraa i te ohipa ohie, ia faatea ê ana‘e tatou ia tatou iho i te mau mana‘o rarahi e i te mau mea ite-ore-hia, e ia haamata i te haapa‘o i te mau mea o te oraraa mau. E tamatahia tatou na roto i te faaohiparaa i te mea o ta tatou e haapii nei. E tae mai te faaiteraa o to tatou paari ia itehia te taipe o te Mesia i roto i to tatou oraraa – ei mau tane e aore râ, ei mau vahine faaipoipo, ei mau metua tane e aore râ, ei metua vahine, ei tama‘iti e aore râ, ei tamahine, i roto i to tatou auhoaraa, i roto i ta tatou ohipa, i roto i ta tatou mau imiraa faufaa, e i roto i ta tatou faaoaoaraa. E ite tatou i to tatou tupuraa i te rahi, mai ta te feia e haaati nei ia tatou e ite atoa, a faarahi màrû noa ai tatou i to tatou puai « ia rave i te ohipa mo‘a noa i mua [Ia’na] » (PH&PF 43:9).

Te faaite nei te mau papa‘iraa mo‘a i te tahi mau taipe o te Mesia o te ti‘a ia tatou ia faananea i roto i to tatou oraraa. Oia hoi, te ite, te haehaa, te aroha e te here, te haapa‘o e te haapa‘o-maitai, te faaroo e te ti‘aturi (a hi‘o PH&PF 4:5-6). Teie mau huru to te taata, e ere ïa no roto mai i te huru o te faanahonahoraa o ta tatou Ekalesia, to tatou huru oraraa i te pae faaravairaa faufaa, te huru o to tatou utuafare, te hiroa tumu, te nunaa, e aore râ, te reo. Te mau taipe o te Mesia, e mau horo‘araa te reira no ô mai i te Atua ra. Eita te reira e nehenehe ia faahotuhia aita ana‘e Ta’na tautururaa.

Ti‘aturiraa i To’na mana

Te hoê tauturu o ta tatou paatoa e titau nei, ua horo‘a tamoni-ore-hia mai ïa na roto i te taraehara a Iesu Mesia. Te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na taraehara te ti‘aturi-hope-roa-raa ïa Ia’na – te ti‘aturiraa ïa i To’na mana mure ore, te ite, e te here. E tae mai te mau taipe o te Mesia i roto i to tatou oraraa ia faaohipa tatou i to tatou ti‘amâraa ma te parau-ti‘a. E arata‘i te faaroo ia Iesu Mesia i te ohipa. Ia roaa to tatou faaroo i roto i te Mesia, e ti‘aturi ïa tatou i te Fatu no te pee i Ta’na mau faaueraa – noa’tu e aita tatou i maramarama roa i te mau tumu no te reira. A imi ai tatou ia riro mai te Faaora te huru, titau-hia tatou ia hi‘opo‘a tamau faahou i to tatou oraraa e ia turu‘i, na roto i te e‘a o te tatarahaparaa mau, i ni‘a i te mau haamaitairaa a Iesu Mesia e i te mau haamaitairaa o Ta’na taraehara.

E nehenenehe te ohipa no te faatupuraa i te mau taipe o te Mesia ei ohipa mauiui. Titauhia tatou ia ineine no te farii i te arata‘iraa e i te faatiti‘aifaroraa a te Fatu e a Ta’na mau tavini. Ei hi‘oraa, na roto mai i te amuiraa rahi a te Ekalesia e te mau pehe e te mau parau, e ite e e farii tatou i te mana varua, te arata‘iraa e te mau haamaitairaa « mai ni‘a mai ra » (PH&PF 43:16). Teie te taime e hopoi mai ai te reo no te faaururaa e te heheuraa o te taata iho i te hau i to tatou varua e e haapii mai ai ia tatou nahea ia riro mai te Mesia te huru. E reo monamona teie mai te reo o te hoê hoa here e e faaî te reira i to tatou varua ia tatarahapa mau to tatou aau.

Na roto i te riroraa mai te Faaora te huru, e tupu tatou i roto i te paari ia « rahi to tatou ti‘aturi i te mana o te Varua Maitai ra » (Roma 15:13). E haapae ïa tatou « i te mau mea o teie nei ao, e e titau hoi i te mau mea no tei maitai a‘e ra » (PH&PF 25:10).

E faaho‘i te reira ia‘u i te parau o ta‘u i omua mai no ni‘a i te manureva. Ua paraparau atu vau no te faatumuraa i ni‘a i te mau faanahoraa niu. E niu te mau taipe o te Mesia. Ua riro te reira ei mau parau tumu faufaa o te faatupu « i te mana o te faateitei ia tatou ». A faahotu ai tatou i te mau taipe o te Mesia i roto i to tatou oraraa, hoê taahiraa i ni‘a i te tahi, e « hopoihia [tatou] i ni‘a i te pererau o te aeto ra » (PH&PF 124:18). E horo‘a mai to tatou faaroo ia Iesu Mesia i te puai hope no te tura‘iraa ; e horo‘a mai to tatou ti‘aturiraa-aueue-ore i te puai no te haama‘ueraa. E hopoi te faaroo e te ti‘aturiraa ia tatou na ni‘a a‘e i te mau pape no te mau faahemaraa, na ni‘a a‘e i te mau mou‘a no te mau ati e e faaho‘i ia tatou, ma te fifi ore, i to tatou fare e i to tatou tipaeraa mure ore.

MAU NOTA

  1. Faahitihia e John Taylor, i roto i « The Organization of the Church », Millennial Star, 15 no Novema, 1851, 339.

  2. Rata a te Peresideniraa Matamua, 1 no Ditema 1999.

  3. « Till We Meet Again », Liahona, Tenuare 2002, 105.