Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene: Te Ohipa Misionare


Pene 33

Te Ohipa Misionare

E mea iti roa te taata o te pûpû atu ia ratou i roto i te ohipa misionare mai ta te Peresideni Brigham Young i pûpû ia’na. Ta’na faaiteraa i to’na taeraa atu i Kirtland, Ohio—no hope noa a‘era ta’na misioni hoê matahiti te maoro–e faaiteraa aroha ïa i te tusia o ta’na i pûpû na i teie ohipa: “I to matou taeraa atu i Kirtland [i te ava‘e Setepa 1833], ahiri e taata tei haaputuputu i te Feia Mo‘a ua rahi atu to’na veve i to’u ra—no te mea ïa aita ta’na e hoê a‘e … . Na tamarii e piti ta’u e haapa‘o ra—o te reira ana‘e ïa. E tane ‘ivi au. ‘E te Taeae Brigham, e tiaa to oe?’ Aita; aita e tiaa to nia i to’u avae, maori râ o te tiaa tipee. Aita e ahu no te tau to‘eto‘e, maori râ o te hoê pereue i nirahia i te fare o ta’u i oomo a toru e aore ra a maha a‘era matahiti. ‘E piripou avae roa to oe?’ Aita. ‘Eaha ta oe i rave? Ua haere piripou ore oe?’ Aita; ua tipee au i te hoê piripou avae roa no te oomo e ia roaa roa mai to’u. I tere na vau e i poro haere na e i horo‘a ê atu na i ta’u mau faufaa atoa. Maa tao‘a iti noa ta’u i to’u haamataraa i te poro haere… . I tere na vau e i poro haere na e pau roa a‘era ta’u faufaa atoa; ua parau mai râ Iosepha e, ‘a haere mai i ŏ nei’; e faaitoito noa atura vau i te haere” (DNSW, 9 Mar. 1867, 2).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E poro-haere-hia te evanelia i te mau taata atoa.

Ua pii mai te Fatu ia’u i teie ohipa, e te mana‘o nei au e e rave ïa vau. E tono tatou i te Evanelia i te mau fenua atoa; e ia tiahi ê te hoê fenua ia tatou, e haere tatou i te tahi haaputu ai i te feia aau parau tia, e te toe‘a, eita ïa tatou e haapa‘o e ia haere roa tatou i nia i te Mou‘a ra i Ziona ei feia faaora, no te rave i te mau oro‘a o te fare o te Atua no ratou [a hi‘o Obadia 1:21] (DBY, 319).

Ia poro-haere-hia te Evanelia i to te ao nei e tia ai, ia ore to te feia ino e otoheraa (DBY, 319).

E mea titauhia ia horo‘ahia te parau mau mure ore i te taata atoa, ia farii ratou e aore ra ia pato‘i ratou, ia tia ia faaineinehia ratou ia faaorahia, e aore ra ia faautu‘ahia (DBY, 319).

To tatou Metua i te Ra‘i, o Iesu, to tatou Taeae Matahiapo e te Faaora o te ao nei, e to te ra‘i atoa, te pii maira ïa i teie nei feia ia faaineine no te faaora i te mau fenua atoa o te ao nei, e i te taata e milioni e milioni o tei pohe ma te ore i ite i te Evanelia (DBY, 319).

Ua faaho‘i mai te Fatu i te Autahu‘araa i to tatou nei anotau no te faaoraraa ia Iseraela. Ua opua anei oia i te faaora ia vetahi ê atu? Oia; e faaora oia i te Utuafare no Esau, e te hinaaro nei au ia ora noa vau e ia hi‘o vau i te faatumuraa i te Mou‘a ra i Ziona, e i te haereraa mai te feia faaora i nia iho ra faaora ai i tera mau taata aroha e te ati rahi o te hamani ino noa maira ia tatou—te feia atoa o tei ore i hara i te Varua Maitai. Ta tatou ohipa, ia faaora ïa ia tatou iho, ia faaora i te Utuafare no Iseraela, ia faaora i te Utuafare no Esau, e i te mau fenua Etene atoa—te taata atoa o te tia ia faaorahia (DBY, 319).

E tupu to’u oaoa rahi ia nehenehe ana‘e ia’u ia ite e … te taata atoa i nia i te mau fenua moana e te mau fenua rahi atoa, te feia rahi e te feia haehaa, te ite ore e te maramarama, ua hope roa ïa i te farii i te parau o te ora mure ore, e ua horo‘ahia te mana o te Autahu‘araa mure ore a te Tamaiti a te Atua ia ratou (DBY, 320).

E tae te mahana e poro-haere-hia ai te Evanelia i te hui arii e te hui arii vahine e te feia rahi o te fenua nei; e porohia râ ma te rave‘a huru ê i te pororaa i te feia veve, hoê â râ Evanelia. Eita tatou e poro i te tahi Evanelia ê atu; hoê â ïa mai tahito mai â e a muri noa’tu (DBY, 320).

Ua poro haere atoa te mau Peresibutero na te mau fenua ĕê i Europa ia au i to ratou faatiaraahia. I te tahi mau fenua, aita ïa i tia i te ture; e faahuru ê râ te Fatu i taua mau fenua ra e ia matara roa te uputa e ia poro-haerehia te Evanelia i te taata atoa (DBY, 320).

Te haaputuputu nei tatou i te feia veve roa, te feia ite ore, e te tahi pae o te feia ite; i te pae rahi râ, e haaputuputu tatou i te feia veve, o tei hinaaro ia faaorahia ratou; o tei ite i te hamani ino ta te feia rahi e te te‘ote‘o i hamani ino mai ia ratou; e ua hinaaro atura ratou ia ora mai ratou, e no reira to ratou tari‘a i haafatafatahia ai ei farii i te parau mau. Te feia râ o te fana‘o i te mau mea au maitai o teie nei ao, e ua opani ïa to ratou tari‘a; aita e tia ia ratou ia faaroo (DBY, 321).

E ia piihia outou no te poro haere i te Evanelia i te misioni i te fenua ĕê ra, a imi i te rave‘a ia faaora i te taata atoa. Aore e tane aore atoa e vahine o te tia ia farii i te aroha o te Atua maori râ o te au atoa ia faaorahia. Aore e taata, maori râ o tei hara i te Varua Maitai, o te ore e au, e nehenehe ia parau, i te puai atoa o te hoê Peresibutero ia faaorahia oia i roto i te Basileia o te Atua (DBY, 321).

E mea tia i te mau misionare ia faatano i to ratou mana‘o e to ratou aau i nia i ta ratou misioni e ia faaitoito maite no te hopoi mai i te taata i te Mesia.

Aore e tane aore atoa e vahine i roto i teie Ekalesia o te ore e tavini nei i te misioni. E vai â teie misioni e hope noa’tu to ratou oraraa, e taua misioni nei, o te raveraa ïa i te maitai, te faatupuraa i te parau tia, te haapiira i te mau parau tumu no te parau mau, e te faaitoitoraa ia ratou e i te taata atoa e ati noa a‘e ia haapa‘o i te reira mau parau tumu ia roaa ia ratou te ora mure ore (DBY, 322).

I to’u tomoraa mai i roto i teie Ekalesia, ua haamata ihora vau ei misionare, e ua rave atura i te parau, e ua haere atura i to’u haere‘a. Ta’u nei parau, o te parau mau ïa, ta’u nei tumu parau o te Evanelia o te ora ïa, e to’u haere‘a, na te ao nei ïa (DBY, 322).

Aita tatou i hinaaro ia tomo te taata i roto i te misioni, maori râ, ma to’na aau atoa (DBY, 322).

Ua hinaaro tatou i te mau taeae o tei piihia no te tavini i te misioni i te fenua ê, ia farii ratou i te piiraa ma te aau oaoa (DBY, 322).

A haere, a poro haere i te Evanelia, a imi i te ite, a haapii i te paari, e a haere ma te haehaa i te aro o to outou Atua, ia tia ia outou ia farii i te Varua Maitai no te arata‘i e no te faatere ia outou, e no te haapii ia outou i te mau mea atoa, to mutaa ihora, to teie nei, e to a muri a‘e (DBY, 322).

A haere ma te tiaturi i te Atua, a tiaturi tamau noa ia’na, e na’na e iriti i te uputa i mua ia outou, e na’na e faarahi i te mau haamaitairaa i nia ia outou e e pa‘ia outou i te maitai na’na ra. Aita e tia ia’u ia fafau atu ia outou i te maitai ia haere outou na te e‘a parau tia ore; ia riro to outou oraraa ei hi‘oraa i te ohipa maitai e tia ai (DBY, 322).

Ua hinaaro vau i te haapapu i roto i te mana‘o o te mau taeae e, o oia o te haere i roto i te i‘oa o te Fatu, ma te tiaturi ia’na ma to’na aau atoa, e ore roa ïa oia e ere i te paari no te pahono i te mau uiraa atoa e uihia mai ia’na, e aore ra no te horo‘a i te mau a‘o o te titauhia ia’na no te arata‘i i te taata i nia i te e‘a o te ora e te faaoraraa, e ore roa hoi oia e hepohepo e hope noa‘tu te mau tau e a muri noa’tu. A haere i roto i te i‘oa o te Fatu, a tiaturi i te i‘oa o te Fatu, a turu‘i i nia i te Fatu, a tiaoro hoi i te Fatu i te pure u‘ana tuutuu ore, eiaha râ e haapa‘o atu i te ao nei. E ite outou i te ao nei e ia rahi roa—ei vai noa ïa i mua i to outou mata—ia ora râ outou e tia ai ia farii i te Varua Maitai e rahi atu ïa to outou maramarama i te reira i te mahana hoê ra i to outou maramarama i na mahana hoê ahuru ma piti ra ahiri aita outou i farii i te Varua Maitai, e ite atoa outou i te taa-ê-raa i te paari o te taata e te paari o te Atua, e tia hoi ia outou ia faito i te mau mea i te faito tia ra (DBY, 323).

Mai te mea e aita e nehenehe i te mau Peresibutero ia haere ma te rima mâ e te aau viivii ore, e mea hau a‘e ia faaea noa ratou i ŏ nei. Eiaha outou e mana‘o e, ia tae outou i te Anavai Missouri, i te Anavai Mississippi, i te Anavai Ohio, ei reira outou e tamâ ai ia outou; ia haamata râ outou mai ŏ nei atu ma te rima mâ e te aau viivii ore, e ia viivii ore outou mai te tupua‘i o to outou na upoo e tae atu i te tapua‘e o to outou na avae; ia na reira hoi outou i te ora i te mau hora atoa [a hi‘o Salamo 24:4]. A haere outou mai te reira te huru, e a rave outou i te ohipa mai te reira atoa te huru, e ia ho‘i mai ei mea mâ mai te parau uouo tapa‘o-ore-hia i te mâ. O te rave‘a te reira ia haere; ia ore râ outou ia haere mai te reira te huru, e oto mau â to outou aau (DBY, 323).

I roto i te mau tere e te mau ohipa a te mau Peresibutero o te faaineine ra no te haere i te misioni, e û ratou i nia i te mau ohipa o te tura‘i ia ratou i te titau atu i te Fatu. E mea titauhia ia ratou ia ora i ta ratou haapa‘oraa, ia haere ma te rima mâ e te aau viivii ore, e ia poro haere i te Evanelia na roto i te mana o te Atua i horo‘ahia no te ra‘i maira. Eiaha ratou ia rave a‘e i te hara, e ia ho‘i mai ratou, ei mea viivii ore ratou e mea mâ hoi, ineine maitai no te farerei i te Feia Mo‘a ma te mata haavare ore (DBY, 325).

Ia haere outou i te misioni e poro haere i te Evanelia ma te mana‘o nevaneva, ma te imi i teie e te imi i tera, ma te haapii eaha to roto i te ao nei, e ia ore to outou mana‘o ia faatumuhia—oia, e parau vau ia faatumuhia— i nia i te satauro a te Mesia, e haere ïa outou a ho‘i mai ai ma te faufaa ore. A haere ma te mana‘o paari, i te mauraa i te huero faufaa rahi, i te î i te mana o te Atua, e te î hoi i te faaroo ei faaora i te ma‘i ia faati‘a‘ia noa’tu i te rima, ei tiavaru i te varua faufau, ei faatupu i te aau oaoa i roto i te feia veve, ei reira ïa outou a ho‘i mai ai a hopoi mai i te auhuneraa rahi [a hi‘o Salamo 126:5–6]. Ia faatano outou i to outou mana‘o e to outou aau i nia i ta outou misioni e ia faaitoito maite no te hopoi mai i te taata i te Mesia (DBY, 325).

A pûpû ia ratou [te feia herehia e outou] i te Fatu i te Atua no Iseraela, a vaiiho atu ai ia ratou i te utuafare; e ia tae atu outou i te fenua Peretane, e aore ra i te tahi atu mau fenua, taa ê noa’tu te vahi, ia pure outou no to outou utuafare, a pure no ratou … . eiaha râ ia hopoi roa mai ia ratou i piha‘i iho ia outou, mai te mea ra e tei roto atoa ratou i ta outou puohu ahu ra. A pure no ratou i to ratou vai-atea-raa. E mea tia roa ia outou ia mana‘o e—ia ora ratou, e ora ïa; ia pohe ratou, e pohe ïa; ia pohe au, e pohe ïa; ia ora vau, e ora ïa; inaha, no te Fatu tatou, e aita e maoro e faarerei faahou tatou (DBY, 324).

Ia oaoa te taata i te varua o ta ratou misioni e ia ite i to ratou piiraa e to ratou tiaraa i mua i te Fatu e i mua i te taata, e riro ïa ei tuhaa oaoa roa no to ratou oraraa (DBY, 328).

Na te Varua e faafariu i te taata i te evanelia a Iesu Mesia, e ere na te feruriraa e te mârôraa.

Aita i maoro to’u tereraa e to’u faaiteraa i te taata e ite ihora vau e e nehenehe ia oe ia faaite i te parau haapiiraa no roto mai i te Bibilia e tae roa’tu i te mahana haavaraa, e fariu mai to ratou mana‘o, eita râ te aau e fariu mai. E nehenehe ia oe ia tai‘o i te Bibilia mai Genese e tae roa’tu i te Apokalupo, ma te faaite papu i te mau parau rii atoa, eita râ e tia i te reira ana‘e ia faafariu mai i te taata. Na te iteraa papu na roto i te mana o te Varua Maitai, na te reira ana‘e e horo‘a i te ite e te maramarama ia ratou—e faatupu i te aau tatarahapa. Aita atu â ïa e manuïa ai. Ua faaroo pinepine outou i ta’u parau e, e mea hau a‘e na’u ia faaroo i te hoê Peresibutero, i ŏ nei anei i na te ao nei anei, ia faahiti e ia pae noa’tu parau i apitihia e te mana o te Atua e maitai rahi hoi tei reira i tei te a‘oraa roa i ore i apitihia e te Varua. E parau mau te reira, ua ite hoi tatou (DBY, 330).

Ia haere te hoê taata o te faaite atu na roto i te parau i feruri-maite-hia e na roto i te irava e rave rahi no roto mai i te mau heheuraa, e ia apitihia oia e te tahi taata o te tia ia parau, na roto i te mana o te Varua Maitai, Te na ô ra te Fatu, e ia faaite hoi i te mau taata eaha ta ratou e tiaturi e tia ai— eaha ta ratou e rave e tia ai—nahea ratou ia ora, e ia haapii ia ratou ia auraro ratou i te mau parau tumu o te ora,—noa’tu â e ore e tia ia’na ia faahiti i te parau i feruri-maite-hia, e rurutaina noa â oia no to’na iteraa i to’na iho paruparu, ia turu‘i oia i nia i te Fatu ia faa‘eta‘etahia, mai tera huru taata e rave ihoâ, eita e ore, e ite outou e, e rahi atu te feia parau tia ta te taata tei faaite na roto i te mana o te Varua Maitai e faafariu e haaputu hoi i ta te taata tei parau noa na roto i te feruri maite ana‘e ra (DBY, 330).

Aita to te mârôraa e mana no te faaora mai to te faaiteraa i te parau mau ia au i ta te Fatu e heheu i te hoê Peresibutero na roto i te Varua. Ua mana‘o vau e tû to outou mana‘o e to’u i teie vahi; o te mea ïa ta’u i ite. Eiaha râ e mana‘o e te parau nei au e e ere i te mea tia i te mau Peresibutero ia haapaari i to ratou feruriraa i te mau ite atoa ta ratou e nehenehe ia haaputu ei turu i ta ratou haapa‘oraa, eita atoa vau e hinaaro i te tafifi a‘e ia ratou i te haapii rahi mai no te mau haapa‘oraa ĕê e te mau hau. E mea maitai ia rahi atu te ite o te mau Peresibutero (DBY, 330).

E maitai rahi tei te varua no te parau mau no te arata‘i i te taata i te ite e te maramarama i tei te orero nehenehe noa (DBY, 333).

E mea titauhia i te taata poro haere te mana o te Varua Maitai no te faaite atu i te mau aau atoa i te parau i te taime au e mea titauhia hoi i te feia e faaroo maira te Varua Maitai no te faatupu i te hoturaa o te parau a te Atua i porohia mai no to’na ra hanahana [a hi‘o PH&PF 50:17–22] (DBY, 333).

Aore e taata i a‘o i te a‘oraa Evanelia, maori râ na roto i te horo‘araa e te mana o te Varua Maitai i tonohia mai mai te ra‘i mai. Aore ana‘e taua mana ra, aore atoa ïa e maramarama to roto i te a‘oraa (DBY, 333).

Ia poro te hoê Peresibutero i te Evanelia, ma te ore e ite e tei ia’na te mana no te poro haere i te ora e te faaoraraa, e ma te ite ore atoa e tiaraa to’na no te rave i te mau oro‘a, oia atoa na roto i te mana o te Atua, eita ïa oia e faaoti i ta’na misioni ma te tura ei maitai no te mau taata e ei faahaereraa hoi i te Basileia o te Atua i mua. No roto mai i te mau mea ta’u i tai‘o, te mea ta’u i farii no roto mai i te mau heheuraa a te Atua i te taata, e no roto mai i te heheuraa a te Varua ia’u, o teie ïa ta’u i ite: aita e taata e tia ia manuïa i te pororaa i te Evanelia e ia riro ei taata no te Atua i haamaitaihia e i itehia e to te ra‘i, maori râ o te poro ma te mana o te Atua na roto i te heheu-afaro-raa mai (DBY, 336).

A tamau â i te rave itoito i te ohipa e a tape‘a mai i te varua no te pororaa i te evanelia.

Ua hinaaro vau i te ani i teie aniraa: te mau Peresibutero o tei ho‘i mai mai te mau misioni mai, ia mana‘o ïa ratou mai te mea ra e, te tavini noa nei â ratou i te misioni i ŏ nei mai te au atoa ta ratou i tavini i Peretane e te tahi noa’tu vahi o te ao nei (DBY, 328).

E pii pinepine tatou i te mau taeae ia haere i te misioni poro haere i te Evanelia, e haere hoi ratou e rave mai te taata itoito roa, ma te varua puai, ma te pure u‘ana, ma te tuu-maite-raa i te rima, e ma te itoito atoa i te pororaa e te haapiiraa i te taata i te rave‘a no te ora. Ia mairi tau matahiti e ho‘i mai ratou, a tatara atu ai i te pereue e te taupoo a parau ai e, “Eita vau e haape‘ape‘a faahou i te haapa‘oraa faaroo, e haere râ vau e rave i te ohipa ia noaa ta’u e ta to’u utuafare.” E mea maamaa roa te reira huru. Ia ho‘i mai te taata mai te misioni tei reira oia i te pororaa i te Evanelia, ia vai ineine noa ïa oia e tia ai no te haere mai i mua nei poro ai, mai ta’na atoa i poro i te fenua Peretane, i te fenua Farani, i te fenua Heremani, e aore ra i te mau fenua moana ra. E ia mairi hoê hebetoma mai to’na ho‘iraa mai, e hoê ava‘e, e hoê matahiti e hoê ahuru matahiti, ia vai puai noa ïa i roto ia’na te varua no te pororaa e te varua no te Evanelia mai te anavai pape i te tahe-noa-raa i te taata atoa, i te parau maitai, e te haapiiraa maitai, e te ohipa maitai. Ia ore ana‘e te reira huru, aita ïa oia i faaoti maitai i ta’na misioni (DBY, 328–29).

A ho‘i mai ma te faateitei i te upoo i nia. Ia vai mâ noa outou mai te tupua‘i o to outou na upoo e tae atu i te tapua‘e o to outou na avae; ia vai viivii ore noa te aau—aita ana‘e, e ho‘i mai ïa outou ma te aau taiâ e ma te mata tu‘atu‘a, e mai te mea ra ia outou e, eita e maraa ia outou ia tia faahou i nia (DBY, 328).

Te mau Peresibutero haapa‘o maitai o tei faaite papu i teie ohipa i te taata e tauasini e tauasini i nia i te mau fenua rarahi ra e i nia i te mau fenua moana ra, e ite ïa ratou i ta ratou ohipa i te hoturaa mai, e pae parau anei ta ratou i faahiti e hoê tauasini parau anei. E riro e, eita ratou e ite vave noa i te hoturaa, e aore ra, i te pae rahi, e tae noa’tu i te Milenimua; te mana râ o to ratou iteraa papu, e hee ïa mai te metua i te tamarii (DBY, 329).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E poro-haere-hia te evanelia i te mau taata atoa.

  • Ua parau mai e Peresideni Young e, ia poro-haere-hia te evanelia i te hui arii e te hui arii vahine, “e porohia râ ma te rave‘a huru ê i te pororaa i te feia veve.” No te aha no te tahi mau taata, e tano ïa te rave‘a huru ê no te haapii ia ratou? Nahea tatou ia faatano i ta tatou rave‘a haapiiraa ia au i tera taata e tera taata ma te ore e faahuru ê i te parau mau o te evanelia?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “e faahuru ê râ te Fatu i taua mau fenua,” tei reira te mau ture tei opani i te haapiiraa i te evanelia. E mea nahea taua tohuraa ra i te faatupuraahia?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, o vai “o te au atoa ia faaorahia”? (A hi‘o atoa PH&F 18:10–16.)

E mea tia i te mau misionare ia faatano i to ratou mana‘o e to ratou aau i nia i ta ratou misioni e ia faaitoito maite no te hopoi mai i te taata i te Mesia.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, te tavini nei te mau tane e te mau vahine atoa i roto i teie Ekalesia i te hoê misioni. Eaha ta tatou mau hopoi‘a? Eaha te tahi mau ohipa taa ê tei haamanuïa i ta outou e aore ra i ta vetahi ê ra ohipa misionare? Eaha ta outou i haapii na roto i ta outou ohipa misionare o te tauturu ia outou i te ani i te taata ia haere mai i te Mesia? (A hi‘a atoa Moroni 10:32.)

  • Ua haapii te Peresideni Young e, e mea tia i te misionare ia rave i te ohipa “ma to’na aau atoa.” Ia au i ta outou i tai‘o i roto i teie pene, eaha te auraa o te reira parau?

  • Eaha ta te Peresideni Young i fafau i te feia o te poro haere i te evanelia ma te tiaturi i te Atua? No te aha e tia ai ia tatou ia titau ia apitihia tatou e te Varua Maitai a faaite atu ai tatou i te evanelia?

  • No te aha e mea faufaa ia vai mâ te mau misionare hou ratou a haamata ai i te rave tamau i te misioni? Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te vaitiamâ- noa-raa o te mau misionare a tavini ai ratou e ia ho‘i atoa mai ratou?

  • No te aha e tia ai i te mau misionare ia “ia faatumuhia” to ratou mana‘o i nia i to tatou Faaora ia Iesu Mesia? Eaha te a‘o a te Peresideni Young i te mau misionare rave tamau o te mihimihi ra i to ratou utuafare?

Na te Varua e faafariu i te taata i te evanelia a Iesu Mesia, e ere na te feruriraa e te mârôraa.

  • No te aha e mana puai a‘e to te mau misionare o te faaite i te iteraa papu o te evanelia na roto i te mana o te Varua Maitai i to te mau misionare o te haapii na roto i te feruri-maite-raa ana‘e ? No te aha e ere te mârôraa i te rave‘a papu no te faaite atu i te evanelia?

  • No te aha aita e maramarama to te pororaa o te feia o tei ore i apitihia e te Varua Maitai?

  • Eaha ta te Peresideni Young i fafau i te feia o te poro “ma te mana o te Atua na roto i te heheu-afaro-raa mai” e o tei tiaturi Ia’na?

A tamau â i te rave itoito i te ohipa e a tape‘a mai i te varua no te pororaa i te evanelia.

  • No te aha “e mea maamaa roa” ia haapae te mau misionare i ta ratou haapa‘oraa faaroo ia ho‘i mai ratou mai te misioni mai?

  • Ia haamauruuruhia tatou i te hoê piiraa, nahea tatou ia tape‘a mai i “te varua no te pororaa e te varua no te Evanelia mai te anavai pape i te tahe-noa-raa i te taata atoa, i te parau maitai, e te haapiiraa maitai, e te ohipa maitai?”

  • Eaha ta te Peresideni Young i fafau i te mau misionare haapa‘o maitai o tei faaite i te iteraa papu no te ohipa a te Fatu?

Hōho’a
Elder Thomas C. Griggs

Te hoê hoho‘a i patahia no te Peresibutero o Thomas C. Griggs, te hoê misionare i te fenua Peretane i te matahiti 1880.

Hōho’a
church missionaries

Te mau misionare no te Ekalesia i roto i te Faa no Echo, Utah, i te matahiti 1867. Ua haapii te mau misionare matamua i te evanelia i te fenua Peretane, i te fenua Europa e i te mau fenua o te Moana Patitifa.