Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 44: Te Basileia o te Atua e te Haaputuputuraa ia Iseraela


Pene 44

Te Basileia o te Atua e te Haaputuputuraa ia Iseraela

I te 26 no Tiurai i te matahiti 1847, tau mahana noa i muri a‘e i te tomoraa o te feia omua i roto i te Faa no Salt Lake, ua pa‘uma te Peresideni Young e te tahi pŭpŭ iti feia faatere i nia i te hoê aivi i apato‘erau i te vahi o tei riro ei oire no Salt Lake. Ua mairi ihora ratou i to te aivi i‘oa ra o Ensign Peak [oia hoi Tupua‘i no te Reva], ei mana‘oraa i te tohu a te peropheta Isaia: “E faatia oia i te tahi reva no te mau fenua i te atea ê ra … e haere mai hoi ratou ma te peepee rahi” (Isaia 5:26). Ua faaite te Peresideni Young i muri a‘era e, o te aivi te reira ta’na i ite na i roto i te hoê orama, te vahi ïa e manuïa ai te Feia Mo‘a, te vahi e patuhia ai te basileia o te Atua e haaputuputuhia ai hoi Iseraela i te mau mahana hopea nei. I te mau matahiti i muri a‘era, ua hopoi te mau misionare i te parau no te evanelia na te ao atoa nei, e tae maira te Feia Mo‘a faafariu-apî-hia e tauasini e tauasini i te Faa no Salt Lake. I teie mahana, te tere noa ra te paturaa i te basileia e te haaputuputuraa ia Iseraela i roto i te fenua e rave rahi hanere. Ua parau mai te Peresideni Young e, “No te faufaa rahi o te haaputuputuraa ia Iseraela i roto i teie ohipa ta tatou e rave nei, e mana‘ona‘o noa ai tatou i te reira, e onoono ai hoi i te pûpû atu i te mau mauhaa e te itoito e au ai ra” (BYL).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E titau te taata no te Atua i te patu i te basileia o te Atua.

Te feia e parahi ra i mua ia’u, e tae noa’tu i te feia e rave rahi tauasini i nia i te fenua nei, o ratou ïa te feia no te Atua… . E faaitoito tatou no te horo‘a afaro i te mau parau tumu no te mana, no te maramarama, no te ite, no te faufaa, no te ra‘i e no te fenua nei, i teie nei feia (DBY, 438).

No roto mai i teie Ekalesia e tupu ai te Basileia ta Daniela i ite. O te feia nei â teie ta Daniela i ite i te tupu-noa-raa e te parare-noa-raa e te manuïanoa-raa hoi [a hi‘o Daniela 2:44]; ia ore râ tatou e haapa‘o, na te tahi e mono ia tatou, no te mea e e riro te Basileia i teie Ekalesia e i teie hoi feia e a muri e a muri noa’tu (DBY, 438).

Ta tatou ohipa, o te faatiaraa ïa ia Ziona, e te faatupuraa i te Basileia o te Atua i roto i to’na maitai-roa-raa e to’na hoi nehenehe i nia i te fenua nei (DBY, 443).

Te Basileia ta tatou e parau nei, ta tatou e poro nei e ta tatou e tamata nei i te patu o te Basileia ïa o te Atua i nia i te fenua nei, eiaha i nia i te ra‘i o te vairaa ïa o te mau fetia, eiaha atoa i nia i te râ. Te tamata nei tatou i te haamau i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, o te parahiraa mau ïa no te mau mea atoa e au i te taata—to ratou mana‘o, to ratou faaroo, to ratou aau, to ratou mau hinaaro, e te mau ohipa atoa o to ratou oraraa, ia tia i to ratou varua e to ratou tino ia faaterehia e te reira (DBY, 339).

Ia oti roa te Basileia o te Atua i te faatiahia e i te haamauhia i nia i te fenua nei, e ia faatere te reira i te mau nunaa e te mau basileia ê atoa, e paruru ïa te reira i te mau taata i roto i to ratou mau tiaraa, taa ê noa’tu to ratou tiaturiraa, ta ratou fa‘iraa, e aore ra ta ratou haamoriraa (DBY, 440).

E rave rahi a‘enei matahiti to’u haapiiraa mai e, na te Fatu e faatere i te pahi no Ziona… . Ia ore ta tatou ohipa ia tû i ta’na mau faaueraa, ua faufaa ore ïa ta tatou ohipa. Mai te reira to’u iteraa mai te matamua mai â. I te mau tuhaa atoa o to tatou nei oraraa, e mea tia ia tatou ia haapa’o maite noa i te parau mau. E haapii tatou i te mea te tia ia rave, a rave atu ai. Ia ore e nehenehe ia tatou ia manuïa, e nehenehe noa ïa ia tatou ia tamata; e ia tamata tatou ma to tatou puai atoa, e riro taua tamataraa ei faaiteraa i to tatou mana‘o papu, i to tatou faaoroma‘i e i to tatou tamau-maite-raa. E noa’tu â to tatou itoito papu, mai te mea hoi e aita i oti ia tatou, peneia‘e paha e faatoro mai te Fatu i to’na rima i reira e horo‘a mai ia tatou i te rê (DBY, 441).

Ia haapa‘o teie feia i te mau parau tumu ta ratou i farii, e tia ia ratou ia riro ei faaa‘o i te mau nunaa; no te mea e, te patu nei tatou i nia i te niu parau tia, e ta tatou parau tumu, o te parau tumu ïa no te parau mau, e no te parau tia, e no te mo‘araa. Ia turu papu tatou i taua mau parau tumu ra e ia faaore-roa-hia te mau maamaa atoa, … . e ia riro tatou ei orometua paari i te mau nunaa (DBY, 441).

Eaha te hopea o te faaho’iraa o te Evanelia, e te hopea hoi o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei? Mai te mea e e haapa‘o maite noa ratou i te Autahu‘araa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou, e faaapî te Evanelia i to te ao atoa nei; e haamo‘ahia te fenua nei, e faahanahana te Atua i te reira, e parahi hoi te Feia Mo‘a i reira i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti (DBY, 438).

Tei roto atoa te haaputuputuraa ia Iseraela i te ohipa a te basileia o te Atua.

E opuraraa ta tatou i mana‘o mai, ia tupu ïa to tatou mana i rotopu i te mau taata atoa o te fenua nei ia nehenehe ia haamauhia te Basileia o te Atua ma te parau tia, te mana e te hanahana, e ia faateitei i te i‘oa o te Torutahi, e ia faatupu i te mau vahi atoa te faahanahanaraa e te faaturaraa i te i‘oa ta tatou e haapa‘o nei, ia faaturahia ta’na mau ohipa, ia faatura-atoa-hia tatou nei, e ia faaite tatou e ua au tatou ia parauhia e tamarii na’na (DBY, 438–39).

E patu tatou … ia Ziona, e haaputuputu tatou i te Utuafare no Iseraela, e e faaora hoi i te mau nunaa atoa o te fenua nei [a hi‘o PH&PF 115:4–6]. E ohipa te reira na teie nei feia, ore noa’tu â tatou e ite i te reira hou tatou a faarue ai i teie oraraa. E hopoi‘a ana‘e ïa na tatou (DBY, 437).

E titau-roa-hia ia tatou ia haapapu e, e porohia te Evanelia i te Utuafare no Iseraela (DBY, 437).

Te haaputuputu nei tatou i teie nei [1863] i te mau tamarii a Aberahama oia te huaai no Iosepha e ta’na nau tamarii tamaroa, te pae rahi, no roto mai ïa ia Epheraima e ua ano‘ihia ta’na mau tamarii i rotopu i te mau nunaa atoa o te fenua nei (DBY, 437).

O vai Iseraela? O te huaai ratou no Aberahama, o tei farii i te fafauraa na roto i to ratou hui tupuna [a hi‘o Genese 22:17–18]; e te toe‘a atoa o te mau tamarii a te taata o tei farii i te parau mau, o Iseraela atoa ïa ratou. E î noa to’u aau i te aroha ia ratou, ia pure au i te Atua (DBY, 437).

Ua haapurarahia Iseraela i rotopu i te mau nunaa atoa o te fenua nei; ua ano‘ihia te toto no Epheraima e te toto no to te ao nei. Ua ano‘ihia te huaai o Aberahama e te huaai faaroo ore o te taata na te ao atoa nei (DBY, 437).

Tera feia e parahi ra i nia i te mau fenua [i te moana Patitifa] e te feia tumu no [Marite] ra no te Utuafare no Iseraela ratou—e te huaai no Aberahama, e au atoa ia ratou te fafauraa; e ratou atoa, ia tae i te tau, e hope roa a‘e ïa i te faaorahia i roto i te Basileia o te Atua, e ia ore râ, e mou atu ïa te a‘a e te amaa atoa ra (DBY, 437).

Te roaaraa e te mauraa i te varua o te Evanelia, te haaputuputuraa ia Iseraela, te faaoraraa ia Ziona, e te faaoraraa i to te ao nei, o te ohipa hoê ïa e tei hau i te rahi e tia ai, e ia riro atoa ïa ei hinaaro hoê i roto i te aau o te Peresideniraa Matamua, o te mau Peresibutero o Iseraela, e o te feia toro‘a atoa i roto i te Ekalesia e te Basileia o te Atua (DBY, 137).

E ore roa e tia ia haamouhia te Basileia o te Atua.

Ua haamata te Atua i te faatia i to’na Basileia i nia i te fenua nei, e te aro maira to hade e te mau diabolo atoa. Te hamama maira hade i to’na vaha e te tono maira i to’na mau diabolo e to ratou mau tavini. No te aha? No te haamou i te Basileia o te Atua i te fenua nei. Eita râ e nehenehe ia ratou (DBY, 442).

Mai te mea e te vai ra te mau aau e aore ra te mau varua i roto i teie nei oire, e i te vahi ê atu, e ui maira ma te măta‘u e, e haamouhia anei tatou, e vai â anei teie Ekalesia a riro ai ei mana rahi i nia i te fenua nei ia au i te mau tohuraa a te mau tavini o te Atua, e parau atu vau i taua mau taata rurutaina ra e, eiaha outou e măta‘u. Hoê ana‘e to outou măta‘u e tia ai, no outou iho ïa, o te faarue outou i te maramarama ta te Fatu i horo‘a mai ia outou a perehahau ai i roto i te pouri, a ho‘i ai i te mau peu viivii o te ao nei, a nounou faahou hoi ai i te mau mea hara o te ao nei (DBY, 442).

Ia roaa i te feia ino te mana no te tina‘i i te mahana ia ore ia anaana faahou mai; ia roaa ia ratou te mana no te haamou i te mau materia, no te faaore i te faanahoraa atoa o te natura, e no te faariro i te terono no te Mana Hope ei taahiraa avae no ratou, ei reira ana‘e ïa e nehenehe ai ia ratou ia tape‘a i te tereraa o te haapa‘oraa “Momoni” e ia arai i te mau opuaraa mau papu no te ra‘i [a hi‘o PH&PF 121:33]. E nehenehe i te taata ia hamani ino i te feia o tei tiaturi i te mau parau haapiiraa “Momoni,” ia puhara i te mau parau haavare ia roohia te feia faaroo i te ati, e nehenehe i to te ao e to hade atoa ia tahoê ei amuiraa rahi a aro mai ai, e ia faahope roa to ratou mana ino atoa, teie râ, e vai ‘eta‘eta noa e te aueue ore te haapa‘oraa “Momoni” mai te mau pou o te ra‘i. E nehenehe i te taata ia hamani ino i te Peropheta, e i te feia atoa i tiaturi ia’na e i paturu ia’na, e nehenehe ia ratou ia tiahi i te Feia Mo‘a e ia taparahi haapohe ia ratou, eita râ te reira e faahuru ê a‘e i te parau mau o te haapa‘oraa “Momoni,” inaha e vai noa ïa a tahe paatoa ai te mau materia atoa i te ve‘ave‘a rahi u‘ana, a otarohia ai te ra‘i mai te parau e otarohia ra, a mou atoa ai hoi te păpă o te fenua [a hi‘o Isaia 34:4; PH&PF 88:95] (DBY, 442–43).

Ia hi‘o tatou i te tamarii aruaru e hiihia ra e to’na metua vahine, e ite ïa tatou i te hoê Apose tolo, i te hoê Feia Mo‘a—inaha, i te u‘i e te u‘i o te taata e te mau basileia, te mau terono e te mau hau. No reira, e hopea hanahana e te rahi to te oraraa o taua tamarii aruaru ra e faito ore to’na faufaa. Mai te mea e o te huru te reira o te tamariiraa o te taata, eaha ïa ta tatou e tiaturi ia tupu mai no roto mai i te tamariiraa o teie nei Basileia? E nehenehe ia tatou ia tiaturi i te mau mea rahi e te maitatai, i te puai e te mana, i te mau hau e te hanahana. Eaha atura ïa to tatou haapa‘o maite i teie Basileia e tia ai a vai tamarii noa ai te reira? Eaha atura to tatou anaanatae e to tatou mau papu e tia ai no te paruru i te reira e no te turu i te mau ture mo‘a e te mau faanahoraa no te reira! (DBY, 439).

Ua tamahanahanahia to’u nei aau. Te hi‘o nei au i te nunaa o te Atua, ratou i a‘ua‘uhia, i tiavaruhia, i tiahihia mai mua mai i te aro o te taata. Ua tautoo te mau mana no te fenua nei e no hade atoa ia haamouhia teie Basileia i te fenua nei. Ua manuïa te feia ino i mutaa ihora; teie Basileia râ, e ore roa ïa ratou e haamou (DBY, 442).

“O te Basileia o te Atua ïa e aita atu â.”

Tei roto i te Basileia o te Atua te mau mea faufaa mau [a hi‘o Matiao 6:33]. Te mau mea ê atu atoa, aita ïa e faufaa ia farii mai, i ŏ nei anei e i te oraraa a muri atu anei. Ahiri aita te Basileia o te Atua, te mau mea ê atoa, e au ïa i te raau mărô o tei ineine ia tutuihia i te auahi—e pau roa ïa, e te rehu, ua purara ê ïa i na mata‘i e maha o te ao nei (DBY, 444).

Ia’u ra, o te Basileia o te Atua ïa e aita atu â i nia i te fenua nei. Ahiri aita te reira, aita ïa vau e tau‘a a‘e i te mau faufaa, i te hanahana, i te toro‘a teitei, e i te mana atoa o te ao nei; no te mea e, mai te hau o tei mairi i nia i te matie, e ore ïa e ua haamo‘ehia, e mai te tiare o te aihere, e mahe‘ahe‘a ïa e ua ore. I mua i te pohe, e aifaito te arii puai roa e te taata taparu veve roa ra; e ia tia raua apipiti e tia ai i mua i te haavaraa a te Mesia, ia pahono no te mau ohipa i ravehia i roto i te tino tahuti nei [a hi‘o Apokalupo 20:12] (DBY, 444–45).

Ia tatou nei, o te Basileia o te Atua ïa e aita atu â; e paturu hoi tatou i te reira, e aore ra e pohe i te tamataraa—eita râ tatou e pohe na roto i te tamataraa. E tamahanahanahia vetahi ia faaitehia e, eita tatou e pohe na roto i te tamataraa, e ora râ tatou na roto i te tamataraa. E paturu tatou i te Basileia o te Atua, a ora noa ai; e ia ore tatou ia paturu i te reira, to tatou pohe, e ere ïa i te pohe tino noa, e pohe mure ore râ. No reira, a haere i nia i te e‘a o te ora (DBY, 445).

Ia pûpû atu outou i ta outou faufaa no te paturaa i te Basileia o te Atua, a pûpû atu i te tuhaa maitai roa’tu. Eaha te mea maitai roa’tu na outou ia pûpû i te Basileia o te Atua? O te mau taleni ïa ta te Atua i horo‘a mai ia outou. E hia taleni? Te taatoaraa. Auê hoi te mau taleni faahiahia! Auê hoi te horo‘araaa faahiahia! … Ia pûpû tatou i to tatou aravihi atoa no te paturaa i te Basileia o te Atua, ei reira e oti ai te taatoa ia outou (DBY, 445).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E titau te taata no te Atua i te patu i te basileia o te Atua.

  • Eaha te huru o to outou aau ia ite outou e, i to outou tiaraa ei melo no te Ekalesia, e tuhaa ta outou i roto i te paturaa i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei? Eaha te mau hopoi‘a e au i te reira? Eaha te mau haamaitairaa te tupu ia oti roa te Basileia i te haamauhia i nia i te fenua nei?

  • Nahea tatou ia haapapu e, ta tatou mau ohipa, ua “tû [ïa] i [te] mau faaueraa” a te Fatu? Eaha te tupu ia rave tatou i te reira?

  • Nahea te mau melo no te Ekalesia ia riro “ei orometua paari i te mau nunaa,” tatou tataitahi e aore ra tatou ei Ekalesia?

  • Eaha “te hopea hoi o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei” mai te mea e e haapa‘o maitai noa tatou?

Tei roto atoa te haaputuputuraa ia Iseraela i te ohipa a te basileia o te Atua.

  • Nahea “ia faaite tatou e ua au tatou” i to tatou tiaraa ei tamarii na te Atua? Nahea ta tatou mau ohipa e hopoi mai ai i te tura e te faatura i te Fatu e i Ta’na mau ohipa?

  • O vai te mau melo o te utuafare no Iseraela? Nahea outou ia amui atu i te haaputuputuraa i te utuafare no Iseraela?

E ore roa e tia ia haamouhia te Basileia o te Atua.

  • Eaha te mau tapa‘o e faaite nei ia outou e, te tamata mau nei Satane e ta’na mau pĭpĭ i te haamou i te basileia o te Atua i teie mahana? Nahea tatou ia faa‘eta‘eta i to tatou utuafare no te pato‘i i te ohipa a Satane e ta’na mau pĭpĭ? Nahea te iteraa e, e ore roa te basileia o te Atua e haamouhia e haapuai ai ia tatou no te pato‘i i te faahemaraa e no te faaoroma‘i i te tamataraa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te hoê măta‘u e au ai ia tatou ei melo no te Ekalesia? Eaha ta tatou e rave ia ore taua măta‘u ra ia tupu i roto ia tatou? Nahea to outou faaroo i te Atua e ta outou haapiiraa i te evanelia e tauturu ai ia outou ia faaore i te tahi atu mau măta‘u i roto i to outou aau?

“O te Basileia o te Atua ïa e aita atu â.”

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i parau mai ai e, o te basileia o te Atua ana‘e tei au ia fariihia? Eaha te auraa o te parau “o te basileia o te Atua ïa e aita atu â” no outou?

  • Eaha te mau taleni e aore ra te mau horo‘araa ta outou i hinaaro i te pûpû atu no te paturaa i te basileia o te Atua?

Hōho’a
Salt Lake Temple in 1892

Te hoê hoho‘a i patahia no te Hiero no Salt Lake i te matahiti 1892. Te tia noa ra teie hiero ei haamana‘oraa i te faaroo o te Feia Mo‘a matamua e te mau mea i pûpûhia e ratou.