Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 12: Te Arairaa i te Taivaraa o te Taata Iho


Pene 12

Te Arairaa i te Taivaraa o te Taata Iho

I to’na parahiraa i Kirtland, farerei atura te Peresideni Brigham Young i te hoê pŭpŭ feia taiva o te opua ra i roto iho i te hiero i te hamani ino i te Peropheta Iosepha Semita. Ua parau oia e, “Tia a‘era vau i nia e faaite atura ia ratou ma te papu e te măta‘u ore e, e Peropheta o Iosepha, e ua ite hoi au i te reira, e faaino noa’tu â ratou ia’na ia au i to ratou hinaaro, eita râ e tia ia ratou i te faaore i te piiraa o te Peropheta a te Atua, e tia noa râ ia ratou ia faaore i to ratou iho mana, e ia tâpû i te taura e taamu ra ia ratou i te Peropheta e i te Atua e ia haamairi atu ia ratou iho i raro i hade” (“History of Brigham Young,” DNW, 10 Feb. 1858, 386). I Kirtland, i Missouri, i Nauvoo e i Utah, ua ite te Peresideni Young i te ati rahi o tei tae mai i roto i te oraraa o te feia o te topa i roto i te taivaraa. E rave rahi o te feia taiva, to’na ïa mau hoa rahi. Ua taa atoa ia’na e, e mea pinepine to ratou faarueraa i te Ekalesia i te haamata na roto i te mau “ohipa rii na‘ina‘i noa,” e ua faaara papu oia i te melo tataitahi ia haapa‘o maite o te rave noa’tu i te hape.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te taivaraa, o te fariu-ê-raa atu i te Ekalesia, e i te pae hopea, te hunaraa i te faaroo.

Eaha te mea o te faafariu ê atu i te taata i teie Ekalesia? I te pae rahi, te ohipa rii na‘ina‘i noa, o te haamataraa ïa o to ratou hahiraa i te e‘a mau. Ia pee tatou i te hoê avei‘a, e aita te auri iti e tano maitai ra, ia hape rii noa te reira i te haamatararaa, na te reira râ e arata‘i ia tatou, e atea rii tatou, e atea roa i te vahi mau ta tatou i hinaaro i te haere (DBY, 83).

Ia ore te Feia Mo‘a ia pure, e ia faatura ore i te mahana i faataahia no te haamori i te Atua, e ere ïa ratou i to’na Varua. Ia vaiiho noa te taata i te riri i te tupu i roto ia’na, e ia tuhi e ia parau ino, ma te faahiti faufaa ore i te i‘oa o te Atua, eita ïa e tia ia’na ia tapea mau i te Varua Mo‘a. Oia hoi, ia rave noa’tu te taata i te mea ta’na i ite e ua hape, ma te ore e tatarahapa, e ore oia e farii i te Varua Mo‘a, e haere râ na roto i te pouri, e i te pae hopea, e huna i te faaroo (DBY, 85).

E mea maere mau i te mau parau tumu atoa o te maramarama, ia tapô te tane e te vahine noa’tu i to ratou mata i te mau mea mure ore ua oti ana‘e te reira i te faaitehia ia ratou, ma te vaiiho i te … mau mea o te ao, te mau hiaai o te mata, e te mau hiaai o te tino, ia tafifi i to ratou mana‘o e ia faaatea rii noa a‘e i te mau parau tumu o te ora (DBY, 82).

Ua faaitehia i teie po‘ipo‘i e, aita roa te hoê taata i taiva noa’tu, maori râ na roto iho i te ofatiraa i te ture. Na te oreraa râ e rave i te hopoi‘a e arata‘i i te hara (DBY, 82).

E faaroo outou i te taata e rave rahi i te parauraa e, “E Feia Mo‘a vau i te Mau Mahana Hopea Nei, e e ore roa hoi au e taiva atu;” “E Feia Mo‘a vau i te Mau Mahana Hopea Nei e hope noa’tu to’u pue mahana.” Aita a‘enei au i faahiti i te reira huru parau, e eita atoa vau e na reira. Ua mana‘o vau e, ua haapii mai au e, aita to’u iho nei e mana, ua faanahonahohia râ vau ia nehenehe ia tupu i te rahi i te paari, i te ite e i te mana, ma te farii te tahi vahi iti i ŏ nei e te tahi vahi iti i ŏ ra. Ia vaiihohia vau ia’u iho nei râ, aita to’u e mana, e to’u nei paari, e maamaa ïa; e i reira vau e ati atu ai i te Fatu, e e mana to’u i roto i to’na i‘oa. Ua mana‘o vau e ua haapii mai au i te Evanelia ma te iteraa e, o vau iho nei, e mea faufaa ore ïa [a hi‘o Alama 26:12] (DBY, 84).

Te tane e aore ra te vahine o tei farii rahi i te mana o te Atua, i te mau orama e te mau heheuraa, ia fariu ê atu ïa ratou i te mau faaueraa mo‘a a te Fatu, e e au atura e ua iriti-ê-hia atu to ratou ite, ua iriti-ê-atoa-hia to ratou maramarama e to ratou mana‘o parau tia, e haere ê atu ratou i roto i te pouri, e e riro mai te taata matapô o te perehahu noa ra i te pae fare [a hi‘o Isaia 59:9–10; Deuteronomi 28:29] (DBY, 82–83).

E rave rahi tei farii i te Evanelia no te mea e , ua ite ratou e parau mau te reira; ua papu to ratou feruriraa e e parau mau ïa; ua vî ïa ratou i te parau maramarama, e ua faahepohia to ratou feruriraa ia fa‘i e, e parau mau te Evanelia no te mea ua feruri maite ratou i nia i te reira. E auraro ratou i te reira, e e haapa‘o hoi i te mau parau tumu matamua, aita râ ratou e titau ia haamaramaramahia e te mana o te Varua Maitai; e mea pinepine, o ratou ïa o te hahi ê (DBY, 86).

Ia faaino tatou i te feia faatere o te Ekalesia, ua haamata ïa tatou i te faataa ê ia tatou i te Ekalesia.

Ia tupu noa’tu te hinaaro i roto i te mau melo o teie Ekalesia i te pato‘i i te tiaraa o te Peresideni o te Ekalesia atoa no te faatere i roto i te mau mea atoa, e ite ai outou i te mau tapa‘o o te taivaraa i te faaiteraahia—te hoê varua o te arata‘i i te faataa-ê-raa ia’na i te Ekalesia e i te hopea i te haamouraa; ia tupu noa’tu te hinaaro i te pato‘i i te hoê taata toro‘a o teie Basileia o tei faataahia ia au i te ture, taa ê noa’tu to’na piiraa, mai te mea e e tamau-noa-hia te reira, hoê â ïa to’na hopea; e “titau [ratou] i ta te tino ra i te hinaaro faufau ra, e tei vahavaha i te feia i hau ra, e te măta‘u ore, e e te mârô i to ratou iho hinaaro, aore ratou măta‘u ia faaino i te feia teitei” [a hi‘o 2 Petero 2:10] (DBY, 83).

Ia haamata te taata i te faaino, ma te ui maere i tera mea e tera mea, ma te parau atoa e, “E au ra e, na te Fatu iho anei teie i faaite mai?” e ite ai outou e, tei roto i taua taata ra te varua no te taiva. Te taata atoa i roto i teie Basileia, e i nia i te fenua nei, o te tautoo nei ma to’na aau atoa i te faaora ia’na iho, ua rava‘i roa ïa ta’na ohipa i reira iho, ma te ore e ui maere atoa i te mau ohipa e ere na’na. Ia manuïa oia i te faaora ia’na iho, ua faaohipa maitai ïa oia i to’na taime e to’na itoito. A haapapu e, ua afaro outou iho; a haapapu e, ia hiti mai te manaha, eita te mau hara e te mau ohipa maamaa e hiti atoa mai (DBY, 83).

E rave rahi tei feruri e, e tia ia ratou ia na mua i te haapiiraa i te mau parau tumu o tei ore roa i haapiihia a‘enei. Aita ratou i maramarama e, ia vare ana‘e ratou i te reira haavare, e mana ïa to te Diabolo i nia ia ratou no te arata‘i ia ratou i te mau vahi mo‘a ore; ahiri e ua mau ê na ia ratou teie haapiiraa e huru maitai a‘e ïa, e mea iti râ tei haapii mai i te reira i te tau o Iosepha (DBY, 77–78).

E tohu [te reira huru taata] i te mau tohu haavare, e tohu râ oia na roto i te varua o te tohuraa; e mana‘o oia e e peropheta oia e e tia ia’na ia tohu, e varua ê râ e te mana ê hoi ta’na e faaohipa ra i te mana tei horo‘ahia ia’na e te Fatu. E faaohipa oia i te reira horo‘araa mai ta outou e mai ta’u e faaohipa i ta tatou horo‘araa (DBY, 82).

Te hoê taahiraa matamua e tae atu ai i te taivaraa, o te faainoraa i to outou iho Episekopo; e ia oti te reira i te ravehia, ia ore ia tatarahapahia, o te piti o te taahiraa tei muri mai, e a muri rii a‘e, ua tâpû-ê-hia atu ïa taua taata i te Ekalesia, e o te hopea te reira. E vaiiho anei outou ia outou iho ia faaino i to outou Episekopo? (DBY, 86).

Eita te taata noa’tu e farii i te mana no ŏ mai i te Atua no te faahueue i roto i te hoê noa’tu Amaa o te Ekalesia. Taua mana ra, no ŏ mai ïa i te vahi ino (DBY, 72).

Te vai ra râ te taata o te faarue i teie Ekalesia, e faarue ratou no te mea e, ua tomo atu ratou i roto i te pouri, e i te mahana iho ratou e faaoti ai e e mea titauhia te hoê maitiraa ia au i te parau a te taata, oia hoi, ia tuuhia na taata e piti i roto i te maiti no te faatereraa i te Autahu‘araa i rotopu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua faaoti atoa ïa ratou i te taiva. Aita roa’tu e arepurepuraa, e amahamaharaa, e mârôraa, e inoino, e riri, e tairoiro e aore ra e piti mana‘o i roto i te fare o te Atua; hoê ana‘e iho mana‘o i reira (DBY, 85).

Te feia o tei ere i te Varua, ua î ïa ratou i te pouri e te aehuehu.

Ia mo‘e i te taata te varua o te ohipa ta tatou e rave nei, ua ere ïa to ratou aau i te faaroo. E parau ratou e, aita ratou i ite e, e parau mau anei te Bibilia, e parau mau anei te Buka a Moromona, e te mau heheuraa apî, aita atoa ratou i ite e, te vai nei anei te Atua e aore anei. Ia mo‘e ia ratou te varua o teie ohipa, e mo‘e atoa ïa ia ratou te ite o te mau mea o te Atua i roto i te mau tau e i roto i te mau tau mure ore (DBY, 83–84).

E haamata te taata i te taiva ma te mana‘oraa e tei roto ia ratou iho te puai, ma te faarooraa i te parau iti ha‘iha‘i o te enemi o te arata‘i ê ia ratou maa vahi iti i nia i te tahi vahi iti, e ia roaa ia ratou tei parauhia e ratou te paari o te taata; e i reira e faarue ratou i te Atua, e e riro to ratou feruriraa i te aehuehu (DBY, 84).

Eaha ta te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e faarue ia taiva ana‘e ratou? Te mau mea maitatai, e te viivii ore e te mo‘a e te huru Atua, e te faateitei, e te haamaitai, e te faaroa i te hi‘oraa, e te faarahi i te mau ite o te mau taata maramarama ta to tatou Metua i te Ra‘i i faatupu i nia i te fenua nei. Eaha ta ratou e farii ei taui? E ô ïa i roto i te tahi parau poto nei. O teie ïa te parau ta’u e faaohipa: te pohe, o hade e te menema. Tera ïa ta ratou e farii ei taui. E nehenehe ia tatou ia faataa maitai i te mau hu‘ahu‘a ta ratou e ora mai. E ora mai ratou i te pouri, te ite ore, te mana‘o tapitapi, te mauiui, te oto, te ta‘i, te otohaa; aore e taata o te aroha mai i te hora fifi, aore e rima turu‘i i te mahana ati rahi, aore e mata e hi‘o mai ia oto ratou e ia hurihia i raro; e ô pauroa ïa i na parau nei, te pohe, o hade, e te menema. Teie ta ratou e farii ei taui no to ratou taivaraa i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua (DBY, 85).

Ua ite outou i te mau taata, e a vai noa ai ratou i roto i te Ekalesia, ua itoito ratou, e te maramarama, e te î i te ite; i muri a‘e râ i to ratou faarueraa i te Ekalesia, ua faaitihia to ratou maramarama, e ua haapourihia to ratou feruriraa e ua riro te mau mea atoa ei mea itea ore ia ratou, e i roto i te mau mea o te Atua ra, ua riro ïa ratou mai to te ao nei, o tei feruri, o tei tiaturi o tei pure e ia riro teie e ia riro tera ei parau mau, aita râ ratou i ite papu a‘e. O te huru mau â ïa te reira o te feia o te faarue i teie Ekalesia; e tomo atu ratou i roto i te pouri, aita atura e nehenehe ia ratou ia haava, ia feruri e aore ra ia maramarama i te mau mea i to ratou iho huru mau. E au ratou i te taata ta‘ero ava—te mana‘o ra oia e ua ta‘ero te mau taata atoa maori râ o oia ana‘e, o oia ana‘e te taata tei ore i ta‘ero e ati noa a‘e. Te mana‘o nei te taata taiva e, ua hape paatoa te taata maori râ o ratou ana‘e (DBY, 84).

E au te feia o tei faarue i te Ekalesia i te huruhuru manu o tei puhi-noahia e te mata‘i. Aita ratou i ite e te haere ra ratou i hea; aita ratou i ite a‘e i to ratou iho oraraa; to ratou faaroo, to ratou feruriraa, e te tereraa o to ratou mana‘o, e mea aueue noa ïa mai ta te huruhuru manu e puhihia ra e te mata‘i. Aore to tatou e tapearaa mau papu, maori râ o te faaroo i roto i te Evanelia (DBY, 84).

E tia aueue ore tatou na roto i to tatou haapa‘oraa e na roto i te titauraa a te Varua Mo‘a.

E vai â anei te taiva? Oia, e te mau taeae e te mau tuahine, e nehenehe ia outou ia tiaturi e, e tomo mai te taata i roto i te Ekalesia a taiva atu ai. E nehenehe ia outou ia tiaturi e, e haapa‘o noa te tahi pae no te hoê tau, a hahi ê atu ai i te e‘a mau (DBY, 85–86).

No te aha te taata e taiva ai? Ua ite hoi outou e, tei nia tatou i te “Pahi Ziona.” Tei tua roa tatou i te tereraa. Haamata mai nei te vero, e e parau mai te mau ihitai e, te ‘opa‘opa nei te pahi. Te na ô nei te hoê, “Eita vau e faaea mai; aita vau i tiaturi e, o te ‘Pahi Ziona’ mau teie.” “Tei tua roa râ tatou.” “Aita e pe‘ape‘a, eita vau e faaea mai i ŏ nei.” E matara atu te ahu, e te ou‘a atu nei i raro i te tai. E ere anei e paremo oia? Oia. E na reira atoa ia ratou atoa o te faarue i teie Ekalesia. O te “Pahi Ziona” teie, e faaea anaê ïa tatou i nia iho (DBY, 85).

O te Atua te faatere nei i teie pahi rahi, e oaoa hoi to’u aau no te reira… . A tuu noa’tu i te feia i hinaaro i te taiva ia taiva noa na, e faaora râ te Atua i te taata atoa o tei titau i te ora (DBY, 86).

Ahiri e e ora te taata i ta ratou haapa‘oraa, aita ïa e taivaraa e aita atoa ïa tatou e faaroo i te amuamu e te faaino. Ahiri e ua po‘iâ te taata i te parau no te ora mure ore, e ua niuhia to ratou aau i nia i te paturaa i te Basileia o te Atua, e ineine ïa e e anaanatae hoi te aau e te rima atoa e e tere â te ohipa i mua ma te puai e e haere atoa tatou i mua mai tei hinaarohia (DBY, 84).

Ua hinaaro tatou i te ora ia tia ia tatou ia farii i te Varua i te mau mahana atoa, i te mau hora atoa, i te mau miniti atoa, e e tia i te Feia Mo‘a atoa i te Mau Mahana Hopea nei ia farii i te Varua o te Atua, i te mana o te Varua Maitai, no te arata‘i ia’na i roto i ta’na iho mau ohipa (DBY, 82).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te taivaraa, o te fariu-ê-raa atu i te Ekalesia, e i te pae hopea, te hunaraa i te faaroo.

  • Ua faataa te Peresideni Young i te tahi mau tumu e faaruehia ai te parau mau ei tumu mâtauhia e aore ra ei tumu “rii na‘ina‘i noa.” Ua faahoho‘a oia i te reira ei “avei‘a, e ua hape te auri iti no te reira.” E mea nahea te evanelia i riro ai ei avei‘a mau papu? Eaha te tahi mau hape rii i roto i to tatou oraraa o te arata‘i ê roa ia tatou a muri rii a‘e? Eaha te mau faatanoraa i to tatou haere‘a o te tia ia tatou ia rave?

  • Eaha te a‘o ta te Peresideni Young i horo‘a i te taata o te parau e, “E Feia Mo‘a vau i te Mau Mahana Hopea Nei, e e ore roa hoi au e taiva atu”? (A hi‘o atoa 2 Nephi 28:25; PH&PF 20:31–34.)

  • Eaha te parau faaara ta te Peresideni Young i tohu no te Feia Mo‘a o tei farii i te “mana o te Atua” e fariu ê atura “i te mau faaueraa mo‘a”?

  • No te aha eita e rava‘i te feruriraa ana‘e no te haamau ia tatou i nia i te e‘a o te ora mure ore?

Ia faaino tatou i te feia faatere o te Ekalesia, ua haamata ïa tatou i te faataa ê ia tatou i te Ekalesia.

  • E mea nahea te haapa‘oraa i ta tatou iho piiraa, ma te ore e ui maere i te faaûrûraa o te feia faatere, e haapuai ai ia tatou ei taata, ei utuafare, ei paroita, e ei mau melo o te Ekalesia?

  • Eaha te parau faaara a te Peresideni Young i te feia o te faaino i te feia faatere o ta ratou paroita e aore ra ta ratou amaa? Eaha ta tatou e rave i te mau pureraa e i roto i te utuafare no te paturu i te episekopo o ta tatou paroita, te peresideni o ta tatou amaa, e aore ra te tahi atu â feia faatere? Ia tupu te tahi taa-ê-raa o te mana‘o, eaha te e‘a ta tatou e pee no te tahoê ia tatou? (A hi‘o atoa Mataio 18:15; Luka 11:34.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, e ere te hoê “maitiraa ia au i te parau a te taata” i roto i “na taata e piti ia maitihia no te faatereraa i te Autahu‘araa” i te mea tia i roto i te Ekalesia. (A hi‘o atoa PH&PF 28:2, 6–7.) Eaha te taa-ê-raa i te “fariiraa tahoê” a te mau melo e te “maitiriaa ia au i te parau a te taata”? (A hi‘o atoa PH&PF 20:65; 26:2.)

  • E anihia tatou ia paturu i te feia faatere o te Ekalesia. Nahea to tatou hinaaro i te paturu i taua feia faatere ra e faa‘eta‘eta ai i te taatoaraa o te Ekalesia? Nahea to tatou hinaaro ore i te paturu ia ratou e haaparuparu ai i te Ekalesia?

Te feia o tei ere i te Varua, ua î ïa ratou i te pouri e te aehuehu.

  • Eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young ia parau oia e, e mana‘o te feia taiva e tei roto ia ratou iho te puai? Eaha te vahi fifi i te tiaturiraa i to outou iho puai? (A hi‘o atoa Helamana 4:13.) No te aha e maiti ai vetahi i “te paari o te taata,” eiaha râ te paari o te Atua mai tei heheuhia mai e te Varua? (A hi‘o atoa Isaia 29:13–14; 1 Korinetia 2:12–14.)

  • A tai‘o i ta te Peresideni Young pahonoraa i teie na uiraa: “Eaha ta te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e faarue ia taiva ana‘e ratou?” “Eaha ta ratou e farii mai?”

  • Nahea tatou ia faaohipa i to tatou faaroo no te tauturu i te feia o tei au i “te huruhuru manu o tei puhi-noa-hia e te mata‘i”?

E tia aueue ore tatou na roto i te oraraa i ta tatou haapa‘oraa e na roto i te titauraa i te Varua Mo‘a.

  • No te aha te taiva e vai ai i roto i te Ekalesia? Nahea tatou ia arai i te taiva ia haamata mai i roto i to tatou oraraa? Nahea te tahi atu mau melo o te Ekalesia e te mana o te Varua i te tautururaa ia outou ia tape‘a maite i te faaroo a faahemahia ai outou ia “haapa‘o noa … no te hoê tau [ana‘e]”?

  • Mai te mea e e faaea noa tatou i nia i te “Pahi Ziona,” eaha tei fafauhia mai ia tatou?

Hōho’a
Judas kissing the Savior’s cheek

O Iuda i te haavareraa i te Faaora i roto i te Ô i Getesemane. Ua faaara te Peresideni Young e, “ia haamata te taata i te faaino” i te feia faatere e te mau haapiiraa a te Ekalesia, “e ite ai outou e, tei roto i taua taata ra te varua taiva” (DBY, 83).