Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 27: Te Imiraa i te Ite Na roto i te Haapii e Na roto i te Faaroo


Pene 27

Te Imiraa i te Ite Na roto i te Haapii e Na roto i te Faaroo

Noa’tu â 11 mahana ana‘e iho to te Peresideni Brigham haereraa i te fare haapiira, ua maramarama maitai oia i te hinaaro rahi no te haapii i te mau mea o te ao e i te paari o te Atua. Aita oia i faaea i te haapii no roto mai i te mau buka, no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, e no roto mai i te mau heheuraa a te Fatu, e ua haapii oia i te Feia Mo‘a i te haamau i te mau fare haapiiraa e ia oaoa i roto i te haapiiraa. I te matahiti 1850 ua haamau oia i te University of Deseret [Haapiiraa Tuatoru no Deseret], o tei riro i muri a‘ era ei University of Utah [Haapiiraa Tuatoru no Utah]; i te matahiti 1875, ua haamau i te hoê fare haapiiraa i te oire i Provo, Utah, o tei riro a‘era ei Brigham Young University [Haapiiraa Tuatoru Brigham Young]. Ua haamauhia te Brigham Young College [Haapiiraa Tuatoru Brigham Young] i te oire ra i Logan, Utah i te matahiti 1877, no te haapii i te mau orometua haapii no te mau fare haapiiraa e ati a‘e te mau oire o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ia au atoa i te reira mana’o papu no te ohipa haapii, ua faahaere oia i te hoê fare haapiiraa no to‘na iho utuafare i piha‘i mai i to’na fare no na matahiti 12 hopea no to’na oraraa. E taata oia tei haamau i te mau fare haapiiraa tuatoru e te hoê atoa orometua ite hohonu, ua haapii te Peresideni Young e, ia hinaaro tatou i te riro mai te Metua i te Ra‘i, e mea tia ïa ia tatou ia tupu tamau noa i te ite e te paari.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua “titauhia [tatou]” ia haapii e ia tamau e ia ora i te mau parau tumu mure ore.

Ahaamau‘a ai to te ao nei i to ratou aravihi, to te tino e to te mana‘o, i nia i te mau mea e pau ra, o te feia e parau ra e Feia Mo‘a ratou, o tei fana‘o i te fariiraa e te iteraa i te mau parau tumu no te evanelia mo‘a, ua titauhia ïa ratou ia haapii, ia imi, e ia faaohipa i roto i to ratou oraraa, te mau parau tumu o te faaineinehia ia vai a muri noa’tu, e o te tupu noa ’tu i te rahi i roto i teie nei ao e i te ao a muri atu (DNW, 20 July 1854, 1).

E faaite te haap‘oraa a Iesu Mesia i te taata i te mau mea o te Atua, e faatupu i roto ia ratou i te peu parau tia e te viivii ore, e e horo‘atoa ïa i te mau faaitoitoraa atoa e vai nei, ia tupu ratou i te rahi i te ite e te maramarama, i te hamaniraa tao‘a, e i te mau ohipa rima‘î e te mau ihi ite, inaha te mau paari e te mau ohipa rima’î e te mau ihi ite atoa, no ŏ mai ïa i te Atua, e ua faaineinehia no te maitai o to’na ra mau taata (DBY, 247).

Te mau ohipa rima’i e te mau ihi ite atoa i itehia e te mau tamarii a te taata, tei roto ïa i te Evanelia. Nohea mai te ite i tia ai i te taata ia faaoti i te mau ohipa rahi faahiahia no te ihi ite e no te ite hamani tao‘a o tei tupu i na matahiti i mairi a‘enei? Ua ite tatou e, te ite, no ŏ mai ïa i te Atua, eaha hoi ratou i ore ai i ite i to’na rima? No te mea e, ua matapô ratou i to ratou iho maitai, aita ratou i ite e aita ratou i maramarama i te mau mea i te huru mau no te reira. Na vai i haapii i te taata i te faaohipa i te uira? Na te taata iho i ite i te reira ma te tauturu-ore-hia? Aita, ua farii oia i te ite no ŏ mai i te Atua Puai Hope. No ŏ mai atoa ia’na te mau ohipa rima’î e te mau ihi ite atoa i te tupuraa mai, noa’tu â e mana‘ohia na tera taata e tera taata ïa. Nohea mai râ to ratou ite, no roto noa mai te reira ia ratou iho? Aita, e mea tia ia ratou ia fa‘i e, mai te mea e eita e tia ia ratou ia faatupu i te hoê noa a‘e tumu aihere, eita atoa e tia ia ratou ia faateatea e ia faaereere i te hoê oi rouru [a hi‘o Mataio 5:36] ma te ore e tauturuhia e te hoê rave‘a taa ê, ia turu‘i ratou i nia i te Atua Puai Hope e tia ai, mai tei veve e tei ite ore atoa. Nohea mai to tatou ite no te hamani i te mau matini faahiahia o teie nei anotau? No ŏ mai ïa i te ra’i. Nohea mai to tatou ite i te mau fetia, e no te hamani te mau hi‘o fetia e itehia atu ai te mau vahi atea roa? … Te aivanaa fetia, te aivanaa rima’î e te aivanaa hamani tao‘a atoa e ora nei i nia i te fenua nei, no ŏ mai i te Atua ïa i roaa mai ai to’na ite (DBY, 246).

Te fifi rahi a’e ta tatou e u, o te mea ia i parauhia te ite ore, e aore ra te ereraa i te maramarama i roto i te taata (DBY, 247).

Te haapa’oraa i fariihia e te Feia Mo’a i te Mau Mahana Hopea Nei, noa’tu a e tuhaa iti noa tei maramarama ia ratou, e tura’i ia te reira ia ratou i titau maite i te ite [a hi‘o PH&PF 88:118]. Aita atu e nunaa e vai nei o tei hau atu i te onoono i te hi’o, i te faaroo, i te haapii e i te maramarama i te parau mau (DBY, 247).

A faaitoito no te haapii oioi mai, e a haaputu i te puai atoa o te mana’o e te parau tumu o te faaroo, ei reira, a opere atu ai i to outou ite i te mau taata (DBY, 247).

Ia haapaari tatou i to tatou feruriraa e ia faahiahia noa tatou i te mau mea maitatai, e te nehenehe e te mo‘a, ma te titau tamau noa i te ite o te horo‘a ia tatou i te rave‘a no te patu ia Ziona, oia te paturaa i te mau fare, te mau fare putuputuraa, te mau hiero, te mau purumu, e te mau tao‘a atoa e te mau mea hinaarohia hoi ei faaunaunaraa, ei faaneheneneheraa, ma te titau atoa i te haapa‘o i te hinaaro o te Fatu e hope noa’tu to tatou pu‘e mahana, ma te faahaereraa i to tatou nei feruriraa i mua i te mau huru ite atoa, ma te titau maite atoa hoi i te maramarama i te hoho‘a rahi e te opuaraa rahi o te mau mea atoa i hamanihia, ia ite tatou nahea ia faatere i to tatou nei oraraa e nahea ia haamaitai atu i te mau rave‘a i tuuhia mai i roto i to tatou nei rima (DBY, 247).

Ua piihia tatou ia tupu i te aroha e te ite no te tau mure ore.

O teie ta tatou hopoi‘a, ta tatou ohipa, e ta tatou piiraa—ia tupu i te aroha e te ite i te mau mahana atoa e te mau matahiti atoa (DBY, 248).

Eita vau e faaea i te haapii mai a ora noa ai au, eita atoa vau e faaea ia tae atu vau i te ao varua; e haapii â vau ma te puai rahi atu i reira, e ia farii faahou vau i to’u tino, e faarahi-roa-hia ïa to’u haapiiraa, e e faaiti-roa-hia te taime e titauhia; eita atoa vau e faaea i te haapii i reira, e tamau noa râ vau i ta’u mau imiraa (DBY, 248).

Eita tatou e tae i te tau e ore ai tatou e hinaaro ia haapiihia mai, eita atoa i te tau e ore ai te ite e roaa mai. Aita vau i mana’o e ite atu vau i te tau e ore ai e vai mai te mana hau atu e te ite hau atu, e no reira, te tumu no te haere â i mua e no te haamaitai atu â (DBY, 248).

Ahiri tatou i ora e ia tae roa’tu i te matahiti mai to Mesusela … e ia haapau i to tatou oraraa i te imiraa i te mau parau tumu no te ora mure ore, e ite tatou e, ia mairi atu te hoê tau mure ore ia tatou, te tamarii noa ra ïa tatou i reira, e mau aiû o te haamata noa ra i te haapii mai i te mau mea o tei au i te mau tau mure ore o te mau Atua (DBY, 249).

E ui paha tatou e, ahea tatou e faaea ai i te haapii? E horo‘a atu vau i to’u mana‘o: aita, aita e faaearaa (DBY, 249).

Ua haapii mai tatou na roto i te mau mea i orahia mai, e titauhia te hoê taime ia roaa mai te ite i te tahi mau huru hamaniraa tao’a, e tae noa’tu i te mau parau tumu e te mau mana’o o ta tatou e hinaaro i te tamau. A papu ai te taata i te hoê parau tumu tia, e oioi atoa ratou i te tupu e i te haere i mua i te iteraa i te parau mau. Ia haapii ratou i te haapaari i to ratou mana‘o, aore e mahia e haapaari atoa ratou i to ratou feruriraa ia au i te faito e titauhia no te roaa mai te mau ite ta ratou e imi ra. Ia auraro râ ratou i te hoê mana‘o e aore ra i te hoê varua o te arata‘i ê i to ratou feruriraa i te mea ta ratou e imi ra i te haapii mai e i te tamau, eita e roaa ia ratou i te haapaari roa i to ratou mau mana‘o (DBY, 250).

Na te haere‘a papu e te aueue ore i te parau tia na roto i te oraraa nei e haapapu atoa i te taata te ite mau (DBY, 245).

E mea tia ia haapii tatou ia tatou e i ta tatou mau tamarii i roto i te mau ite no te ao nei e no te mau mea o te Atua.

A haapii i te mau tamarii e a horo‘a ia ratou i te mau ite no te ao nei e no te mau mea o te Atua; a faateitei i to ratou feruriraa, eiaha ratou ia maramarama noa i te fenua i raro a‘e i to tatou avae, ia maramarama atoa râ ratou i te mata’i ta tatou e huti nei, te pape ta tatou e inu nei, e te mau mea hu‘ahu‘a atoa o te ao nei (DBY, 251).

A haapapu e, ua haapii-maitai-hia ta outou mau tamarii i roto i te mau parau tumu o to ratou iho reo tumu, e ei reira a tuu ai ia ratou ia haere atu â i te mau tuhaa ite teitei atu; a tuu ia ratou ia rahi atu to ratou ite i to to ratou metua i roto i te mau tuhaa atoa o te ite mau e te aravihi. Ia maramarama ratou i to ratou reo, a tuu atu ia ratou ia haapii atoa i te mau reo êe, e ia mâtau atoa i te mau peu, te mau ture, te mau hau e te mau buka no te mau fenua ê, te mau nunaa ê e te mau reo ê. A tuu ia ratou ia haapii atoa i te parau mau o tei au i te mau ohipa rima‘î e te mau ihi ite, e nahea ia faaau i te reira i to ratou mau titauraa i te pae tino. A tuu ia ratou ia haapii i te mau mea i nia i te fenua, te mau mea i raro i te fenua e te mau mea i nia i te mau ra‘i (DBY, 252).

Te mau ohipa, te mau peu au roa, te mau tapaeraa maitai i roto i te numeraraa, te himene e i roto i te mau ihi ite e te mau ohipa rima’i atoa, no te Feia Mo’a ia, e e mea tia hoi ia ratou ia rave oioi roa mai i te mau rahiraa ite e vai nei i roto i te mau ihi ite na te taata atoa o te imi itoito maite (DBY, 252).

E mea oaoa na’u ia ite i ta tatou mau tamarii i te haapiiraa e te tamauraa i te mau himene. A tuu ia ratou ia haapiihia i roto i te mau tuhaa ite atoa, inaha e tia ia tatou, ei nunaa, ia hau atu i te mau nunaa êe atu o te ao nei i roto i te haapa‘oraa, te ihi ite, e te ite hohonu o te taata (DBY, 256).

E hanere e hanere taure‘are‘a tane i ŏ nei o te tia ia haere i te haapiiraa, e mea maitai a‘e ia te reira e ia haamau‘a noa ratou i to ratou taime. A haapii i te mau reo, a rave mai i te ite e te maramarama e a na reira ai outou, a rave atoa mai i te paari no ŏ mai i te Atua e eiaha roa ia haamo‘e i te reira, e a haapii i te faaohipa i te reira, ia riro outou ei mea aravihi i te reira e hope noa’tu to outou oraraa (DBY, 252).

A haere i te haapiiraa e a tamau … Ua hinaaro vau ia faanahonahohia te mau fare haapiiraa no te faaohipa i te feruriraa o te mau taata e no te faaitoito ia ratou ia haapii i te mau ohipa rima‘î e te mau ihi ite. A tono i te mau tamarii paari i te haapiiraa, e te tamarii apî atoa; aita atu e ohipa au na‘u i te haapii mai i te mau huru ihi ite, ia nehenehe ia’u ia ite i te huru o te fenua i raro i to’u avae, i te huru o te mata‘i ta‘u e huti nei, i te huru o te pape ta’u e inu nei, e te aha atu (DBY, 253).

Ei feia ite hohonu tatou e tia ai.

Ei feia ite hohonu tatou e tia ai i te mau mea o te ao nei. Ia maramarama tatou i te mau reo êe, inaha ua hinaaro tatou i te tono i te mau misionare i te mau fenua ê e i te mau fenua o te moana. Ua hinaaro tatou i te mau misionare o te haere i te fenua Farani ia ite papu ratou i te parau Farani, e ia ratou o te haere i Heremani, i Italia, i Paniola, e i te mau fenua atoa, ia ite ratou i te reo o taua mau fenua ra (DBY, 254).

Ua hinaaro tatou ia maramarama tatou i te otia e te huru o te mau fenua, i te mau peu, e te mau ture o te mau fenua e te mau basileia… . Ua a‘ohia te reira i roto i te mau heheuraa i horo‘ahia mai ia tatou [a hi‘o PH&PF 88:78–80; 93:53]. I roto i te reira e haapiihia ai tatou ia haapii i roto mai i te mau buka maitai a‘e, ia au to tatou maramarama i te otia e te huru o te mau fenua o te ao nei i to tatou maramarama i to tatou mau faaapu maa, e ia au to tatou maramarama i te mau taata—mai tei faaitehia i roto i te mau buka—i to tatou maramarama i to tatou iho utuafare e to tatou iho taata tupu (DBY, 254–55).

Tei roto tatou i te hoê haapiiraa rahi, e e mea tia ia tatou ia faaitoito ia haapii, e ia tamau noa i te haaputu i te ite no te ra‘i e no te fenua nei, e ia tai‘o tatou i te mau buka maitatai, aita râ ta‘u e nehenehe ia parau e e mea au na’u te mau buka atoa ra, inaha e ere te mau buka atoa i te mea maitai. A tai’o i te mau buka maitatati, e a tatara mai no roto mai i te reira i te paari e te maramarama e hope roa to outou puai, ma te tauturuhia e te Varua o te Atua (DBY, 254-55).

Ua hinaaro vau i te a‘o atu ia outou ia tai‘o i te mau buka o tei au ia tai‘o; a tai‘o i te mau tuatapaparaa papu, e a imi i te paari no roto mai i te mau buka maitai a‘e (DBY, 254–55).

Auê to tatou oaoa ia maramarama i te mau parau tumu no te ihi ite e te ohipa rima‘î, e ia mâtau roa i te mau ohiparaa atoa o te natura, e te mau ohiparaa huru rau e tupu nei e ati noa a‘e tatou! Auê te auraa rahi, e auê hoi te aua taotia-ore-hia no te parau mau e te mana i mahorahora i mua ia tatou ia imihia atu! A tahi nei tatou a tae atu ai i nia i te moana rahi o te ite no te ao tahuti nei, a rahi atu ai te ite no te mau ra‘i, no te mau melahi, no te mau taata no te ao tiretiera, no to ratou parahiraa, no te huru o to ratou oraraa,e no to ratou haereraa i mua i te faito teitei atu o te maitai-roa-raa (DBY, 255).

Te mau heheuraa a te Fatu a Iesu Mesia i te mau tamarii a Adamu, o te taatoaraa ïa o te ite te roaa ia tatou. Te tahi pae rahi o taua ite ra, no roto mai ïa i te mau buka i papa‘ihia e te mau taata o tei feruri hohonu i te tumu parau e rave rahi, e na te mau hehehuraa a Iesu i iriti mai i to ratou feruriraa, ore noa’tu â ratou i ite i te reira (DBY, 257–58).

Eita ta tatou haapa‘oraa e taa ê i te mau ihi ite. E nehenehe ia outou ia rave i te ihiofa‘i ei hi‘oraa, o te hoe ihi ite mau te reira; eita râ vau e parau e, ua tano roa te mau tuhaa atoa o te reira, te mau parau tumu rarahi râ, e parau mau ïa—e mea mure ore ïa; e ia parau e ua hamani te Fatu i te fenua nei no roto mai i te aore, e parau hape roa ino ïa, eita e nehenehe ia’na ia na reira [a hi‘o Aberahama 3:24; PH&PF 131:7]. Aita roa a‘enei te Atua i hamani i te tahi mea no roto mai i te aore; e ere tera i te faanahoraa e aore ra te ture i vai ai te mau ao, e aore ra e vai ai a muri atu. Tei mua ia tatou te tau mure ore, e ua î ïa i te mau materia; e ahiri e ua rava‘i to tatou maramarama i te Fatu e i ta’na mau rave‘a, e parau ïa tatou e, ua rave oia i te reira materia e ua faanahonaho a‘era oia i teie ao no roto mai i te reira. Mai te aha te maoro mai te faanahonahoraa mai â i te reira, e ere ïa na’u ia parau atu, e aita atoa vau e haape‘ape‘a nei i te reira… . Ahiri e ua maramarama tatou i te faanahoraa no te hamaniraa, eita ïa tatou e maere, e mea maramarama te reira e te papu, inaha, aita e mea maere, maori râ i te feia ite ore. Ua roaa mai te reira ite ia tatou na roto i to tatou iho imiimiraa mai te parahiraa mai â o te taata i nia i te fenua (DBY, 258–59).

E tia ia tatou ia imi i te paari o te Atua.

E tia i te taata ia imi i te paari o te Atua no te fenua nei e no te mau ra‘i. E mea oaoa te paari mau; e mea tamahanahana te paari mau, te haapa‘o maite e te maramarama (DBY, 262).

Te taata o te fariu atu i to’na aau i te paari, e o te imi maite i te maramarama, e tupu ïa oia i te rahi i Iseraela (DBY, 261).

Ia ueuehia te paari i roto i to outou aau, e ia hotu rahi mai te reira. E mea faufaa a‘e na outou te reira i te mau auro e te mau ario e te tao‘a atoa o te fenua. Ia tupu mai te paari i roto i to outou aau, e ia aupuru outou i te reira (DBY, 261).

Mai te au ta tatou e faaineine i te mau materia no te patu i te i te hoê fare e aore ra i te hoê hiero, e tia atoa i te taata ia faaineine ia’na no te farii i te paari mure ore. E haere tatou i te vahi tei reira mau materia i te vairaa no te patu i te fare, a faanahonaho atu ai i te reira no te faaoti i ta tatou ohipa; e tia atoa ia haere tatou i te vahi tei reira te paari mure ore i te vairaa a titau ai ia roaa mai te reira, inaha e hau ê to’na faufaa i to te mau ofa’i maitatai [a hi‘o Ioba 28:18] (DBY, 261–62).

Ia hope roa to tatou faaitoitoraa ia imi i te paari no roto mai i te mau buka maitai a‘e, e te aha atu, te vai atura â te hoê pû tei matara i te taata atoa; “Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra” [a hi‘o Iakobo 1:5] (DBY, 261).

Ia ora outou e tia ai ia outou ia farii i te Varua Maitai, … e ite oioi outou i te taa-ê-raa i te paari o te taata e te paari o te Atua, e nehenehe hoi ia outou ia faito te tahi e te tahi ma te faito atoa i te faufaa mau no te tahi e no te tahi (DBY, 323).

Ia faaitoito te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa i roto i te faaotiraa i te mau parau maitatai e te mau ohipa maitatai atoa, i roto i te iteraa e, o te Atua, e Atua mau â oia, i roto i te haapa‘o-maite-raa i ta’na mau ture, e i roto i te haapiiraa mai i te hinaaro i te aroha, i te pato‘i i te ino e i te oaoa i te rave-tuutuu-ore-raa i te mea e mauruuru ai te Atua (DBY, 261).

Te vai nei hoê ana’e iho Pû e roaa mai ai te paari, oia hoi o te Atua, te Pû o te mau paari atoa; e parau noa â te taata e rave rahi e, te ohipa tei iteâ ia ratou, no to ratou iho ïa paari, no to ratou feruriraa e to ratou mana‘ona‘oraa, e ua ‘aitarahu ana‘e ia ratou i to tatou Metua i te Ra‘i no te reira mau mea atoa (DBY, 259–60).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua “titauhia [tatou]” ia haapii e ia tamau e ia ora i te mau parau tumu mure ore.

  • “A haamau‘a ai to te ao nei i to ratou aravihi … i nia i te mau mea e pau ra,” nahea te Feia Mo‘a ia faaohipa i to ratou taime e to ratou itoito? Eaha “te mau mea e pau ra”? A tabula na i te tahi pae o “te mau parau tumu o te faaineinehia ia vai a muri noa‘tu, e o te tupu noa ‘tu i te rahi i roto i teie nei ao e i te ao a muri atu”.

  • O vai te pû o te mau ohipa faahiahia atoa o te ite? O vai râ ta te taata e haamauruuru noa no te reira mau ohipa?

  • E mea nahea te evanelia ia faaitoito i te mau melo no te Ekalesia “ia tupu ratou i te rahi i te ite e te maramarama”? No te aha “aita atu e nunaa e vai nei o tei hau atu i te onoono i te hi‘o, i te faaroo, i te haapii e i te maramarama i te parau mau”? No te aha ia ore tatou ia faaea i te haapii mai e tia ai?

  • Nahea “ia haapaari tatou i to tatou feruriraa e ia faahiahia noa tatou i te mau mea maitatai, e te nehenehe e te mo‘a”? Eaha te roaa mai na roto i te “faahaereraa i to tatou nei feruriraa i mua”?

Ua piihia tatou ia tupu i te aroha e te ite no te tau mure ore.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, afea te taata e faaea ai i te haapii mai?

  • Eaha ta tatou ohipa e rave no te haapaari i to tatou feruriraa e no te roaa mai te maramarama mau?

E mea tia ia haapii tatou ia tatou e i ta tatou mau tamarii i roto i te mau ite no te ao nei e no te mau mea o te Atua.

  • Ua faaue mai te Peresideni Young ia tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii. Eaha ta tatou e haapii ia ratou? Eaha ta tatou e rave no te faaitoito i ta tatou mau tamarii ia roaa mai te ite?

  • Nahea tatou ia rave aifaito mai i te ite no te ao nei e te paarii o te Atua? Nahea na opuaraa e piti nei e turu te tahi i te tahi?

  • I roto i te haapiiraa i te mau tamarii, eaha te mau hopoi‘a a te orometua haapii? a te mau metua? a te feia paari ê atu?

Ei Feia Ite Hohonu E Tia Ai.

  • No te aha e mea tia ia tatou ia imi i te “ite hohonu”? Eaha te mau mea ta tatou e haapii? No te aha e ere i te mea tia ia taotia i ta tatou tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a ana‘e?

  • Ua a‘o mai te Peresideni Young ia tatou ia “haapii no roto mai i te mau buka maitai a‘e.” Eaha te mau huru buka ta’na e parau ra? Nahea tatou ia faataa ê i te mau buka maitatai i te mau buka iino? Eaha te tahi mau buka ta outou i haapii o tei tauturu ia outou o ta outou e parau no roto mai ïa i “te mau buka maitai a‘e”? Taa ê atu i te mau buka maitatai, eaha atu â te rave‘a ia roaa mai te ite?

  • Eaha te pû “o te taatoaraa … o te ite te roaa ia tatou”? Nahea tatou ia faarahi atu â i to tatou haapiiraa mai roto mai i taua pû ra?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tuatiraa i te haapa‘oraa mau e “te mau ihi ite”?

E tia ia tatou ia imi i te paari o te Atua.

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, te paari o te Atua, “e mea faufaa a‘e na outou te reira i te mau auro e te mau ario e te tao‘a atoa o te fenua.” Nahea te paari mau ia riro ei “mea oaoa” e ei “mea tamahanahana”?

  • E haere tatou ia vai e titau ai i te “paari mure ore”? Nahea tatou e faaineine ai no te farii i te paari mure ore? Nahea tatou ia “ite … i te taaê- raa i te paari o te taata e te paari o te Atua”?

Hōho’a
Karl G. Maeser

Te hoê hoho‘a i patahia no Karl G. Maeser, oia te orometua haapii matamua i te Brigham Young Academy [Haapiiraa Tuatoru Brigham Young], o tei riro i muri a‘era ei Brigham Young University.

Hōho’a
faculty of Brigham Young Academy

Te mau orometua haapii no te Brigham Young Academy [Haapiiraa Tuatoru Brigham Young] i te matahiti 1885.