Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 43: To Tatou Imiraa i te Parau Mau e i te Iteraa Papu


Pene 43

To Tatou Imiraa i te Parau Mau e i te Iteraa Papu

To te Peresideniraa Young imiraa i te parau mau no te Atua, ua pahonohia ïa i te pae hopea na roto i te iteraa papu e te haavare ore o “te hoê taata aravihi ore i te parau, … maa vahi iti tei roaa ia’na ia parau, ‘Ua ite au, na roto i te mana o te Varua Maitai, e parau mau te Buka a Moromona, e Peropheta Iosepha Semita a te Fatu.’” U na ô mai te Peresideni Young e, “Ua no roto maira te Varua Maitai i taua taata ra e haamaramarama ihora i to’u feruriraa, e te maramarama, te hanahana e te tahuti ore, ua tau mai ïa i nia ia’u” (DNW, 9 Feb. 1854, 4). Ua faaitoito tamau oia ia ora mai te au i te parau mau o te evanelia e tae roa maira i te hopea o to’na oraraa, ua na ô hoi oia e, “A paari noa ai to’u matahiti, ua hinaaro vau ia paari atoa to’u iteraa mau i te Atua e i te huru paieti. Ua hinaaro vau i te tupu i te rahi i te mana o te Mana Hope e i te mana no te faatumu i te hau e te parau tia i nia i te fenua nei, e i te afa‘i … i te taata atoa o te faaroo i te mau parau tumu o te parau tia i te iteraa mau i te Atua e i te huru paieti, i to ratou iho huru mau, e i te auraa i rotopu ia ratou e te ra‘i e to te ra‘i atoa hoi… Te pure nei au ia tupu te reira ia’u nei e i te Feia Mo‘a atoa, ia tupu tatou i te aroha e i te iteraa i te parau mau ia haamaitai-roa-hia tatou i mua Ia’na (DNW, 10 June 1857, 3).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E rave rahi tei hinaaro i te ite i te parau mau, aita râ ratou e hope roa i te farii i te reira.

Te pae rahi o te mau taata i te ao nei, e hinaaro to ratou i te rave e te mea tia. E parau mau te reira. Te vai nei te hoê avei‘a i roto i te taata tataitahi o te faatere papu, ahiri ua vaiihohia te reira ia faatere noa na, e ia arata‘i i te parau mau e te viivii ore [a hi‘o Moroni 7:15–17] (DBY, 423).

Te feia aau parau tia na te ao atoa nei, ua hinaaro ïa ratou i te ite i te e‘a tano. Ua titau maite ratou i te reira, e te titau noa ra. Te vai ra te mau taata i nia i te fenua nei i te mau tau atoa o te titau maite ma to ratou aau atoa ia ite ratou i te mau rave‘a a te Fatu. Ua rave taua mau taata ra i te maitai, ia au i to ratou ite (DBY, 421).

E tae noa’tu i te mahana e ere ai ratou i te aroha o te Atua no ta ratou raveraa i te hara, tei roto i te mau taata atoa te oaoa i te pato‘iraa i te ino e te fariiraa i te parau mau. Aore e taata i nia i te fenua nei o tei tae i te faito ino e ia hi‘opoa oia i to’na iho aau e ore ai oia e faatura i te tane e te vahine e tavini nei i te Atua—tei viivii ore e tei mo‘a—e ore ai hoi oia e au ore i to’na mau hoa o tei mai ia’na atoa i te ino. Aore e taata i nia i te fenua nei, o tei roto noa i te otia o te aroha, o tei ore i oaoa i te maitai, i te parau mau e i te viivii ore, maori râ ua rahi roa ta’na mau hara e ore ai te Varua o te Fatu e mârô faahou ia’na e ore ai hoi e haamaramarama faahou i to’na feruriraa (DBY, 421).

Ua papa‘ihia e, te vai ra vetahi, aore roa ïa to’na mata ei hi‘oraa, aore e tari‘a ei faarooraa, aore hoi e aau ei iteraa. O outou, o tei mana‘o i ta te varua, o tei iritihia to outou hi‘oraa i te mau orama, … e maramarama ïa outou e, te mana o tei horo‘a mai ia outou i te iteraa i te pae tino nei, o te mana ïa no te Atua nei â o te horo‘a mai ia outou i te iteraa i te parau mau [a hi‘o PH&PF 88:11–13]. Taua mana ra, no roto mai ïa … . ua ite te taata e tauasini e tauasini, na roto i te ite o te varua, i te mau mea i vai na, te mau mea e vai nei, e te mau mea e vai a muri a‘e, mai ta ratou atoa i ite i te ‘û o te hoê aahu na roto i te mata tahuti. Ia iriti-ê-hia ia ratou taua iteraa varua ra e pouri rahi ïa tei roto ia ratou i tei te matamua, aita atura e nehenehe ia ratou ia maramarama, e fariu ê atura ratou i te mau mea o te Atua (DBY, 421–22).

Te varua e parahi nei i roto i teie tiahapa tahuti nei, e here tumu to’na i te parau mau, e here tumu to’na i te maramarama e te ite, e here tumu to’na i te viivii ore, i te Atua e i te huru paieti; no to’na râ tahoêraa i te tino tahuti, ua ano‘ihia ïa to raua mau hinaaro, e no te mea ua titau-roa-hia taua tahoêraa ra no te farii i te îraa o te oaoa [a hi‘o PH&PF 93:33–34], e nehenehe i te varua ia arata‘ihia e te hara e vai nei i roto i te tino tahuti, e ia haavihia e te reira e ia haavihia hoi e te mana o te Diabolo, maori râ, ia haamaramarama-tamau-hia ïa e te varua o te haamaramarama i te taata atoa o te tae mai i roto i te ao nei, e ia haamaramaramahia e te mana o te Varua Maitai na roto i te Evanelia (DBY, 422–23).

I te mau vahi atoa i porohia ai te Evanelia a Iesu Mesia, i teie anotau e i mutaa ihora, ua tae ïa te Evanelia i te hoê huru taata o tei hi‘o i te parau mau mai te mea ra e e mea nehenehe roa ïa, e no ŏ mai ïa i te Atua, e na te varua e vai ra i roto ia ratou i faaitoito ia ratou ia farii i te reira; no te mea râ e, e rave rahi ta ratou faufaa i te ao nei, e ia farii ratou i te reira, e tafifihia ïa taua mau faufaa ra, e mana‘o atura ratou e, eita e tia ia ratou ia farii i te reira, e inaha, e tupu faahou mai te aroraa, te maitai e te ino. Te vai ra te tahi pae iti o te haavi i te mau hinaaro o te tino, a pee atu ai i te parau a te varua; te pae rahi râ o taua huru taata ra, ua vi ïa ratou i te mana‘o tao‘a, a ati atu ai ratou i ta ratou mau idolo (DBY, 434).

Tei ia tatou tataitahi te hopoi‘a no te titau i te maramarama e i te iteraa i te parau mau.

No te aha tatou i tae mai ai i ŏ nei? No te haapii mai i te faarahi i te oaoa, e i te faarahi i te maramarama e te ite (DNW, 27 Sept. 1871, 5).

Eita roa tatou e faaea i te haapii, maori râ ua taiva tatou… . Ua taa anei te reira ia outou? (DNW, 27 Feb. 1856, 2).

Mai te mea e e roaa ia tatou teie haamaitairaa, e nehenehe ia tatou ia haamaramarama noa i to tatou feruriraa i te ite, ma te faaî i teie tino tahuti nei i te mau tao‘a rahi o te paari no te ra‘i mai (MS, Oct. 1862, 630).

To tatou mau imiraa i te ite, no te tavini ïa i te Atua, inaha, teie mau haaraa atoa, no te haamau ïa i te parau mau i nia i te fenua nei, ia tupu tatou i te ite, i te paari, i te maramaramaraa i te mana o te faaroo e te paari o te Atua, ia riro tatou ei taata au ia parahi i roto i te oraraa teitei atu e ia roaa ia tatou te ite teitei atu i tei mauhia e tatou i teie nei (DNSW, 25 Oct. 1870, 2).

E nehenehe i te taata o tei here i te ao nei ia faaore i taua here ra, ia roaa mai te ite e te maramarama e ia ite oia i te mau mea ia au i te huru mau no te reira, eita atura oia e here i te ao nei, e ite râ oia i te reira ia au i te huru mau (DNW, 28 Nov. 1855, 2).

Ia titau tatou i te Fatu ma to tatou aau atoa, ei reira tatou e taa ê atu ai i te ao nei; eita te taata e here i tera mea e tera mea, maori râ, ia faaohipa i te reira no te rave i te maitai; no te faatupu i te maitai mure ore o te taata, e no te faaineine ia ratou no te faateiteiraa i roto i te tahuti ore… . Tei ia outou na e tei ia’u nei hoi te hopoi‘a no te farii i te paari ia ineine tatou no te faateiteiraa e te mau ora mure ore i roto i te mau basileia e vai nei i roto i te mau tau mure ore (DNW, 14 May 1853, 3).

Te tane e te vahine atoa o tei hinaaro i te ite i te parau mau, ia faaroo ratou i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua i te faaiteraahia ma te parau mau e te papu, e ani ïa ratou i te Metua i roto i te i‘oa o Iesu, e parau mau anei te reira. Ia ore ratou ia na reira, e tamata ïa ratou i te feruri e, hoê â ta ratou parau tia i ta te tahi noa’tu tane e aore ra vahine i nia i te fenua nei; e ere râ, aita hoi ratou i haapa‘o i to ratou iho maitai (DBY, 430).

A tia‘i ia oti ia outou te imiraa e te pa‘imiraa e ua roaa ia outou te paari no te ite i ta tatou e poro nei… . Mai te mea e e ohipa a te Atua teie, e vai â ïa [a hi‘o Te Ohipa 5:38–39] (DBY, 435).

Na te Feia Mo‘a te hopoi‘a e te haamaitairaa hoi no te ite e, e parau mau ta ratou haapa‘oraa (DBY, 429).

Ia roaa ia outou tataitahi te iteraa e, e parau mau teie ohipa. Aita matou i hinaaro ia parau outou e e parau mau, maori râ, ua ite outou i te reira; e mai te mea e ua ite outou, hoê â ïa te faufaa to te reira iteraa e ahiri e na te Fatu i pou mai e faaite mai ia outou (DBY, 429).

E fana‘oraa e e haamaitairaa hoi no te Evanelia mo‘a i te feia faaroo mau atoa, ia ite oia iho i te parau mau (DBY, 429).

Aita vau i hinaaro ia haere mai te taata ia’u nei e aore ra i to’u mau taeae ra titau ai i te iteraa papu e e parau mau anei teie ohipa; ia rave râ ratou i te Papa‘iraa Mo‘a o te parau mau no te ra‘i mai, tei roto hoi i te reira te e‘a i te faaite-papu-raa-hia mai ta te hoho‘a fenua e faataa i te e‘a i te ratere rohirohi. I roto i te reira, ua faauehia ratou ia haere, eiaha … i te tahi noa’tu Aposetolo e aore ra Peresibutero i Iseraela nei, i te Metua râ i roto i te i‘oa o Iesu, titau ai i te haamaramaramaraa ta ratou i hinaaro ra. Te feia o te haere na taua e‘a ra ma te haavare ore e te aau hinaaro mau, e tia anei ïa ia ratou ia farii i te haamaramaramaraa? E huri tua anei te Fatu i te feia aau parau tia o te titau nei i te parau mau? Aore; eita oia e na reira; e faaite oia i te reira ia ratou, oia te mau hu‘ahu‘a atoa, na roto i te mau heheuraa o ta’na Varua. E ia matara te feruriraa i te mau heheuraa o te Fatu, e oioi atu te feruriraa i te maramarama e papu atu hoi i ta te mea e itehia i te mata tahuti. E ere i te mea e hi‘ohia i to tatou mata tino nei—e nehenehe i te reira ia vare—o te mea râ e heheuhia e te Fatu no te ra‘i mai, o te reira ïa te mea papu e te aueue ore, e vai â ïa hoi e a muri noa’tu (DBY, 429–30).

E titau-roa-hia te iteraa papu i te Fatu ia Iesu Mesia ia nehenehe ia tatou ia ite i te taa-ê-raa i te parau mau e te hape, i te maramarama e te pouri, i te taata no te Atua e te taata e ere no te Atua, e ia ite nahea ia faataa i te mau mea atoa i to’na vairaa mau … . Aita atu â e rave‘a aita atu e faanahoraa o te haapii i te taata ia nehenehe ia’na ia riro ei Feia Mo‘a no te Atua ra, e ia faaineine ia’na no te hanahana tireteira, e mea tia roa ia vai noa i roto ia’na te iteraa papu i te varua o te Evanelia (DBY, 429).

Ia vai te iteraa papu ia Iesu i roto ia outou e i roto ia’u ra e tia ai, e ia ore ra, aita ïa e faufaa ia faahua noa e, e tavini tatou no te Atua. E mea tia roa ia vai taua iteraa ora i roto ia tatou (DBY, 430).

E au te parau mau i te taata parau tia atoa ra, noa’tu â te rave‘a e faaitehia ai te reira, ia fariihia, mai te mea ra ia tatou e, ua mâtau ê na tatou i te reira mai te tamariiraa mai â. O te reira hoi te faaiteraa a te pae rahi o te Feia Mo‘a i e Mau Mahana Hopea Nei, i to ratou faarooraa i te pororaa i te Evanelia i te matamua ra, … apî noa â te reira ia ratou, mai te mea ra ia ratou e, ua ite ê na ïa, e ua riro ê na hoi ratou ei “Momoni” mai te mataua mai â [a hi‘o Ioane 10:27] (DBY, 432).

Na te Varua Maitai e horo‘a i te iteraa i te parau mau.

E tia mai te mau taata i ŏ nei a parau ai ua ite ratou e e ohipa teie a te Atua, e Peropheta Iosepha, e parau mau te Buka a Moromona, e parau mau te mau heheuraa i horo‘ahia na roto ia Iosepha Semita, e o te tau tuuraa Evanelia hopea teie, no te îraa o te mau tau, o te tau ïa e faatoro faahou ai te Atua i to’na rima no te haaputuputu ia Iseraela no te taime hopea, e no te faaora ia Ziona e no te faatia ia Ziona… .Nahea ratou i ite ai i te reira? Te ite nei te taata i te reira, e ite â hoi ratou a muri a‘e ma te maramarama atoa i te mau mea e rave rahi na roto i te faaiteraa a te Varua, e no te huru o te faanahoraa i teie tino tahuti, e ore roa ai e tia ia faaite i te reira i te tahi rave‘a ê atu. Te pae rahi o te mau haamaramaramaraa faufaa a‘e, e roaa ïa na roto i te mana e te faaiteraa o te Varua Maitai… . O te rave‘a hoê roa te reira e tia ai ia faaite i te iteraa i te mau mea o te Atua e ore e tia ia hi‘o [a hi‘o 1 Korinetia 2:9–14; 12:3] (DBY, 430).

O te Varua Maitai ana‘e ra … te tia ia faaite papu ia outou e ohipa teie a te Atua. Aita e tia i te taata tei ore i faaûrûhia e te Atua ia faaite na roto i te ite o te ao nei e, e ere i te ohipa a te Atua, aita atoa e tia ia ratou ia pato‘i i te reira; aita atoa hoi e tia ia ratou, na roto noa i te paari, ia haapapu ia ratou iho anei e i te taata ê anei e parau mau te reira. Ore noa’tu â ratou e tia ia pato‘i i te reira, e ere ïa tera i te tapa‘o e tei reira te Basileia o te Atua, no te mea e, e rave rahi te mana‘o e rave rahi hoi te faanahoraa i nia i te fenua nei te ore e tia ia pato‘ihia e te paari o te ao nei, noa’tu â ua hape taua mau mana‘o e taua mau faanahoraa ra. Te mana o te Mana Hope, o te haamaramarama i te feruriraa o te taata, o te reira ana‘e ïa te tia ia faaite i teie parau mau hanahana i te mana‘o o te taata (DBY, 430–31).

Nahea tatou ia ite i te reo o te Tia‘i Mamoe Maitai e te reo o te taata purutia? E nehenehe anei i te taata ia pahono i teie uiraa. E nehenehe ta’u. E mea ohie roa. I te feia aivanaa atoa i te ao nei, e parau atu vau e, e nehenehe i to outou mata ia vare, e nehenehe atoa i to’u; e nehenehe i to outou tari‘a ia hape, e nehenehe atoa i to’u; e nehenehe i to outou rima ia hape ia fâfâ atu, e nehenehe atoa i to’u; ia faaî râ te Varua o te Atua i te taata i te heheuraa e te maramarama no te tau mure ore, eita ïa e nehenehe ia hape—te heheuraa no ŏ mai i te Atua, e ore roa ïa e hape. Ia î te taata i te Varua o te Atua, e ia faaite atu oia i te parau mau no te ra‘i mai, e faaroo mai ïa te mau mamoe [a hi‘o PH&PF 29:7], e putapû roa te păpă o to ratou aau i te Varua o te Fatu; na roto i te faaiteraa a te Varua Maitai e anaana mai te maramarama i roto ia ratou, e hi‘o ratou e e ite hoi (DBY, 431).

Hoê ana‘e ite—hoê hoi iteraa papu, o tei au ei tapa‘o faaite i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, o to’na ïa Varua ta’na i ninii mai i nia i ta’na mau pĭpĭ. A haapa‘o i to’na hinaaro, e ite ïa tatou i ta’na parau e na te mana o te Metua anei e na’na iho anei. A haapa‘o i ta’na i faaue mai ia tatou, e ite ïa tatou i te parau haapiiraa e na te Atua anei e aore anei [a hi‘o Ioane 7:16–17]. Na roto i te mau heheuraa o te Varua ana‘e ra tatou e ite ai i te mau mea o te Atua ra (DBY, 431–32).

A faaitoito noa e a tamau maite â i te pure. E tia ia outou ia ite outou iho e te ora nei te Atua e te rave nei Oia i te hoê ohipa i te mau mahana hopea nei e o tatou hoi To’na mau tavini Ta’na i faatura. A ora i te oraraa e au ai taua iteraa ra, e e farii mau â ïa outou i te reira. A haamana‘o noa i ta outou mau pure, e ia mahanahana te aau (LBY, 245).

Ua niuhia to’u iteraa papu i nia i te mau mea i orahia mai, ta’u ïa i ora mai, na roto atoa i te hi‘oraa ia vetahi ê… . E au te parau mau no te ra‘i mai i te mana‘o o te taata atoa e i to ratou atoa faaroo; e au rahi ïa i te aau o te feia i hinaaro i te vai parau tia noa ia ratou iho, i to ratou Atua, e i to ratou taata tupu… . Ia farii te taata i te tahi vahi iti, e tapa‘o ïa, e nehenehe ia ratou ia farii faahou. Ia farii ratou i te parau tumu matamua e te piti atoa ra ma te aau parau tia, e nehenehe ia ratou ia farii faahou â (DBY, 433).

E mea paari to’u iteraa papu… . Ua ite au e te anaana maira te mahana, ua ite au e te ora nei au, te vai nei au, e te faaite papu atu nei au e te vai nei te hoê Atua, e te ora nei Iesu Mesia, o oia te Faaora o to te ao nei. Ua tae anei outou i nia i te ra‘i e ua roaa te iteraa huru ê i te reira? Ua ite au e e Peropheta Iosepha Semita na te Atua, e ua farii oia i te heheuraa e rave rahi. O vai te nehenehe ia faaite e, e ere teie iteraa papu i te parau mau? E nehenehe noa i te taata ia pato‘i i te reira, aore roa râ e taata i te ao nei e nehenehe ia faaite mai e e ere ïa i te parau mau. Ua farii au i te heheuraa e rave rahi; o vau iho nei, ua hi‘o ïa vau e ua faaroo hoi, e ua ite au e e parau mau teie mau mea, e aore roa e taata e nehenehe ia faaite mai e e ere i te parau mau. Te mata, te tari‘a, te rima, te mau ite atoa o te tino, e nehenehe ïa ia vare, aita râ e nehenehe i te Varua o te Atua ia vare; e ia faaûrûhia te taata i taua Varua ra, ua î ïa te taata atoa i te ite, e nehenehe ia’na ia ite ma te mata o te varua, e ia ite i te mau mea aore roa e nehenehe i te taata ia faaite e e ere i te parau mau. Te mau mea ta’u i ite no te Atua, no te fenua nei, no te hau, ua farii ïa vau no te ra‘i mai, eiaha na roto noa i te ite o te tino nei, ei te Atua hoi te hanahana e te arue (DBY, 433).

Ia farii ana‘e tatou i te iteraa papu i te parau mau, e mea tia ia tatou ia titau i te parau tia i roto i te basileia o te Atua.

Te hoê parau tumu matamua no te parau haapiiraa no te ora, o te iteraa ïa i to tatou Metua e to tatou Atua. Te haapii nei te Papa‘iraa Mo‘a e, o teie te ora mure ore, ia “ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu Mesia i ta oe i tono mai [a hi‘o Ioane 17:3]; te auraa ïa aore roa e taata e ineine no te ora mure ore, e ore hoi e tia ia farii i te reira ia ore taua ite ra (DNW, 18 Feb. 1857, 4).

Ua fafauhia mai ia tatou e, ia mata ra tatou i te imi i te Atua e i te parau tia na’na, e amui-atoa-hia mai ia tatou te mau mea i hinaarohia [a hi‘o 3 Nephi 13:33]. Eiaha to tatou faaroo ia tapetepete, e titau râ tatou ia ite nahea ia haamauruuru i to tatou Metua e to tatou Atua; e titau ia ite nahea ia faaora ia tatou i te mau hape e vai ra i te ao nei, i te pouri e te faaroo ore, i te mau varua faufaa ore e te haavare e haere ra i rotopu i te mau tamarii a te taata e haavare ia ratou, e haapii râ nahea ia faaora ia tatou e ia faaherehere ia tatou i nia i te fenua nei no te poro i te evanelia, no te patu i te basileia, e no te faatia i te Ziona o to tatou Atua (DNW, 11 Jan. 1860, 1).

E mea au roa … na’u ia feruri i te mau parau tumu mure ore e ia parau hoi no te reira. To tatou ora, o te iteraa ïa i te reira, e ua faaineinehia te reira no te faaoaoa e no te tamahanahana ia tatou. Teie varua mure ore i roto ia’u, o te faaamuhia i te parau mau mure ore, ua faanahonahohia ïa ia pohe noa na? E hope anei taua varua ra, a farii noa ai te reira i te parau mau? Aore roa… . A titau i te Fatu ia farii i to’na Varua, aore e faaea, e ia parahi tamau mai to’na varua i roto ia outou mai te auahi ama ra. Ia anaana mai te tiarama o te Fatu i roto ia outou, e maitai ïa te mau mea atoa i reira (DNW, 11 Jan. 1860, 2).

Tei ia tatou te mau parau o te ora mure ore, e tia hoi ia tatou ia farii i te hanahana, te tahuti ore e te mau ora mure ore, i teie nei ra, e roaa anei ia outou teie mau haamaitairaa? E faaitoito anei outou e hope noa’tu to outou oraraa ia roaa te parahiraa i roto i te basileia o te Atua, e aore ra e faaea noa anei outou ma te ohipa ore, a haere atu ai i hade? (DNW, 1 Oct. 1856, 3)

A faaitoito i te parau tia, eiaha no te ui maere noa, no te mea râ e e mea nehenehe te parau tia, e te viivii ore, e te mo‘a, e te au roa, e te faateitei; ua faaineinehia ïa no te faaoaoa i te aau ia î i te popou, e ia î te taata atoa, ma te faaî atoa ia’na i te maramarama, te hanahana e te ite (DBY, 428).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E rave rahi tei hinaaro i te ite i te parau mau, aita râ ratou e hope roa i te farii i te reira.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mea te arata‘i i “te pae rahi o te mau taata i te ao nei” ia rave i te mea tia e ia imi i te parau mau?

  • No te aha te tahi mau taata aita i ora i te oraraa parau tia, farii noa â ratou i te iteraa papu i te parau mau? Eaha te mea tei tauturu rahi ia outou i te ora ia au i te iteraa papu ta outou i faatupu?

Tei ia tatou tataitahi te hopoi‘a no te titau i te maramarama e i te iteraa i te parau mau.

  • Eaha te tumu no to tatou imiraa i te ite e tia ai? Eaha ta tatou e rave no te faaore i te here i te mau mea o teie nei ao?

  • Nahea tatou ia ite i te parau mau o te Atua? Nahea te iteraa papu ia Iesu Mesia e tauturu ai ia tatou i te ite i te taa-ê-raa i te parau mau e te hape?

Na te Varua Maitai e horo‘a i te iteraa i te parau mau.

  • Eaha te rave‘a hoê roa e tia ai ia tatou ia ite e e parau mau te evanelia, o Iesu te Mesia, e te rave nei tatou i te ohipa a te Fatu? Eaha te mau mea ta outou i ora mai o tei haapii ia outou e e nehenehe i te Varua Maitai ia arata‘i i to outou oraraa e e na reira hoi Oia mai te mea e e vaiiho noa outou Ia’na ia na reira?

  • No te aha aita e tia i te paari o te ao nei ia faaite mai e te vai nei te Atua e aore anei, e e parau mau te evanelia e aore anei? Noa’tu â e vare te ite o te tino, ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mea “e ore roa … e hape?

  • No te aha i tia ai i te Peresideni Young ia faaite i te iteraa papu puai roa? Nahea tatou ia haapuai i to tatou iteraa papu? Eaha ta outou e rave no te faariro ia outou ei ite puai atu no te parau mau o te Atua?

Ia farii ana‘e tatou i te iteraa papu i te parau mau, e mea tia ia tatou ia titau i te parau tia i roto i te basileia o te Atua.

  • Eaha te fafauraa ta te Fatu e fafau i te feia o tei “mata ra … i te imi i te Atua e i te parau tia na’na”?

  • Nahea te iteraa i te mau mea o te Atua e tauturu ai ia tatou ia roaa te ora? Nahea tatou “ia roaa te parahiraa i roto i te basileia o te Atua”?

Hōho’a
Joseph Smith reading

Ua ani o Iosepha Semita, oia tei tai‘o maite i te Bibilia, i te arata‘iraa no ŏ mai i te Atua.