2007
Vârstnicul Octaviano Tenorio din Cei Şaptezeci
Mai 2007


Vârstnicul Octaviano Tenorio
din Cei Şaptezeci

Imagine

Vârstnicul Octaviano Tenorio Domínguez ştie că rânduielile primite în templu schimbă vieţile. Ele i-au schimbat viaţa sa şi el a avut ocazia să vadă cum ele au schimbat viaţa altora. „Staţi aproape de templu”, îndeamnă el.

Născut la 31 octombrie 1942, fiul lui Octaviano Tenorio şi al Florei Domínguez de Tenorio, la Tilapan, Veracruz, Mexic, el s-a alăturat Bisericii după ce familia lui s-a mutat la Rio Bravo, partea de nord a Mexicului.

După ce şi-a luat diploma în contabilitate şi afaceri, el a cunoscut-o pe Rosa Elva Valenzuela González în Mexico City, unde ei locuiesc acum. Ei au fost pecetluiţi în templul din Mesa, Arizona, la 4 ianuarie 1974 şi sunt părinţii a cinci copii.

La începutul carierii lui, vârstnicul Tenorio a lucrat în funcţia de director al Centrului de Servicii Genealogice al Bisericii, din Mexic. Prosperând în slujba lui de la editură, el nu era sigur dacă să accepte noua funcţie. Dar după o serie de evenimente revelatoare, el şi-a dat seama că aceasta era slujba pe care trebuia s-o accepte.

„Mi-a schimbat cursul vieţii”, a spus el. M-a dus la o viaţă împletită cu istoria familiei şi munca din templu.

După şapte ani în acea slujbă, timp în care a slujit ca preşedinte de ţăruş, el a fost chemat ca prim registrator şi pecetluitor în templul din Mexico City, Mexic. El a plecat de la templu pentru a prezida peste misiunea Tuxtla, Gutierrez, Mexic. Mai târziu, el a a condus Managementul materialelor şi membrilor din zonă şi departamentele serviciilor de Bunăstare, timp în care a slujit ca reprezentant regional şi, mai târziu, ca autoritate a Zonei-Cei Şaptezeci.

Vârstnicul Tenorio a devenit mai târziu, din nou, registrator la templul din Mexico City, Mexic, după ce precursorul său s-a pensionat.

„Templul a reprezentat o mare parte din viaţa mea”, spune el. „Cred că prin rânduielile templului vom găsi adevărata fericire”. Vârstnicul Tenorio este foarte recunoscător Domnului şi consideră o mare binecuvântare să poată sluji acum în Primul Cvorum al celor Şaptezeci.