Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 42: Te Taviniraa i roto i te Hiero


Pene 42

Te Taviniraa i roto i te Hiero

I te haamo‘araa i te Hiero i St. George i te ava‘e Eperera i te matahiti 1877, ua oaoa te Peresideni Young i te mea e, a tahi ra a tia ai i te Feia Mo‘a ia haamata i te faaoti i te mau oro‘a hiero no te feia pohe. Ua parau mai oia e, no te Feia Mo‘a tei haamata i te rave i te ohipa i reira “e taime haamaitairaa rahi ïa, e i to tatou iteraa, aore roa e taata i nia i te fenua nei i fana‘o i te taime haamaitairaa mai te reira te huru e hanere e hanere matahiti” (DBY, 419). “Mai te otiraa o te hiero i St. George,” ua na reira oia i te papa‘i i ta’na tamaiti ia Lorenzo, “te varua no te haapa‘oraa i te feia pohe e no te faatereraa i te mau oro‘a no ratou, e no te raveraa atoa i te mau oro‘a i titauhia no te feia ora, ua parahi mai ïa i roto i te mau melo haapa‘o o te Ekalesia i roto i teie mau faa. Peneia‘e aore a‘enei te Feia Mo‘a i ite i taua huru anaanatae ra i te reira mau tumu parau mai te faanahonahoraa mai â i te Ekalesia. E faahotu te reira i te ohipa maitai, e ia haere â te ohipa paturaa hiero i mua, e puai atu ïa te mana o taua varua ra i rotopu i te mau amaa atoa o te Ekalesia” (LBY, 288–89).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E horo‘a te Atua i te feia o tei pohe i te rave‘a no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero.

Ua pohe to’u metua tane hou te mau oro‘a hiero a horo‘ahia ai. Aita te hoê o ta’na mau tamarii i taatihia ia’na. Ia haamana‘o outou, outou tei parahi i Nauvoo, te rû roa ra tatou i taua taime poto ra i faaea ai tatou i reira ra i muri a‘e i te paturaa i te hiero. Ua ineine te naho‘a taata iino no te haapohe ia tatou; ua ineine ratou no te tutui i to tatou mau fare i te auahi, ua maoro a‘era hoi ratou i te raveraa i te reira ohipa; ua faaoti râ tatou i te hiero ia au i te faaueraa i horo‘ahia ia Iosepha, e ua faarue atura tatou i taua oire ra. No reira, ua poto roa to tatou taime, aita hoi i rava‘i te taime no te rave i te reira. No reira te mau tamarii a to’u metua tane i ore ai i taatihia ia’na. Peneia‘e paha e hope roa ta’na mau tamarii tamaroa i te haere i roto i te tau mure ore, i roto i te ao varua, hou a tia ai i te reira ia ravehia; aita râ e pe‘ape‘a te reira; te mau tamarii ai‘a o te utuafare, na ratou ïa e haapa‘o i te reira, mairi noa’tu â hoê hanere matahiti.(DBY, 401).

Tau hanere milioni taata o tei fanauhia, e ora atura i to ratou oraraa tahuti poto nei, e pohe atura, ma te ite ore i to ratou huru mau ma te ite ore hoi i te rave‘a no te ora i faaineinehia no ratou. E tamahanahanaraa rahi râ, ia ite e, teie rave‘a hanahana i faaineinehia e te Ra‘i, e apee ïa te reira ia ratou i roto i te oraraa a muri atu, ia nehenehe ia ratou ia farii i te ora mure ore e te faateiteiraa i te terono, te hau, te hui arii e te mana i mua i te aro o to ratou Metua e to ratou Atua, na roto i ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia (DBY, 404).

Te poro ra tatou i te Evanelia o te Ora ia ratou—i te feia pohe—na roto i te feia o tei ora i roto i teie tau tuuraa evanelia [a hi‘o Poe Tao‘a Rahi, Ta Iosepha F. Semita Orama, 1:57] (DBY, 404).

Te vai ra te hoê rave‘a no te taata i roto i te oraraa varua ia farii i te Evanelia. A tarava ai to’na tino i roto i te menema e toru a‘era mahana, ua haere atura Iesu i roto i te ao varua e faaite i te mau taeae nahea ratou ia patu i te basileia, e nahea hoi ia afa‘i i te mau varua i te iteraa i te parau mau i roto i te ao varua; ua haere oia i reira no te faaite ia ratou i te hoho‘a, mai ta’na atoa i rave i nia i te fenua nei. No reira, e maramarama ia outou e, e tia i te mau varua ia farii i te parau mau. Peneia‘e e ui mai outou e, e bapetizohia anei ratou i reira? Aita. E tia anei ia ratou ia farii i te tuuraa rima no te horo‘araa i te Varua Maitai? Aita. Aita te mau oro‘a tahuti e faaterehia i reira, teie râ te maramarama, te hanahana e te mana o te Varua Maitai, e farii-hua-hia ïa mai tei nia i te fenua nei; e te vai ra te mau ture o te faatere i te ao varua, e ua auraro hoi ratou i taua mau ture ra (DBY, 397).

E nehenehe anei ia tatou ia tauturu ia ratou? Oia. No te aha hoi tatou e patu ai i te hoê hiero? Eita atoa tatou e patu i te hiero i ŏ nei ana‘e ra, mai te mea râ e ua manuïa tatou, e mai te mea hoi e ua haamaitaihia tatou e ua faahereherehia, peneia‘e paha e haamata tatou e piti e aore ra e toru faahou â, e na reira noa ia au i te titauraa o te ohipa, no te faaora i to tatou feia pohe. Ia farii au i te hoê heheuraa e ua ora te tahi pae o to’u mau tupuna e ua pohe atura ma te ore i farii i te mau haamaitairaa o te Evanelia, ma te ore hoi i faaroo i te reira i te pororaahia, e feia haavare ore râ ratou mai ia’u, e feia afaro ratou mai ia’u, e mai te tahi noa’tu tane e aore ra vahine o tei ora na i nia i te fenua nei; e feia parau tia, ia au i to ratou ite, mai te tahi noa’tu Aposetolo e aore ra Peropheta o tei ora na, e haere ïa vau e bapetizohia hoi au, e haamauhia ei melo, e horoihia e e faatahinuhia, e e farii atoa i te mau oro‘a e te oro‘a hiero atoa no ratou, ia matara te e‘a i mua ia ratou e tae atu ai i te baslileia tiretiera (DBY, 403).

Teie parau haapiiraa no te bapetizoraa no te feia pohe, e parau haapiiraa rahi ïa, te hoê parau haapiiraa i horo‘ahia i te mau tamarii a Adamu tei hau ê i te hanahana; tei roto i te reira te maramarama, te mana, te hanahana, te tura e te tahuti ore (DBY, 399).

E rave rahi te taata ta’u i ite, o tei mairi i te taoto, e ua bapetizohia tatou no ratou, mai te faanahonahoraa mai â i te Ekalesia—e mau taata maitatai, e te haavare ore, e te tura, tei aroha atu hoi i te taata tupu, o tei ora i te oraraa maitai e te viivii ore. Eita tatou e vaiiho noa ia ratou ia haere i raro i hade; eita atoa te Atua e na reira. E rava‘i te rave‘a no te ora no te faateitei mai ia ratou atoa e ia tuu ia ratou i te vahi e tia ai ia ratou ia farii i te mau mea i hinaarohia e ratou (DBY, 403).

Ua faaoroma‘i ratou i te mau tamataraa o te oraraa tahuti nei, e aita atura e nehenehe ia rave ratou iho i te oro‘a no te haamatararaa i ta ratou mau hara e te oro‘a no to ratou faateiteiraa, e no reira ua titauhia ia ratou ia tiaturi i to ratou mau hoa, i ta ratou mau tamarii e i te mau tamarii a ta ratou mau tamarii no te rave i te mau oro‘a no ratou, ia tia ia ratou ia faateiteihia i roto i te basileia tiretiera o te Atua (DBY, 406).

I to outou mana‘o, e nahea mai te mau tupuna ia parau ahiri e tia ia ratou ia parau mai te pohe maira? E ere anei e parau ratou e, “Ua parahi matou i ŏ nei e rave rahi tauasiniraa matahiti, i ŏ nei i roto i teie fare tape‘araa ma te tia‘i-noa-raa ia tae i teie tau tuuraa evanelia?”… Eaha te parau ta ratou e muhumuhu mai i roto i to tatou tari‘a. Inaha, ahiri e mana to ratou, e haruru mai ïa to ratou reo mai te patiri i roto i to tatou nei tari‘a, ahiri hoi e ua maramarama ia tatou te faufaa o te ohipa ta tatou e rave nei. Te hi‘o maira te mau melahi o te ra‘i ra i teie nei pu‘e taata, ma te faaitoito mai ia ratou no te faaora i te mau tamarii a Adamu. Oia atoa te mau diabolo no hade, te hi‘o atoa maira ïa i teie nei feia, ma te tamata i te haamou ia tatou, e te tuiau noa ra te taata i te rima o te mau tavini o te diabolo, aita râ ratou e haamo‘a nei ia ratou iho aita atoa hoi e tiaoro nei i te Fatu ma te rave i te ohipa ta’na i faaue mai ia tatou e ta’na atoa i tuu mai i to tatou nei rima ia rave (DBY, 403–4).

E haamaitai te Metua i te Ra‘i ia tatou ia rave tatou i te ohipa aamu utuafare no te faaora i to tatou mau tupuna.

Ua mana‘o vau e, te vai ra te hoê ohipa ia rave [i roto i te Mileniuma], e mai te mea ra e, te imi ra te to te ao nei i te mau rave‘a no te arai ia taua ohipa ra. Eaha taua ohipa ra? Te paturaa i te mau hiero. Aita a‘enei tatou i haamata i te haamau i te niu no te hoê hiero, maori râ, o te aro mai to hade atoa ia tatou.… Eaha ta tatou e rave i roto i teie mau hiero? E ohipa anei ia rave i reira? Oia, eita atoa hoi tatou e tia‘i i te Mileniuma e i te îraa no te hanahana o te Atua i nia i te fenua nei; e haamata tatou ia roaa ana‘e to tatou hiero, e rave tatou i te ohipa faaora no to tatou mau tupuna; e imi tatou i to ratou tuatapaparaa tupuna e tae noa’tu i te u‘i hopea e itehia ia tatou. E tae i te mahana e tia roa ai taua mau tuatapaparaa tupuna ra. I roto i teie mau hiero, e faatere tatou i te mau oro‘a o te Evanelia a Iesu Mesia no to tatou mau hoa (DBY, 402).

Te rave nei tatou i te mau bapetizoraa no te feia pohe … no to tatou metua tane, to tatou metua vahine, to tatou metua tupuna tane, to tatou metua tupuna vahine, to tatou mau fetii, to tatou mau hoa, to tatou mau taata tupu.… te faaitoito nei te Fatu i te aau o te taata e rave rahi. … ua maamaa roa te upoo o vetahi i te tuatapaparaa i to ratou mau tupuna e i te raveraa mai i te mau parau papa‘i no to ratou mau tupuna. Aita ratou i ite no te aha ratou i na reira ai, na te Fatu râ ratou i faaûrû; e na reira hoi te reira mai te metua i te metua, e te metua i te metua, e ia roaa ia ratou te tuatapaparaa tupuna e tae atu i te u‘i hopea e itehia ia ratou (DBY, 406).

Ia haamauhia to’na Basileia i nia i te fenua nei, e ia faatiahia mai Ziona, e tono te Fatu i to’na mau tavini ei feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona [a hi‘o Obadia 1:21]. Na te mau tavini o te Atua o tei ora na i nia i te fenua nei i mutaa ihora, na ratou ïa e heheu mai i te mau vahi i parahi ai te mau taata o tei ora na e o tei pohe na ma te ore i ite i te Evanelia, na ratou e horo‘a mai i to ratou mau i‘oa a parau mai ai e “I teie nei ra, a haere, o outou te mau tavini o te Atua, a faaohipa i to outou tiaraa e to outou mau haamaitairaa; a haere e rave i te mau oro‘a no te fare o te Atua no te feia o tei haere na roto i to ratou tau tamataraa ma te ore i ite i te Evanelia, e no ratou atoa hoi o te farii i te tahi noa’tu faito ora; a afa‘i mai ia ratou ia farii ratou i te basileia tiretiera, e te basileia teretetiera, e te basileia tiretia hoi,”… inaha e farii te taata atoa ia au i to’na ite e ia au atoa i te mau ohipa i ravehia i roto i te oraraa tahuti, e ohipa maitai anei e ohipa ino anei, e ohipa rahi anei, e ohipa iti anei (DBY, 407).

Te na ô ra te Fatu e, Ua hapono vau i te mau taviri a te Peropheta ra o Eliaha—ua horo‘a vau i taua parau haapiiraa nei no te faafariu i te aau o te mau metua i te mau tamarii, e te aau o te mau tamarii i te mau metua [a hi‘o PH&PF 2; 110:13–15]. I teie nei ra, o outou te mau tamarii, te haapa‘o ra anei outou i te faaoraraa i to outou mau metua? Te titau maite ra anei outou i te faaora i te feia o tei pohe na ma te ore i ite i te Evanelia, no te mea hoi e, ua titau ratou i te Fatu Mana Hope ia roaa ia ratou te fafauraa no outou? Inaha, ua roaa mau â i to tatou mau metua te fafauraa ia ore roa to ratou huaai ia haamo‘ehia. O outou te mau tamarii a te mau metua, a hi‘o na i taua mau mea ra. E tomo outou i roto i te mau hiero o te Fatu e faatere i te mau oro‘a no to outou mau tupuna (DBY, 408).

E riro tatou ei feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona na roto i te faaotiraa i te mau oro‘a o te hiero no to tatou mau tupuna i pohe na.

Ua piihia tatou, mai tei faaitehia ia outou, ia faaora i te mau nunaa o te fenua nei. Eita e tia i te mau metua ia haamaitai-roa-hia ia ore tatou; eita atoa e tia ia tatou ia haamaitai-roa-hia ia ore te mau metua. E titau-roa-hia taua taamuraa i roto i te Autahu‘araa mo‘a; e mea tia ia taamuhia te reira mai te u‘i hopea e ora nei i nia i te fenua nei e tae roa’tu i to tatou Metua Adamu, no te faaho‘i mai i te feia atoa o te tia ia faaorahia e ia haaparahihia i te vahi e tia ai ia ratou ia farii i te ora e te hanahana i roto i te hoê basileia. E mea tia roa i teie Autahu‘araa ia faaoti i te reira; o te reira hoi te tumu no teie Autahu‘araa (DBY, 407).

Te heheu mai nei te mau parau haapiiraa a te Faaora i te mau parau tumu, e ua mau i te feia faaroo taua mau parau tumu ra e haere mai ai te feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona e faaora … i te taata atoa maori râ o tei hara i te Varua Maitai. E tomo te mau tane e te mau vahine i te mau hiero o te Atua a faarirohia ai ei pou i reira [a hi‘o Apokalupo 3:12], e rave hoi ratou i te mau oro‘a e matahiti e matahiti no te feia o tei mairi i te taoto e tau tauasini a‘enei matahiti (DBY, 407).

No te faaoti i te reira ohipa, e titauhia ïa te hiero, eiaha te hoê ana‘e ra, e tauasini e tauasini atu râ, e tauasini e te mau ahururaa i te tauasini tane e vahine o te haere i roto i taua mau hiero ra faatere ai i te mau oro‘a no te feia o tei ora na i te mau u‘i i muri e tae roa’tu i te u‘i hopea ta te Fatu e faaite mai (DBY, 394).

O te reira ïa ta tatou e rave no to te ao nei. Ia hi‘o vau i te reira, aita atura vau i hinaaro i te faafaaea rahi roa, ia itoito râ e pô te ao; ia feruri maite tatou, aita e tia ia tatou ia haamau‘a i te taime, e ohipa iti rahi hoi te reira (DBY, 410).

Te autahu‘araa ta te Fatu i horo‘a faahou mai i te feia o te farii maitai i te reira, no te faaineineraa ïa ia ratou ia riro ratou ei feia ite i te mau parau tumu no te ture o te basileia tiretiera. Ia haapa‘o tatou i taua ture ra, ia ore roa tatou ia ruri ê i te reira, ia ora tatou ia au i taua ture ra, e ineine ïa tatou no te farii i te mau haamaitairaa o te basileia tiretiera. E farii anei vetahi ê atu atoa? Oia, e tauasini, e e milioni o to te ao nei ua farii ïa ratou i te ture ta tatou e poro nei e ua haapa‘o ïa ahiri hoi ratou i fana‘o i te reira. Ia faaho‘i mai te Fatu ia Ziona, e ia hi‘o te mau tia‘i te mata e te mata, e ia haamauhia Ziona, e haere mai ïa te feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona e faaora i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a Adamu o te tia ia faaorahia, na roto i te raveraa i te mau oro‘a no ratou (DNW, 16 May 1860, 1).

Eita e tia i te mau metua ia haamaitai-roa-hia ia ore tatou; eita atoa e tia ia tatou ia haamaitai-roa-hia ia ore te mau metua. Ua faaoti ratou i ta ratou ohipa e ua mairi ratou i te taoto. Ua faauehia mai tatou i teie nei ia rave tatou i ta tatou ohipa; e riro ïa te reira ei ohipa hau ê i te faufaa o ta te taata e faaoti i nia i te fenua nei. E milioni e milioni taata o tei ora i nia i te fenua nei e ua pohe ma te ite ore i te Evanelia, e mea tia ïa ia faaterehia te mau oro‘a no ratou ia tia ia ratou ia farii i te ora mure ore (oia hoi, te feia atoa ua farii ïa i te Evanelia, ahiri ua fana‘o ratou i te reira). E ua piihia tatou no te tomo atu i roto i taua ohipa ra (DBY, 406).

E riro te fenua e te îraa no te reira ia vai? E ere anei e riro i te feia ta te Fatu i faataa ê mai no taua tura nei? E haere mai hoi ratou i nia i te Mou‘a ra i Ziona ei feia faaora no te rave i te ohipa e hope noa’tu te Mileniuma no te faaora ia vetahi ê (DBY, 407–8).

Te paturaa i te mau hiero e te taviniraa i roto i te hiero e riro ïa ei tuhaa no te ohipa no te Mileniuma.

Te tautoo nei tatou i te faaora i te feia ora e te feia pohe. Tei te feia ora te maitiraa, aita râ ta te feia pohe e maitiraa. Tau milioni no ratou ua pohe ïa ma te ite ore i te Evanelia, ma te farii ore i te Autahu‘araa, e ma te farii ore i te mau rave‘a ta tatou i fana‘o. E haere tatou ma te i‘oa o te Atua no Iseraela e haapa‘o i te mau oro‘a no ratou. E ia hope noa’tu te Mileniuma, oia hoi te tau hoê tauasini matahiti te maoro e here ai te taata i te Atua e tavini atoa ai ia’na, e patu ïa tatou i te mau hiero ma te faatere i te mau oro‘a i reira no te feia o tei mairi i te taoto tau hanere e tau tauasini a‘enei matahiti—te feia ua farii ïa ratou i te parau mau ahiri ua fana‘o ratou i te reira; e afa‘i mai tatou ia ratou i nia, ma te taati ia ratou te u‘i e te u‘i e tae noa’tu ia Adamu (DBY, 404).

Mai ta’u i faaite pinepine atu ia outou, o te ohipa teie no te Mileniuma. O te ohipa teie te tia ia faaotihia e te huaai no Aberahama, te huaai i maitihia, te huaai hui arii, te feia haamaitaihia e te Fatu, te feia ta te Fatu i fafau atu. E tia mai ratou i nia , e faaora i te tamarii tamaroa e te tamarii tamahine atoa a Adamu o te farii i te faaoraraa i nia i te fenua nei; e te mau varua atoa i roto i te ao varua, e porohia atu ïa ratou, e paraparauhia atu, e hopoihia atu hoi te mau parau tumu no te ora, ia fana‘o ratou i te haamaitairaa no te fariiraa i te Evanelia; e ua rava‘i atoa ta ratou mau tamarii i nia i te fenua nei no te faatere i te mau oro‘a o te Evanelia o tei au i te oraraa tahuti nei no ratou ra (DBY, 403).

Te tiaturi nei tatou i te Atua. Te mana‘o nei au e, na’na e aro i ta tatou mau aroraa e na tatou e rave i te mau bapetizoraa no te mau tamarii a Adamu e hope noa a‘e hoê tauasini matahiti; e hanere e hanere hiero te patuhia, e tauasini e tauasini tane e te vahine te faatere i te mau oro‘a i reira no te feia o tei mairi i te taoto ma te ore i fana‘o i te faarooraa e te haapa‘oraa i te Evanelia, ia tia ia ratou ia afa‘ihia mai i nia e ia farii i te tia-faahouraa hanahana e ia oaoa hoi i te basileia ta te Atua i faaineine no ratou. E aro mai te Diabolo no te arai ia tatou, eita hoi tatou e manuïa a‘e maori râ na roto i te haapa‘oraa i te mana o te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, e na roto i te faatupuraa i te faaroo i te reira. Te pato‘i nei to te ao atoa nei i teie parau haapiiraa. E mea ino râ taua parau haapiiraa ra? Ahiri ratou i ite mai ta te Fatu i ite ra, e oaoa roa ïa ratou i te reira, e ore atoa e pato‘i faahou, e arue hoi ratou i te Atua no to’na heheuraa mai i taua parau haapiiraa hanahana nei (DBY, 401).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E horo‘a te Atua i te feia o tei pohe i te rave‘a no te farii i te mau haamaitairaa o te hiero.

  • Te “rave‘a hanahana” no te faaoraraa i te feia o tei pohe ma te ore i farii i te îraa o te mau haamaitairaa o te evanelia, ua riro ïa ei “tamahanahanaraa rahi” na te Peresideni Young. No te aha? Eaha te auraa o taua rave‘a ra no outou e no te mau taata ta outou i here?

  • E mea nahea te pororaa i te evanelia i roto i te ao varua i faanahonahohia ai, e eaha hoi te taime te reira i faanahonahohia ai? O vai ïa te tamau ra i roto i te reira ohipa i teie nei? (A hi‘o atoa Poe Tao‘a Rahi, Ta Iosepha F. Semita Orama, 1:57.)

  • Eaha te auraa o te parau ia faaora i to tatou feia pohe e ia iriti mai ia ratou te basileia tiretiera? (A hi‘o atoa Poe Tao‘a Rahi, Ta Iosepha F. Semita Orama, 1:58.)

  • No te aha Satane i aro puai ai i te ohipa hiero? Eaha te mau tapa‘o ta outou i ite e faaite mai nei e e ore roa e nehenehe ia Satane ia tape‘a i te paturaa i te mau hiero, e ore hoi e nehenehe ia tape‘a i te mau oro‘a faaoraraa i te tupu-noa-raa i te rahi?

E haamaitai te Metua i te Ra‘i ia tatou ia rave tatou i te ohipa aamu utuafare no te faaora i to tatou mau tupuna

  • Ua parau mai te Peresideni Young no te hoê tau e tia roa ai ta tatou mau tuatapaparaa tupuna e aore ra to tatou mau aamu utuafare. Nahea tatou e rave ai i te reira? Eaha ta outou tataitahi e rave no te faaineine i to outou aamu utuafare?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, na vai e “faaitoito nei … i te aau o te taata e rave rahi” ia haapii no to ratou mau tupuna? Eaha te mau tapa‘o ta outou i ite e faaite mai nei e e parau mau te reira i teie mahana?

  • Eaha “te mau taviri a te Peropheta ra o Eliaha”? (A hi‘o atoa PH&PF 27:9; 110:13–15.)

E riro tatou ei feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona na roto i te faaotiraa i te mau oro‘a o te hiero no to tatou mau tupuna i pohe na.

  • Nahea tatou ia riro ei feia faaora i nia i te Mou‘a ra i Ziona?

  • No te aha aita e tia i to tatou mau tupuna i pohe ia haamaitai-roa-hia ia ore tatou? No te aha aita e tia ia tatou ia haamaitai-roa-hia ia ore ratou?

Te paturaa i te mau hiero e te taviniraa i roto i te hiero e riro ïa ei tuhaa o te ohipa no te Mileniuma

  • Eaha te “ohipa no te Mileniuma”? Na vai te reira e faaoti?

  • Nahea tatou e upootia ai ia tamata ana‘e Satane ia tafifi i te ohipa? Nahea “te haapa‘oraa i te mana o te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, e na roto i te faatupuraa i te faaroo i te reira” e tauturu ai ia tatou i te faaineine no te Mileniuma?

Hōho’a
St. George Temple

O teie te hoê hoho‘a o te Hiero i St. George tei patahia aita i maoro a‘enei. Na roto i te haamo‘araa i teie hiero i te matahiti 1877 i tia ai i te Feia Mo‘a ia faaoti i te mau oro‘a hiero no te feia pohe.