Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 17: Te Papa‘iraa Mo‘a


Pene 17

Te Papa‘iraa Mo‘a

I te mau ahiahi atoa, e pate te Peresideni Brigham i te oe pureraa a haaputuputu ai i to’na utuafare i piha‘i iho ia’na no te himene e no te faaroo i te a‘o, no te haapii i te parau a te Atua, e no te faatupu i te pure a te utuafare. Ua tiaturi oia i roto i te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a e ua faaau oia i te reia i te tapa‘o e faaite ra i te purumu ia haerehia. Eaha ta te reira tapa‘o e faaite ra? I te Pû o te Maramarama (DBY, 127). Ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a e, “Te tai‘o ra anei outou i te Papa‘iraa Mo‘a, e te mau taeae e te mau tuahine, mai te mea ra e, te papa‘i ra outou i te reira, hoê tauasini, e piti tauasini, e pae tauasini matahiti i mairi a‘enei? Te tai‘o ra anei outou i te reira mai te mea ra e, o outou tei papa‘i i te reira? Mai te mea e aita outou e mana‘o nei mai te reira te huru, na outou tera haamaitairaa ia na reira, ia mâtau maitai outou i te varua e te auraa o te parau a te Atua i papa‘ihia ra, mai ta outou atoa i mâtau i to outou haere‘a e ta outou parau i te mahana tataitahi, e aore ra mai ta outou i mâtau i te hoê o ta outou taata rave ohipa e aore ra i to outou utuafare” (DBY, 128).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Na te haapiiraa mai e te oraraa i te mau haapiiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a e faaûrû e e arata‘i i to tatou oraraa.

Tei ia outou te haamaitairaa e te hopoi‘a ia ora ia tia ia outou ia maramarama i te mau mea o te Atua ra. Te vai ra te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, te Buka a Moromona, e te buka Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, ta Iosepha i horo‘a ia tatou, e e faufaa rahi to te reira na te taata e hahi ê ra na te pouri. E au te reira i te tiarama i te pae moana, e aore ra ei tapa‘o e faaite ra i te purumu ia haerehia. Eaha ta te reira tapa‘o e faaite ra? I te Pû o te Maramarama (DBY, 127).

Te tiaturi nei au i te mau parau a te Bibilia… . te tiaturi nei au e, te mau parau haapiiraa no te ora i roto i taua buka ra e parau mau ïa, e na te haapa‘oraa i te reira, e faahaere i mua i te taata, te nunaa e te utuafare noa’tu i nia i te fenua nei. Na te mau parau haapiiraa i roto i te Bibilia e faatae i te mau taata atoa e haapa‘o i te reira i te huru maitai atu; e horo‘a te reira i te ite, te paari, te aroha, e faaî ïa ia ratou i te aroha e e faatupu i roto ia ratou te mana‘o ia haapa‘o i te mau hinaaro o te feia tei roto i te hepohepo, e tei roohia i te mauiui e tei veve. Te feia te haapa‘o i te mau haapiiraa i roto i te Papa‘iraa Mo‘a, e riro ïa ratou ei feia parau tia e te parau mau e te viivii ore o te faatupu i te hau i ŏ ratou ra e i ŏ vetahi ê ra. A pee i te mau parau haapiiraa o te Bibilia, e riro ïa te mau tane ei tane faaipoipo faahiahia, te mau vahine ei vahine faaipoipo faahiahia, e te tamarii ei mea faaroo; e riro ïa te mau utuafare ei mea oaoa e te mau nunaa ei mea manuïa e te oaoa e te faateiteihia i nia a‘e i te mau mea o teie nei oraraa (DBY, 125).

O teie ta’u parau, ia rave tatou i teie buka [te Bibilia] ei arata‘i na tatou, ei ture na ta tatou ohipa; e rave tatou i te reira ei niu no to tatou faaroo. E faaite te reira i te e‘a e tae atu ai i te ora mai ta te hoê tapa‘o e faaite i te oire ia haerehia, e aore ra mai ta te hoho‘a fenua e faaite i te vairaa o te mau mou‘a, te mau anavai, e aore ra te vairaa iho no te hoê noa’tu vahi i nia i te fenua nei ta tatou e hinaaro i te ite, e aita atu e mana‘o maramarama, maori râ, o te tiaturi i te reira; no reira vau i parau atu ai e, tei te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei te faaroo e te tiaturi tupu ohie a‘e i roto i te mau taata atoa i nia i te fenua nei (DBY, 125).

Te hi‘o nei tatou i te Bibilia … . ei arata‘i … o te faaite i te hoê tapaeraa. E parau haapiiraa mau teie, o ta tatou e faaite atu nei ma te măta‘u ore. Ia haapa‘o outou i te mau parau haapiiraa, e ia arata‘ihia outou e te mau parau a taua buka ra, na te reira ïa e arata‘i atu ia outou i te vahi e hi‘o atu ai outou mai ia outou e hi‘ohia mai, e paraparau atu ai outou ia Iesu Mesia, e farii ai outou te farereiraa a te mau melahi, e farii atoa ai i te mau moemoeâ, te mau orama, e te mau heheuraa, e e maramarama ai outou iho e e ite atoa ai hoi i te Atua. E ere anei te reira i te faa‘eta‘eta e te tauturu na outou? Oia; na te reira e faaite papu ia outou e, te pee nei outou i te mau taahiraa o te feia i tahito ra. E ite outou i te mau mea ta ratou i ite, e e maramarama hoi i te mau mea ta ratou i fana‘o (DBY, 126).

Aita roa te hoê au ore e vai nei i rotopu i te mau parau tumu i heheuhia i roto i te Bibila, te Buka a Moromona e te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau [i te parauraahia mai teie parau, aore â ïa te Poe Tao‘a Rahi i haamanahia atura ei papa‘iraa mo‘a]; e aita hoi e au ore a‘e i rotopu i te hoê noa a‘e parau haapiiraa e haapiihia e Iosepha te Peropheta, e e te mau taeae i teie nei, ahiri e e ora te mau taata atoa ia tia ia ratou ia faaterehia e te Varua o te Fatu. Aita râ te mau taata atoa e ora e tia ai ia ratou ia farii i te Varua o te Fatu i te mau taime atoa, e te hopea no te reira, e hahi ê ïa vetahi (DBY, 126).

Te tiaturi nei tatou i te Buka a Moromona, e i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau i horo‘ahia mai e te Fatu ia Iosepha Semita, e na roto ia’na i te Ekalesia. Te tiaturi atoa nei tatou e, ahiri e ua ere tatou i te Varua o te Fatu, e ahiri hoi e ua pô to tatou mata e ore ai tatou e maramarama i te huru o te mau mea na roto i te varua o te heheuraa, ua tia ïa ia tatou ia faarue i taua mau buka ra, noa’tu â e hia rahiraa. Ahiri tei ia tatou te mau heheuraa i horo‘ahia mai te anotau o Adamu mai â aita râ te varua o te heheuraa e parahi ra i rotopu i te mau taata, eita roa’tu ïa e tia ia tatou ia faaorahia i roto i te basileia teretiera o te Atua (DBY, 128).

Ua horo‘a-taa-ê-hia te buka ra te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau na te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei no to ratou haere‘a e ta ratou ohipa i te mahana tataitahi (DBY, 128).

Tei roto i te Bibilia te mau parau haapiiraa no te ora.

Hoê ana‘e a‘oraa ta teie buka, oia te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, e poro nei, mai te Genese e tae atu i te Apokalupo (DBY, 126).

Te parau haapiiraa ta tatou e poro nei o te parau haapiiraa ïa a te Bibilia, o te parau haapiiraa ïa ta te Fatu i heheu mai no te ora o te mau tamarii a te Atua, e te taata o tei haapa‘o na i te reira, ia pato‘i noa’tu i muri ‘era, ua pato‘i ïa ma te mata araaara, e ma te iteraa e, ua pato‘i ratou i te parau mau e ua haafaufaa ore i te mau parau a te Mana Hope (DBY, 126).

E parau mau te Bibilia. Aita paha i tano te taatoaraa o te iritiraa o te reira, e e rave rahi te mea faufaa tei faaruehia i te haaputuraa e i te iritiraa i te Bibilia [a hi‘o 1 Nephi 13:24–27]; ua ite râ tatou e, ia au i te papa‘iraa a te hoê o te mau Aposetolo e, ahiri e ua hope te mau parau e te mau ohipa atoa a te Faaora i te papa‘ihia, e ore ïa e tia i to te ao nei ia farii i te reira [a hi‘o Ioane 21:25]. E parau atu vau e, eita ïa te reira mau mea e maramarama i to te ao nei. Aita ratou i ite i tei papa‘ihia, aita atoa i te huru o te Faaora, mai te faaitehia i roto i te Papa‘iraa Mo‘a; teie râ o te reira te hoê mea ohie ia ite i roto i te mau mea atoa o te ao nei, e te Bibilia, ia itehia te reira, o te hoê ïa buka ohie roa ia taa i roto i te mau mea atoa i te ao nei, inaha, ia tia te iritiraahia [a hi‘o Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:8], o te parau mau ana‘e ïa te reira, e aita to te parau mau e parau huna, maori râ i te feia ite ore. Ua faatanohia te mau heheuraa a te Fatu i to’na mau taata ia au i tei paruparu roa i roto ia ratou e na te reira e hopoi mai i te ora e te faaoraraa i te feia atoa o tei hinaaro i te farii i te reira (DBY, 124).

Te tiaturi nei tatou i te Faufaa Apî, e no reira, ia tiaturi atoa tatou i te heheuraa apî e tia ai, e i te mau orama, i te mau melahi, i te mau horo‘araa atoa a te Varua Maitai, e i te mau fafauraa atoa i roto i taua mau buka ra, e ia tiaturi hoi tatou i te reira ia au i tei papa‘ihia e tia ai (DBY, 124).

Te vai nei to tatou faatura mo‘a e to tatou tiaturi i roto i te Bibilia (DBY, 124).

Na roto i te tai‘oraa i te Bibilia e ite ai tatou e, aita te Evanelia i roto i te Faufaa Apî ana‘e ra, tei roto atoa râ i te Faufaa Tahito. Ua ite Mose e te mau Peropheta i te taivaraa o te Ekalesia, e ua tohu hoi ratou i te reira. Ua ite ratou e e mârô te Fatu i te mau tamarii a te taata i tera taime e tera taime, e e horo‘a ia ratou i te parau mau e te Autahu‘araa; ua ite atoa ratou e, na roto i te ino o te taata e ruri ê ai ratou i ta’na mau oro‘a, e haapa‘o ore ai i te mau fafauraa, e e ofati ai i ta’na mau ture [a hi‘o Isaia 24:5], e ia iriti-ê-hia te Autahu‘araa i te fenua nei, e ia vaiihohia te mau taata i roto i te taivaraa e te pouri (DBY, 124–25).

Ua fa‘i tatou, oia te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i mua i te Ra‘i e i mua i to te ra‘i, e i mua i to te fenua nei e, te tiaturi mau nei tatou i te Papa‘iraa Mo‘a ia au i tei horo‘ahia mai ia tatou, ia au atoa i to tatou maramarama e to tatou ite no te iritiraa o te reira, e i te varua e te auraa o te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî (DBY, 125–26).

Na te Buka a Moromona … e faaite e, e parau mau te Bibilia, e te faaite papu nei ïa i te reira; na te tahi e faaite i te parau mau o te tahi. Te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî, o te raau ïa na Iuda [a hi‘o Ezekiela 37:15–19]. E haamana‘o outou e, ua faaea noa te Ati Iuda i Ierusalema e ua haamaitai te Fatu ia Iuda, e te hopea, o te Faufaa Tahito ïa e te Faufaa Apî. Teihea râ te raau na Iosepha? E tia anei ia outou ia faaite mai e teihea te reira i te vairaa? Oia. O te tamarii a Iosepha ïa tei haere na nia i te moana e tae roa maira i teie fenua [te fenua Marite], e ua î atura teie fenua i te taata, e tei roto i te Buka a Moromona, oia hoi te raau na Iosepha, ta ratou mau papa‘iraa, e tei roto te reira i te rima o Epheraima. Teihea to Epheraima? Tei rotopu ratou i te mau nunaa atoa o te fenua nei. Te pii mai nei te Atua ia ratou ia putuputu mai, te tahoê nei oia ia ratou, e te horo‘a nei ratou i te Evanelia i to te ao atoa nei (DBY, 127).

Te mau poro‘i a te papa‘iraa mo‘a, e mea papu ïa e te ohie ia ite i te feia o tei titau i te Varua o te Fatu.

E huru ê to tatou i te huru to te feia tau tauasini matahiti i mutaa ihora— e turu‘i noa ratou i te Peropheta e aore ra i te mau Peropheta, e aore ra i te farii-oioi-raa i te heheuraa no ratou ia ite i te hinaaro o te Fatu, aita hoi ia ratou te papa‘iraa o te feia i mua atu ia ratou, o tatou nei râ, tei ia tatou ïa te papa‘iraa o te feia o tei ora i mutaa ihora, e tae noa’tu i te faaiteraa a te Varua Mo‘a; e, ei maitai no te taata atoa o tei hinaaro i te iteraa papu, e tia ia tatou ia fariu i teie buka e ia tai‘o i te mea ta tatou e tiaturi nei, ia ite i te tumu o ta tatou nei hororaa, te hopea ta tatou e titau nei—te hopea o te nunaa ia au i ta te tahuti—e i te îraa o te hanahana o tei ŏ atu i teie peho oto; e no reira, ua hau a‘e ta tatou haamaitairaa i ta tei mutaa ihora (DBY, 128).

Te ui nei te taata i te mau vahi atoa e, “Eaha te auraa o teie papa‘iraa mo‘a, e nahea tatou ia maramarama i teie irava e tera irava?” I teie nei, e to’u mau taeae e to’u mau tuahine, ua hinaaro vau ia maramarama papu tatou i te huru mau o te mau mea atoa, eiaha râ mai ta te mana‘o papu ore e te tauiui noa o te taata e faataa i te reira (DBY, 128).

E ani au ia oe, e te taeae Brigham, nahea vau ia tiaturi i te Bibilia, e nahea oe e te feia faaroo ê atu atoa o te Fatu ia Iesu Mesia ia tiaturi i te reira? … Te tiaturi nei au i te reira ia au i te papa‘iraa. Aita vau e tiaturi nei i te amuiraa mai i te feruriraa o te taata noa’tu i nia i te reira, maori râ, o tei faaitehia mai e te Fatu iho na roto i te hoê rave‘a. Aita vau e tiaturi nei e titau tatou i te feia no te auvaha e no te vauvau i te Papa‘iraa Mo‘a, no te ruri ê i te reira i te auraa mau, e te papu e te fifi ore (DBY, 126).

E mea papu te Bibilia e te ohie hoi ia ite, mai teie atoa heheuraa ta’u i tai‘o iho nei ia outou [a hi‘o PH&PF 58], mai te mea e ua maramarama outou i te Varua o te Atua—te Varua no te Heheuraa, e ua ite outou nahea te Evanelia o te ora i te faatanoraahia ia au i te huru o te taata paruparu nei (DBY, 128).

No te Bibilia, to’na tuuraa parau, e tuuraa parau ïa no te anotau e tau hanere a‘enei matahiti; taa ê noa’tu râ te tuura parau, e tuuraa parau noa ïa. E parau râ vau e, te mau parau haapiiraa i haapiihia i roto i te Faufaa Tahito e te Faufaa Apî no te hinaaro o te Atua i ta’na mau tamarii i nia i te fenua nei; no te tuatapaparaa i te mau mea ta’na i rave no to ratou ora; no te mau oro‘a ta’na i haamau no to ratou faaoraraa; no te pûpûraa i ta’na Tamaiti e to’na tara‘ehara—e parau mau ana‘e ïa, e te tiaturi nei tatou, oia te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i te reira (DBY, 129).

Ia feruri maite tatou e ia maramarama maitai atoa, e ite ïa tatou e e mea ohie te Evanelia ia ite, e mea papu ta’na faanahoraa, e te mau tuhaa e te mau parau haapiiraa atoa, ua au ïa i te huru o te taata nei, e no reira, ia horo‘ahia te reira i te feia o tei here i te parau mau, e mea ohie ïa, e te papu, e ua ineine roa te feia parau tia no te farii i te reira (DBY, 129).

E mea tia ia tatou atoa ia ora ia tia i te Varua o te heheuraa ia faaue mai e ia papa‘i i roto i te aau e ia faaite atoa ia tatou i te mea te tia ia tatou ia rave … . Teie râ ia na reira tatou ia riro tatou mai te tamarii rii ra e tia ai; te na ô mai nei o Iesu e, ia ore tatou ia na reira eita ïa tatou e ô i te basileia o te ao. E mea papu roa ïa! Ia ora ma te haapae i te feii, te tairoiro, te riri, te mârô, te inoino e te faaino i roto i to tatou utuafare, e no to tatou mau taata tupu e to tatou mau hoa e te mau taata atoa i nia i te fenua nei, taa ê noa’tu te vahi e farereihia ai ratou. Ia ora tatou ia tiamâ to tatou feruriraa, e te viivii ore, e te mâ hoi (DBY, 36).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Na te haapiiraa mai e te oraraa i te mau haapiiraa i roto i te papa‘iraa mo‘a e faaûrû e e arata‘i i to tatou oraraa.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha e tia ai ia tatou ia haapii i te mau parau haapiiraa a te Fatu i roto i te papa‘iraa mo‘a? Eaha te mau fafauraa ta te Peresideni Young i fafau i te feia o te haapa‘o i te mau parau a te Bibilia e a te tahi atu â papa‘iraa mo‘a?

  • E mea nahea te mau papa‘iraa o tei papa‘ihia tau hanere e tau tauasini matahiti a‘enei i te riro ei arata‘i i to tatou oraraa i teie mahana? E mea nahea te papa‘iraa mo‘a i riro ai ei arata‘i i to outou oraraa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau i horo‘ahia ai? E mea nahea te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau i tauturu ai ia outou i roto i to outou “haere‘a e ta [outou] ohipa i te mahana tataitahi”? (A hi‘o atoa PH&PF 4:3–4; 84:43–44; 86:11; 121:41–42, 45.)

Tei roto i te Bibilia te mau parau haapiiraa no te ora

  • Ua haapii te Peresideni Young e “hoê ana‘e a‘oraa ta [te Bibilia] …, e poro nei, mai te Genese e tae atu i te Apokalupo” Eaha te reira a‘oraa?

  • Nahea te papa‘iraa mo‘a i tauturu ai ia outou ia maramarama “i te huru o te Faaora”?

  • Eaha te raau a Iuda e te raau a Iosepha? Eaha te tuatiraa te Bibilia i te Buka a Moromona? Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tumu i tuuhia ai te raau a Iosepha i roto i te “te rima o Epheraima.”?

Te mau poro‘i a te papa‘iraa mo‘a, e mea papu ïa e te ohie ia ite i te feia o tei titau i te Varua o te Fatu.

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young i te feia o tei titau tamau noa i te feruriraa o te taata i nia i te papa‘iraa mo‘a?

  • Eaha te haamaitairaa hau atu o tei roaa ia tatou no te mea e tei ia tatou te papa‘iraa a te mau peropheta i roto i te papa‘iraa mo‘a?

  • Ua ani mai te Peresideni ia tatou ia hi‘o i muri i te tuuraa parau huru fifi rii o te papa‘iraa mo‘a no te ite i te mau parau tumu e te mau parau haapiiraa faufaa o tei riro ei arata‘iraa i to tatou oraraa. Eaha te mau parau haapiiraa ta’na i faahiti taa ê mai? No te aha taua mau parau haapiiraa ra i riro ai ei mea faufaa roa na tatou i teie mahana?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, o vai ïa te mau taata o tei hi‘o i te papa‘iraa mo‘a ei mea papu e te ohie ia ite?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, e mea tia ia tatou “ia ora ia tia i te Varua o te heheuraa ia faaue mai e ia papa‘i i roto i te aau e ia faaite atoa ia tatou i te mea te tia ia tatou ia rave.” Nahea tatou ia faatupu i te varua o te heheuraa i roto i to tatou oraraa ia nehenehe ia tatou ia maramarama maitai atu i te mau poro‘i a te papa‘iraa mo‘a?

Hōho’a
Book of Mormon

Na roto i te tai‘oraa i te Buka a Moromona e na roto i te pureraa no te reira, ua roaa ia Brigham Young te hoê iteraa papu e parau mau te reira. Ua haapii oia e ia pee te taata i to’na hi‘oraa “ma te haavare ore e te hinaaro mau, e ite ïa ratou e e parau mau te Buka a Moromona” (DBY, 109).

Hōho’a
original Book of Mormon manuscript

Te hoê hoho‘a i patahia o te hoê tuhaa o te mau ăpi parau tumu o te iritiraa o te Buka a Moromona.