Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 1: Te Faatereraa a Brigham Young


Pene 1

Te Faatereraa a Brigham Young

O Brigham Young te piti o te Peresideni o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, o oia atoa te taata i haamau e i patu i te nunaa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i te Tooâ o te Râ i te fenua Marite, e ua riro hoi oia ei tane faaipoipo parau tia e ei metua tane parau tia atoa ra. E pĭpĭ haapa‘o maitai oia e e Aposetolo no te Fatu no Iesu Mesia. Ua faaite oia e,“O Iesu to tatou raatira e to tatou arata‘i” (DNW, 24 May 1871, 5). Ua haapapu oia e, “Ua niuhia to’u nei faaroo i nia i te Fatu ia Iesu Mesia, e to’u ite atoa ra, no ŏ mai ïa ia’na” (DNW, 21 Nov. 1855, 2). Ua faatanohia to’na oraraa i nia i te paturaa e te faatiaraa i te basileia o te Fatu o Iesu Mesia i nia i te fenua nei.

Te Mau Ohipa no Roto Mai i te Oraraa o Brigham Young

Te haapiiraa na roto i te haa-puai-raa.

Ua fanauhia Brigham Young i Vermont, oia te iva o na tamarii 11ra a John raua o Abigail Howe Young. Ua paari atura oia i te fenua uru raau i te ropuraa o te tuhaa fenua ra o New York, e te fare o to’na utuafare e te fenua e ati noa a‘era, o to’na ïa piha haapiiraa (a hi‘o DNW, 22 Apr. 1857, 4). Ua parau oia i muri a‘era e, e mea veve to’na nau metua. “Aita matou i fana‘o i te fare haapiraa i to matou apîraa, ua fana‘o râ matou i te ohiraa i te pehu, i te tâpûraa i te tumu raau, i te faanuuraa i te mau tâpû raau rarahi, i te haaraa i piha‘i iho i te mau aa raau ra, e i te peperaa to matou avae, te avae e te manimani avae” (DNW, 12 Aug. 1857, 4). I to’na apîraa, ua haa puai Brigham no te tauturu i te vaereraa i te fenua , i te faaapuraa i te fenua, e i te raveraa i te mau ohipa atoa a te utuafare. Aita roa oia i haamo‘e i te haapiiraa paari e te tia a to’na metua tane e aita atoa i te rave‘a “i haapii ai [to’na metua vahine] i ta’na mau tamarii ia faatura tuutuu ore i te i‘oa o te Metua e o te Tamaiti, e ia faatura i te [Bibilia]; ua parau oia e, A tai‘o i te reira, a haapa‘o i ta’na mau faaue, e a faaohipa i te reira i roto i to outou oraraa ma to outou itoito atoa; a rave i te mau mea maitatai atoa; eiaha e rave noa a‘e i te ino; e ia ite outou i te taata i roohia i te ati, a poihere atu ïa ia’na” MSS, 1853, 55). Ua pohe atura te metua vahine o Brigham i te ahuru ma maharaa o to Brigham matahiti.

Ia tae i te ahuru ma onoraa o to’na ra matahiti, ua riro atura Brigham ei tamuta farapati, ei tamuta raau, ei taata peni fare, e ei taata hamani hi‘o fare. Ua faahiahia oia i ta’na ohipa ua parau maira e, ua hi‘o oia “i te ohipa haavare ore, e te papu, te ohipa o te vai â a muri a‘e no te feia o tei tihepu mai ia’u” ei tuhaa no to’u nei haapa‘oraa faaroo” (Brigham Young to George Hickox, 19 Feb. 1876, BYP).

I te piti ahuru ma toruraa o to’na matahiti, ua faaipoipo atura oia ia Miriam Angeline Works. Ua fanauhia maira ta raua nau tamahine toopiti ra. Ua paturu Brigham i to’na utuafare na roto i te hamaniraa e te tata‘iraa i te parahiraa, te ‘airaa maa, e te afata vairaa maa, e na roto i te hamaniraa i te haamaramarama, te opani, te e‘a pa‘umaraa e te pa‘epa‘e. I nia i te fenua faaapu o to’na metua tane i Mendon i New York, ua patu oia i te hoê fare e te tahi atoa fare tamuta raau e ua tia na fare ra i te hiti anavai e na te pape i faaohu i te huira o te faahaere i ta’na mau mauhaa tamuta.

I te tupuraahia Miriam i te ma‘i tutoo, amo ihora Brigham i te pae rahi o ta Miriam mau hopoi‘a, taa ê atu i ta’na iho. Mau roa a‘era Miriam i nia i te ro‘i, faaineine tamau atura Brigham i te maa i te po‘ipo‘i na te utuafare, e faaahu tamau noa atura i na tamahine na’na i te ahu, e tamâ noa ra i te fare, e “hopoi atura i ta’na vahine i te parahiraa tei te pae auahi vaiiho ai ia’na e ia ho‘i roa mai i te ahiahi,” e tunu atura Brigham i te maa, faata‘oto ihora i te utuafare, e faaoti roa atura i te mau ohipa a te utuafare (LSBY, 5). Na taua mau ohipa ra i to’na apîraa e i te mau matahiti matamua o to’na oraraa faaipoipo i te aupururaa i te tamarii e te atuaturaa i te fare, na te reira ïa i haapii ia’na i te tahoêraa utuafare e te haapa‘oraa i te oraraa utuafare. Tau matahiti i muri a‘era, ua a‘o atura oia i te Feia Mo‘a i taua mau parau tumu ra, e ua parau ha‘uti oia e, e mea hau atu to’na aravihi “i to te pae rahi o te mau vahine i [te] oire i te haapa‘oraa i te oraraa utuafare” DNW, 12 Aug. 1857, 4).

Te roaaraa mai te faaiteraa o te Varua.

Ua amui atu Brigham raua o Miriam i te Ekalesia Metodi i te matahiti raua i faaipoipo ai, te tapitapi noa atura râ te mana‘o o Brigham i te mau uiraa no te haapa‘oraa faaroo. Ua titau oia i te hoê ekalesia i faanahonahohia ia au i te hoho‘a ta Iesu i haamau, mai te au i te huru o te Faufaa Apî ma te “faanahoraa o te mau oro‘a” DNW, 19 July 1866, 3) e te mau horo‘araa atoa o te evanelia. Na roto i te ohipa misionare a te teina o Iosepha Semita, oia o Samuela, ua roaa i te utuafare o Brigham Young e piti na Buka a Moromona i te ava‘e Eperera 1830, hoê noa ïa ava‘e i muri i te nene‘iraa i te buka. Ua tai‘o te tahi pae o te mau taeae e te mau tuahine o Brigham Young i te reira e ua fa‘i atura e , e parau mau ïa, area o Brigham râ, aita oia i farii oioi noa i te reira (a hi‘o LL, 33). “Ua na ô atura vau i roto i roto ia’u e, ‘Eiaha e rû… A tiai rii; eaha te parau haapiiraa o te buka, e o te mau heheuraa ta te Fatu i horo‘a? A vaiiho ia’u ia feruri maite i te reira.’ … Ua hi‘opoa maite au i te reira e piti roa a‘era matahiti te maoro hou a faaoti ai au i te farii i taua buka ra. Ua ite au e, e parau mau, mai ta’u atoa i ite e, i ite to’u mata e i fâfâ to’u rima. Ahiri aita ra, aita roa ïa vau i farii oaoa mai i te reira e tae roa mai i teie mahana” MSS, 15:45).

Ua titauhia ia Brigham Young ia roaa i to’na iho iteraa. Ua haapii a‘era oia i te Feia Mo‘a e, aita te Atua i hinaaro ia ratou “ia arata‘ihia e te taata ê, i te faaohipa-ore-raa i to ratou iho maramarama, e te turu‘i-noa-raa i nia i te faaroo o te tahi ra” (DNW, 24 Aug. 1854, 1). Ua parau atura oia ia ratou e, “Tei ia’u te hopoi‘a ia ite i te mana‘o o te Fatu no’u nei” (DNW, 22 Sept. 1875, 4). “Tei ia outou te haamaitairaa e te hopoi‘a ia ora i te oraraa e tia ai ia outou ia ite ia parauhia mai te parau a te Fatu ia outou e ia heheuhia mai te mana‘o o te Fatu ia outou” (DNW, 22 Sept. 1875, 4).

I te matahiti 1831, ua haere maira te hoê pŭpŭ misionare no te amaa o te Ekalesia i Columbia, Pennsylvania maira e tae roa maira i Mendon, ma te pororaa e, ua vetea te mau ra‘i e ua faaho‘ihia maira te evanelia e te autahu‘araa mo‘a ra na roto ia Iosepha Semita. Ia oti a‘era ia Brigham Young e te tahi mau melo utuafare i te farerei i te Amaa Columbia, tiaturi atura oia e, ua itehia ia’na te mea ta’na e titau noa ra, ua tutava râ oia i te faaoti e, e tia mau â anei ia’na ia faarue i te mau mea atoa no te reira. I reira ra, te iriti ra te hoê i te mau misionare i to’na iteraa papu, e ua haamana‘o mai oia e, “na te Varua Maitai tei na roto maira i taua taata ra i haamaramarama maira i to’u feruriraa e inaha, tei mua ia’u te maramarama, te hanahana e te tahuti ore.” Ua na ô atura oia e ua haaatihia ihora oia e te reira, e ua roaa maira to’na ihora iteraa e, e parau mau te faaiteraa a taua taata ra (DNW, 9 Feb. 1854, 4). I te 15 no Eperera 1832, e mahana to‘eto‘e ïa, e te hiona, ua bapetizohia a‘era Brigham Young i roto i te anavai i piha‘i iho i ta’na fare tamuta, e ua haamauhia ihora ei melo, e ua faatoro‘ahia a‘era ei peresibutero (a hi‘o DNW, 2 Apr. 1862, 1). Ua haamana‘o maira oia e, “ Ia au i te parau a te Faaora, ua ite ihora vau i te hoê varua haehaa mai to te tamarii ra, i te faaiteraa mai ia’u e, ua faaorehia ta’u mau hara” (MHBY-1, 3). Tomo maira o Miriam i roto i te pape o te bapetizoraa e toru hebetoma tiahapa i muri a‘era (MHBY-1, 3). Ua hope roa te mau melo o te utuafare o Brigham Young i te bapetizohia e ua tamau noa atura ratou ei Feia Mo‘a haapa‘o.

I te omuriraa o te tau ve‘ave‘a o te matahiti 1832, i to’na ho‘iraa mai mai te tere misioni maira i te mau tuhaa fenua i piha‘i maira, utuutu atura Brigham ia Miriam na roto i na hebetoma hopea o to’na ma‘i tutoo ra. Ua pohe atura oia i te ava‘e Setepa 1832.

Te faatusiaraa no te patu e no te paruru i te basileia o te Atua.

Ua pûpû atura Brigham Young i to’na mana‘o atoa e to’na itoito atoa i te Ekalesia. Te onoono ra oia i te farerei i te Peropheta Iosepha Semita, e haere tia atura oia i Kirtland, Ohio, ma te apeehia e to’na tuaana o Iosepha e te hoê hoa rahi no’na o Heber C. Kimball. Farerei atura ratou ia Iosepha Semita, te tâpûpû ra oia e to’na mau taeae i te vahie. “Ua hope roa atura to [Brigham] oaoa no te haamaitairaa i te tuiauraa i te rima o te Peropheta a te Atua” e no te fariiraa “i te iteraa papu, na roto i te Varua tohu ra e, e tia i te taata i te tiaturiraa ia’na ei Peropheta mau” (MHBY-1, 4). O te omuaraa ïa te reira i te hoê taatiraa faufaa roa no Brigham Young. Ia ho‘i atura oia i New York, horo‘a atura oia i te tahi pae i ta’na mau tao‘a e ua faaiti atura i ta’na ohipa imiraa moni, no te haavata i to’na taime no te Ekalesia. Ma te tiaturi papu e, e tia ia Vilate Kimball, oia te vahine a Heber, ia haapa‘o i ta’na mau tamahine, tavini atura oia i te tahi mau tau misioni. Ua faatere oia i te mau pureraa e ua bapetizo haere na te mau fenua e ati noa a‘e Mendon. Ua tere atoa oia i apato‘erau i New York e i Ontario, Canada, no te poro i te evanelia e no te faaite i to’na iteraa papu e, e peropheta Iosepha Semita na te Atua.

Te hinaaro ra oia i te haapa‘o i te parau a te Peropheta ia haaputuputu i te Feia Mo‘a, e i te ava‘e Setepa 1833, ua faanuu atura Brigham Young i to’na utuafare mai Mendon i Kirtland. I reira ra, “ua fana‘o atura [Brigham] i te faarooraa i te haapiiraa a te Peropheta e i te oaoaraa i te auhoaraa i te Feia Mo‘a, ma te haa puai atoa i [to’na] toro‘a pae tino ra” (MHBY-1, 7). Ua tauturu atura oia i te patu i te mau fare, i te Hiero i Kirtland, e i te fare e rave rahi ê atu.

I te 18 no Fepuare 1834, ua faaipoipo oia ia Mary Ann Angell; e na roto i na matahiti 10 ra i muri a‘era, ua fanauhia maira na tamarii tooono i roto i to raua utuafare. Ua papa‘i Brigham e, “ua faaitoito noa [Mary Ann] ia maitai to’u utuafare e ia maitai hoi te basileia o te Atua” (MHBY-1, 8).

I roto i te mau matahiti i Kirtland ( 1833-38), ua haapii Brigham e, no te patu i te basileia o te Atua, e titauhia te haapa‘o e te faatusia. I te tau mahanahana o te matahiti 1834, ua amui atu oia i te Puhapa no Ziona, te hoê ïa pŭpŭ e 205 taata te rahi o tei haaputuputuhia e Iosepha Semita no te hopoi atu i te tautururaa e te maa i te Feia Mo‘a o tei tiavaruhia i to ratou mau fare i te mataeinaa i Jackson, Missouri. Ua haamana‘o maira Brigham e, “ua haere atu matou na raro noa e 3,200 kilometera te atea” “ (MHBY-1, 8 ). Ua haamana‘o oia e, no te ati rahi e te mau ma‘i, “te vai ra te feia amuamu i roto i te puhapa.” Ua titauhia ia haapiihia te mau taata i te faaoroma‘i e te tahoê, e no reira, ua na ô mai Brigham e, “ua a‘o Iosepha [Semita] i te pŭpŭ e ua arata‘i oia ia ratou,” oia atoa te feia “aau taiâ, e te iriâ e te inoino” (DNW, 3 Dec. 1862, 1). Ua riro taua tere fifi ra i te haapuai i to Brigham haapa‘o ia Iosepha Semita e ua horo‘a hoi te reira i te haapiiraa faufaa rahi roa i te haapa‘oraa i te Atua e Ta’na ra peropheta (a hi‘o DNW, 3 Aug. 1854, 2).

Ua maitihia a‘era na taata tooiva no roto mai i te Puhapa no Ziona, oia atoa Brigham Young, ei melo matamua o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i roto i te hoê amuiraa taa ê i te 14 no Fepuare 1835 (a hi‘o PH&PF 18:26–32). Ua faatoro‘hia Brigham Young na roto i te tuuraa rima e ua haamaitaihia ihora “ia haere atu oia e haaputuputu i tei maitihia, ei faaineineraa i te mahana rahi o te taeraa mai o te Fatu ra.” I te ava‘e Me 1835, haere atura oia e te tahi atu mau melo “i piihia no te poro i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua i te mau nunaa o te fenua nei,” i te hoê misioni e maha ava‘e te maoro i te mau tuhaa fenua i te pae i te hitiâ o te râ o te fenua Marite. Ua ho‘i faahou atura oia i taua mau tuhaa fenua ra ei misionare i te tau ve‘ave‘a no te matahiti 1836 e te matahiti 1837.

Ua faatere Elder Young i te peniraa e te faaoti-roa-raa i te Hiero i Kirtland. Tei reira oia i te faaiteraa te Peropheta Iosepha i te mau oro‘a faaineineraa i reira, e ua amui atu oia i te oro‘a haamo‘araa i te ava‘e Mati 1836 oia e tau hanere Feia Mo‘a o tei faatusia rahi no te patu i te hiero matamua i roto i teie nei tau tuuraa evanelia (a hi‘o MHBY-1, 12; HC, 2:428).

Te oaoa noa ra Elder Young i te tahoêraa i faatupuhia e taua oro‘a ra, e tia maira te tahi feia pato‘i e no te puai o to ratou pato‘iraa i te Peropheta, ua imi atura i te rave‘a, na roto i te puai o to ratou ra rima, i te iriti ê ia’na te faatereraa o te Ekalesia. I te ava‘e Tenuare 1838, ua farerei Elder Young i taua feia taiva nei i roto i te Hiero i Kirtland: “Tia maira vau i nia, e ua faaite atura vau ia ratou ma te papu e ma te puai e e Peropheta Iosepha, ua ite au i te reira, e haapa‘o noa’tu â ratou i to ratou hinaaro i te tahitohitoraa e te vahavaharaa ia’na, eita ïa e oti ia ratou te faaoreraa i te piiraa i te Peropheta a te Atua, e oti noa râ ia ratou te faaoreraa i to ratou iho mana, te tatararaa i te taamu e taati ra ia ratou i te Peropheta a te Atua, e te faatoparaa ia ratou i raro i hade” (MHBY-1, 16).

Te amoraa i te hopoi‘a.

Ua haamana‘o mai Brigham Young i te tiairaa “i te ru‘i e rave rahi, ma te ineine i te farerei i te nahoa taata iino o te titau ra i te taparahi [i te Peropheta]” (DNSW, 15 May 1877, 1). Ua na ô maira oia e, no to’na paturutuutuu-ore-raa i te Peropheta, ua “faaite [te feia taiva] e, e haamou roa ratou ia’u” (MHBY-1, 23–24). Horo ê atura oia i Kirtland e tae atura i te pae i te tooâ o te râ o Missouri, e amui atura ia Iosepha Semita e te tahi atu feia faatere o te Ekalesia o te titauhia ra e taparahi. A rahi noa’tura râ te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o tei faanuu atu i te pae i te tooâ o te râ i Missouri, măta‘u a‘era te tahi pae o te feia e parahi ra i reira, o te riro i te Feia Mo‘a te faatereraa i te fenua e te haapa‘oraa i te mau rave‘a imiraa moni. I te tau mahanahana e te tau ve‘ave‘a o te matahiti 1838, tahiti roa atura te mana‘o riri o te taata i te faaueraa te tavana rahi i te nuu faehau o taua tuhaa fenua ra i te haamou i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e aita ra, ia tiavaruhia ratou i rapae‘au i taua fenua ra. No te tapearaahia Iosepha Semita e te tahi atu feia faatere rahi, e no te taivaraa e te poheraa o te tahi mau melo o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, i hurihia mai ai te mau hopoi‘a apî i nia ia Brigham Young, o oia te Peresideni o te Pŭpŭ i reira ra. O oia raua o te Aposetolo o Heber C. Kimball ana‘e ïa te melo o te mau pŭpŭ faatere o te Ekalesia o tei nehenehe ia arata‘i e ia tauturu i te Feia Mo‘a i roto i to ratou faarue-ati-raa i te fenua Missouri i roto i te tau to‘eto‘e. I raro a‘e i ta’na faatereraa, ua fafau te Feia Mo‘a i te tauturu i te feia veve, i te afa‘i i te Feia Mo‘a atoa ra i rapae‘au i taua fenua ra, e i te faaineine i te haaputuputu faahou â.

Ua patu a‘era te Feia Mo‘a i tiavaruhia i te hoê oire apî i Commerce, Illinois, e ua mairi ihora te i‘oa o taua vahi ra o Nauvoo. Tau ava‘e noa râ to te Peresideni Young faaearaa i reira i te mea e, ua farii te Peropheta Iosepha i te hoê heheuraa no te pii i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti e tavini i te misioni i te fenua Peretane. I te matahiti 1839, faarue atura te Peresideni Young i Illinois e ua faaoti atura e e amo oia i teie hopoi‘a apî, ma‘ima‘i-noa-hia â oia e to’na utuafare. Ua haamana‘o a‘era oia e, aita i maraa ia’na ia haere atea rii noa ma te ore e tauturuhia mai, e ua taparu to’na tuahine ra o Fanny ia’na eiaha oia ia haere. Ua pahono atura oia e: “‘E tau tuahine Fanny e, aita a‘enei to’u tino i itoito roa mai teie.’ E vahine huru ê roa oia e tutonu maira oia ia’u e e ua î to’na mata i te roimata, e ua parau maira e, ‘E haavare ta oe.’ Aita vau i pahono atu, ua faaoti râ vau e, e haere au i Peretane, e eita vau e ore e haere e pohe noa’tu vau. To’u faaotiraa papu teie, e rave au i tei titauhia ia’u i roto i te Evanelia o te ora e te faaoraraa, e eita vau e ore e na reira e pohe noa’tu vau” (DNSW, 2 Aug. 1870, 1).

Ua faaoti na melo toova‘u o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te misioni i te fenua Peretane i te matahiti 1840 e 1841, e na Brigham Young, ei Peresideni o te Pŭpŭ, i faatere i ta ratou mau ohipa. E manuïa rahi to ratou i taua matahiti faufaa ra. I te faaineineraa te Peresideni Young i te faarue i Liverpool i te ava‘e Eperera i te matahiti 1841, mana‘o atura oia ma te mauruuru i ta te Atua “ohipa ia matou to’u ra mau taeae o te Tino Ahuru Ma Piti i teie matahiti o to’u nei oraraa i mairi iho nei… . E au mau ra i te semeio ia hi‘o i te taa-ê-raa i to matou taeraa mai e to matou faarueraa atu i Liverpool. Ua tapae mai matou i te tau mahanahana i te matahiti 1840, ei feia ≥ê i te fenua ê ra e aore e moni, na roto râ i te aroha o te Atua ua faahoahia matou e te taata e raverahi, e ua haamau i te Ekalesia i te mau oire iti e te mau oire rahi i te nunaa Peretane, ua bapetizo mai te hitu e tae atu i te va‘u tauatini taata, ua nene‘i i e 5,000 Buka a Moromona, e 3,000 Buka Himene, e 2,500 Millennial Star, e 50,000 buka iti e ua faareva atu 1,000 taata i Ziona … . e ua ueue i roto i te aau o te taata e rave rahi tauatini i te mau huero o te parau mau mure ore o te faahotu mai i te maa ei hanahana e ei tura i te Atua, e aita hoi matou i ere a‘e i te maa e te inu e te ahu: i roto i taua mau mea atoa ra, te ite nei au i te rima o te Atua” (MHBY-1, 96–97).

Na roto i te amo-maite-raa i te mau hopoi‘a apî, ua faarahi te Peresideni Young e te mau Aposetolo i to ratou iho aravihi e tae noa’tu hoi i te aravihi o te pŭpŭ atoa no te haa amui e e ma te papu no te Ekalesia. Ua tiaturi maira Iosepha Semita i “ te paari o [to ratou] mana‘o amui” e ua faaite maira i Nauvoo i te ava‘e Atete 1841e, “ua tae i te tau e tia ai ia titauhia te Tino Ahuru Ma Piti ia tia atu i to ratou ra vahi i piha‘i iho i te Peresideniraa Matamua” (HC, 4:403). Ua horo‘ahia maira te mau hopoi‘a rahi atu i te Tino Ahuru Ma Piti, e tae noa’tu i te pororaa i te evanelia, te tautururaa i te faanoho i te feia i faanuu mai i Nauvoo, te hooraa i te mau fenua, e te paturaa i te Hiero i Nauvoo.

Hou te hiero a oti ai i te patuhia, ua faaite omo‘e Iosepha Semita i te Peresideni Young e te mau melo o te Tino Ahuru Ma Piti i te mau oro‘a o te hiero, e tae noa’tu i te bapetizoraa no te feia pohe, te oro‘a hiero, e te mau taatiraa utuafare, ma te mana‘o e, na te Tino Ahuru Ma Piti e haapii i taua mau oro‘a ra i te mau melo o te Ekalesia. Ua ruru a‘era te Peropheta e te Tino Ahuru Ma Piti i te tau mahanahana o te matahiti 1844 ia horo‘ahia ia ratou te mau taviri e te mau mana e titauhia no te faahaere i te ohipa o te basileia i mua. “Te iriti atu nei au ia’u i te hopoi‘a e te titauraa no te faatereraa i teie Ekalesia e te huri atu nei au i te reira i nia ia outou,” ua na reira te Peropheta i te faaiteraa. “I teie nei, a faaitoito e a amo maite atu na i te reira mai ta te tane ra; inaha, e tuu mai te Fatu ia’u ia faafaaea rii” (undated Certificate of the Twelve, BYP).

E toru ava‘e i muri mai, ua pohe roa atura te Peropheta Iosepha Semita. Te tavini ra te Peresideni Young i te misioni i te tau ve‘ave‘a i te fenua Boston, e faaroo atura oia e, ua taparahi-pohe-roa-hia Iosepha raua o Hairamu Semita e te hoê nahoa taata iino i Carthage, Illinois. I te faarooraa oia i taua parau ra, mana‘o atura oia e, “ua hopoi ê atu anei Iosepha i te mau taviri o te basileia i te fenua nei,” ua papu atura râ to’na mana‘o e, te mau noa ra te Tino Ahuru Ma Piti i te mau taviri o te basileia (MHBY-1, 171). Ho‘i ihora oia i Nauvoo, e ite atura e, o Sidney Rigdon, oia te Tauturu Hoê no Iosepha,ua pûpû ïa oia ia’na iho ei faatere i te Ekalesia, e ua oti a‘era te hoê amuiraa rahi o te Feia Mo‘a i te faanahonahohia no te paturu i te taata faatere apî. Ua parau atu te Peresideni Young i te amuiraa Feia Mo‘a ra ma te puai e ma te papu:

“A tahi nei i to’u nei oraraa, a tahi nei hoi i to outou na oraraa, a tahi atoa nei i roto i te basileia o te Atua i te tenetere ahuru ma iva, aore hoi to tatou Peropheta ei arata‘i, a tia atu ai au i to’u nei tiaraa i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, ei Aposetolo no Iesu Mesia i teie nei u‘i—te mau Aposetolo ta te Atua i pii ma te heheuraa na roto i te Peropheta Iosepha, e ua faatoro‘ahia e ua faatahinuhia ia amo i te hopoi‘a o te mau taviri o te basileia o te Atua i te ao atoa nei.

“… I teie nei ra, ia hinaaro outou ia Sidney Rigdon anei e William Law anei e te taata ê atu anei ei arata‘i ia outou, tei ia outou noa; te parau atu nei râ vau ia outou, i roto i te i‘oa o te Fatu, e ore roa te hoê taata e ô mai i ropu i te Tino Ahuru Ma Piti e te Peropheta Iosepha. No te aha? No te mea ïa o Iosepha te raatira i nia noa iho ia ratou, e ua tuu mai oia i roto i to ratou ra rima i te mau taviri o te basileia i teie nei tau tuuraa evanelia, no te ao atoa nei” (HC, 7:232, 235).

E rave rahi te ite o tei faaite e, a paraparau mai ai te Peresideni Young ua au ïa to’na hoho‘a e ua au hoi to’na reo i to te Peropheta Iosepha, o te hoê ïa faaiteraa puai o te mauruuru no te ra‘i mai. Ua fatata 5,000 Feia Mo‘a o tei putuputu maira e ua paturu ratou i te Tino Ahuru Ma Piti ei pŭpŭ faatere no te Ekalesia. E toru a‘era mahana i muri i te amuiraa i faaite atu ai te Peresideni Young i te Feia Mo‘a e “ua hinaaro [oia] e toru ahuru a‘e mahana ei tau no te oto e no te heva” (HC, 7:232), ua faaite mărû noa oia i to’na oto: “Ua mana‘ohia e te taata e rave rahi i roto i te Ekalesia e i rapae hoi, e ua î na tura e toru i te roimata tei tahe. Aita atura ta’u e nehenehe ia feruri faahou i te reira” (MHBY-1, 177).

Na roto i to’na taviniraa ei Aposetolo no Iesu Mesia ua fatata hoê ahuru matahiti te maoro, te haapii noa ra Brigham Young i te mau rave‘a o te Fatu. To’na hinaaro i te haa puai, i te haapa‘o, i te faatusia, e i te farii i te mau hopoi‘a apî, e to’na ite i te farii e i te haapa‘o i te faaûrûraa o te Varua, na te reira ana‘e ïa i faaineine ia’na i te faatere i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i te matamua ei Peresideni o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti, e i muri a‘e te ava‘e Ditema i te matahiti 1847, ei Peresideni no te Ekalesia. I raro a‘e i ta’na faatereraa taa ê mau, 33 matahiti te maoro, ua haapii oia i te Feia Mo‘a i te patu i Ziona i te pae i te tooâ o te râ i te fenua Marite e i roto i to ratou ihora aau, to ratou ra utuafare, e to ratou paroita. Ua fafau oia i te Feia Mo‘a i te ava‘e Atete i te matahiti 1844: “Ua haamau te Taeae ra Iosepha, te Peropheta, i te niu no te hoê ohipa rahi mau, e e patu tatou i nia iho i te reira. E tia ia tatou ia patu i te hoê basileia aore roa a‘enei i iteahia i roto i teie nei ao” (HC, 7:234).

Te Haaputuraa i te Feia Mo‘a no te patu i te basileia o te Atua.

Ua arata‘i te Peresideni Brigham Young i te tere-amui-raa o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei mai Nauvoo i te faa no Salt Lake i nia i te Mau Mou‘a Ofa‘ifa‘i. Ua nehenehe atura i te Feia Mo‘a ia putuputu i te faito tei ore i rae‘a ia ratou i Ohio, i Missouri e i Illinois. Ia hi‘o atu te Peresideni Young i te faa no Great Salt Lake i te 24 no Tiurai i te matahiti 1847, ua papu ia’na e, ua roaa ia’na te haapuraa o ta Iosepha i tohu na no te Feia Mo‘a i to Tooâ o te Râ e o ta’na atoa i ite i roto i te orama ei vahi mau. Ua papa‘i Brigham e, “Ua parahi mai te varua o te maramarama i nia ia’u e ua parahi atoa ïa i nia noa a‘e i te faa, e ua ite atura vau e, i reira e roaa ai te parururaa e te hau na te Feia Mo‘a” (MHBY-2, 564). I ŏ nei e iteahia ai te tau e te vahi e au no te haamauraa ia ratou ei nunaa taa ê atu i to te ao nei.

Te putuputuraa i te pae i te Tooâ i te Râ, o tei haamata i te taeraa mai te Peresideni Young e te pŭpŭ feia omua i te ava‘e Tiurai 1847, ua tamau noa ïa e rave rahi te matahiti. E va‘u tauatini Feia Mo‘a tei faaoti i te tere fifi i te pae i te tooâ i te râ hou te matahiti 1869, tei taua matahiti ra te pereoo auahi i te faaohieraa i te tere. I muri atoa a‘era, ua tamau â te Feia Mo‘a i te faarue i to ratou fare e ua pinepine atoa ratou i te faarue i te utuafare no te putuputu i Ziona. Ua riro to ratou tere ei faahoho‘araa i te faaatearaa i te pae varua i to te ao nei. Ua faaite mai te Peresideni Young e ua pii te Atua i te Feia Mo‘a “ia putuputu mai, mai te mau tuhaa atea o te fenua nei … ia riro ei nunaa aau hoê e te mana‘o hoê i roto i ta tatou mau ohipa atoa e ta tatou mau titauraa atoa i te haamau i te basileia o te Mesia i te pae tino e i te pae varua i nia i te fenua nei, ei faaineineraa no te taeraa mai o te Tamaiti o te Taata ma te mana e te hanahana rahi” (DNSW, 21 Jan. 1868, 2). Ua tiaturi oia e ua titau hoi i te mau mea rahi no ŏ mai i ta’na ra mau taata i te paturaa i Ziona i te pae tino e i te pae varua. Ua tere ratou i nia i te tupuai mou‘a ra, e ua horo‘a hua hoi ratou i ta ratou mau faufaa no te tauturu i te tahi atu Feia Mo‘a i te pee mai ia ratou i te putuputuraa.

I raro a‘e i te faatereraa a te Peresideni Young, ua faarue te Feia Mo‘a i te faa no Salt Lake no te haamau i te na oire apî e 400 ê atu i te pae i te Tooâ o te Râ i te fenua Marite. Ua faaitoito ratou no te faatupu i ta ratou iho maa, no te hamani i to ratou iho ahu, e no te haamau i te mau tapihaa e tia ai ia ratou ia haapa‘o i ta ratou iho mau titauraa i te pae oraraa. Ua haapii ratou i te tiaturi i te Fatu e i te tiaturi atoa te tahi i te tahi.

Aita te taatoaraa o te mau ohipa imiraa moni ta te Peresideni Young i faatere i te Feia Mo‘a ia rave i manuïa. E ere râ te imiraa i te faufaa moni i to’na mana‘o matamua. I te pae hopea, e mea iti a‘e to’na tapitapi i te faatupuraa i te maa i to’na tapitapi i te tautururaa i ta’na mau taata i te riroraa ei nunaa mo‘a. Ua ite oia no ta’na iho ohipa e, e tupu ratou na roto i te haa-itoito-raa e te amoraa i te hopoi‘a. Ua faaite oia i te hoê amuiraa melo i Salt Lake City i te matahiti 1856 e, “E vahi maitai teie no te faariro i teie feia ei Feia Mo‘a” (DNW, 10 Sept. 1856, 5).

No na matahiti e rave rahi, ua tavini Brigham Young i te tuhaa fenua parauhia Deseret (ua riro a‘era o Utah) ei tavana rahi no taua fenua ra e ei taata faatere no te mau ohipa Initia. Ua monohia a‘era oia e te feia i faataahia e te hau Marite. E matahiti e matahiti tei pau i to’na imi-noa-raa i te rave‘a no te faaafaro i te mau mârôraa i rotopu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e te hau Marite no te hinaaro o te Feia Mo‘a i te riro ei feia tiamâ i te ture. Ua faaoroma‘i oia i te faahaparaa e te tahitohitoraa a te mau orometua haapa‘oraa faaroo, te feia papa‘i ve‘a, e te feia poritita o tei faaino mai ia’na e ta’na mau taata no to ratou faaroo e no ta ratou peu sotiare, ta ratou peu imiraa faufaa, e ta ratou peu poritita. Aita râ taua mau faainoraa ra i haape‘ape‘a i to’na ite-papu-raa i te titauraa no te “faariro i teie feia ei Feia Mo‘a,” e i te paturaa i Ziona i reira ra. Ua faaite te Peresideni Young e: “Ua ite orama vau i te oire o te Feia Mo‘a ra e ua ite au ia ratou i te faanahonahoraahia ei utuafare rahi no te ra‘i mai; e te taata tataitahi i te raveraa i ta’na mau hopoi‘a ia au i ta’na ohipa no te maitai o te taatoaraa eiaha no te to’na iho maitai; e i reira ua ite au i te nahonaho e te nehenehe rahi e ô i te feruriraa o te taata, e te manuïa hau ê no te paturaa i te basileia o te Atua e te haaparareraa i te parau tia i nia i te fenua nei” (DNSW, 21 Jan. 1868, 2).

Te paturaa i Ziona na roto i te mau oro‘a e te faanahonahaoraa o te autahu‘araa.

Ua ite te Peresideni Young e, eita e nehenehe ia patu i Ziona na roto i te haaraa puai ana‘e. Ia faaterehia Ziona na roto i te autahu‘araa e tia ai, e ua ite hoi oia o “Te Hau o te Tamaiti a te Atua” te reira (DNW, 10 Aug. 1864, 2). Ua ite oia e e tia i te Feia Mo‘a “ia riro ei nunaa aau hoê e te mana‘o hoê i roto i [te] mau ohipa atoa e [te] mau titauraa atoa” (DNSW, 21 Jan. 1868, 2), na roto i “te hoê huru hau mo‘a e te viivii ore” (DNSW, 8 Nov. 1870, 3). Ua haapii oia e tei te raveraa ana‘e i te mau oro‘a o te autahu‘araa e haamo‘ahia ai te mau melo o te Ekalesia; no reira, te mau oro‘a o te autahu‘araa e te faanahoraa o te autahu‘araa, ua riro ïa ei niu no ta’na mau haapiiraa e to’na faatereraa.

Mai te matahiti 1844 e tae maira i te matahiti 1846, ua faariro te Peresideni Young e te Tino Ahuru Ma Piti i te faaotiraa i te hiero i Nauvoo ei ohipa matamua roa. Aita â te hiero i oti i te patuhia e te faatere-noa-hia ra te mau oro‘a hiero e te mau taatiraa. “No te onoono rahi i faaitehia e te Feia Mo‘a no te farii i te mau oro‘a, e no to matou atoa onoono rahi no te faatere i te reira; no reira, ua pûpû roa vau ia’u i te raveraa i te ohipa a te Fatu i roto i te Hiero i te pô e te ao, e maha ana‘e hora taotoraa, i te mahana hoê, e hoê ana‘e ho‘iraa i te fare i te hebetoma,” ua na reira te Peresideni Young i te papa‘i i roto i ta’na buka aamu (MHBY-2, 10). Mai te 10 no Ditema 1845 e tae maira i te 7 no Febuare 1846, e 5,615 tiahapa Feia Mo‘a tei farii i te oro‘a hiero e ua taatihia te utuafare e rave rahi. Hoê noa a‘era matahiti tiahapa, e toru ïa mahana i muri iho i te taeraa atu i roto i te Faa no Salt Lake, ua faa taa te Peresideni Young i te tâpû fenua e patuhia ai te Hiero i Salt Lake. Tei te pû te reira o te oire e tei i te pû hoi o te oraraa o te Feia Mo‘a. E maha a‘era ahuru matahiti te hiero rahi i te paturaahia e aita hoi te reira i oti i te patuhia hou te poheraa o te Peresideni Young, teie râ ua faataa atoa oia i te mau vahi mo‘a ê atu â ei reira te mau oro‘a hiero e te mau taatiraa e faaterehia ai no te feia ora a tia‘i noa ai ratou ia oti te hiero i te patuhia. I te haamo‘araa o na tahua matamua o te Hiero i St. George i te 1 no Tenuare 1877, tau ava‘e ana‘e na mua i to’na poheraa, ua parau te Peresideni Young ma te itoito rahi no te haamata-faahou-raa i te mau oro‘a no te feia pohe: “Ia feruri ana‘e au i teie tumu parau nei, ua hinaaro vau ia haruru to’u reo mai te patiri ei faaaraara i te nunaa. E tia anei i te mau metua ia faaorahia ahiri aita tatou? Aore. E tia anei ia tatou ia faaorahia ahiri aita ratou. Aore” (MS, 39:119).

E mea titau-roa-hia te mau oro‘a o te hiero no te taatiraa i te mau u‘i e no te horo‘araa i te parau mau mo‘a ra mai te tahi u‘i i te tahi. Te Feia Mo‘a i fanauhia anei e i faafariuhia anei i te pae hopea o te hoê tauatini e va‘u ahururaa o te matahiti, aita ïa ratou i ite mata i te mau hamani ino i te fenua Missouri e aita hoi ratou i haamana‘o i te Peropheta Iosepha Semita. Ua mairi te matahiti e ua iti noa’tu te taata o te riro ei feia omua e aore ra ei feia patu oire, e mea titau-atoa-hia râ ia haapii ratou i te parau mau mo‘a ra no te paturaa i Ziona. Ua faaitoito te Peresideni Young i te haapiiraa i te evanelia i te feia apî o te Ekalesia e ua haa oia no te faatanotano i te faanahoraa o te Ekalesia, ma te faaite i to’na hinaaro i te “aupuru i te hoê u‘i o te mau tane e te mau vahine o te here i te parau mau e te parau tia e o te paturu i te reira i nia ia te fenua nei” (MFP, 2:288). Ua haamauhia te mau Haapiiraa Sabati na te tamarii i roto i te mau Paroita i te matahiti 1849, e ua taho‘ehia a‘era i raro a‘e i te hoê apoo faatere i te matahiti 1867. Mai te au i te aniraa a te Peresideni Young, e ma te haamata hoi i ta’na iho mau tamahine, ua faanahonahohia te mau taatiraa i te matahiti 1869 no te faa‘eta ‘eta i te feia apî tamahine i roto i to ratou iteraa i te evanelia e i roto i to ratou faaotiraa i te ora ma faatere paari i ta ratou mau faufaa. I te matahiti 1875, ua faanahonaho-atoa-hia te mau taatiraa mai te reira no te haapii i te feia apî tamaroa e no te haapii ia ratou i te faatere.

Ma te iteraa e, aita e nehenehe ia patu i Ziona ahiri aita te mau tuahine, ua haamau te Peresideni Young i te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1867 ia au i to’na faanahonahoraahia e te Peropheta Iosepha Semita. Ua tauturu te mau vahine i te mau episekopo i te faaoraraa i te feia veve e te feia i roohia e te ati, ua faaitoito ratou i te mau utuafare i te hamani i roto noa i te utuafare i te mau mea e hinaarohia, e ua faatere i te haapiiraa i te feia apî tamahine e i te mau tamarii.

I roto i te matahiti hopea o to’na oraraa, ua faanahonaho te Peresideni Young i te mau pŭpŭ autahu‘araa. Ua vahi oia i te mau tĭtĭ e ua faanahonaho apî atoa oia i te mau tĭtĭ, ma te faarahi i te rahiraa mai te va‘u e tae atu i te ahuru ma va‘u. Ua faatere oia i te faanahonahoraa i te mau pŭpŭ peresibutero e ua haamaramarama atura i te mau peresibutero i ta ratou mau hopoi‘a i te pae tino e te pae varua. Ua haapapu oia e, ua riro te paroita ei faanahoraa tumu no te mau ohipa a te Ekalesia i te mau vahi tataitahi e ua faarahi oia ia te tiaraa o te episekopo ei upoo faatere o te paroita. Te mau melo o te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti o te faatere ra i te mau tĭtĭ e te mau paroita, ua vaiihohia ïa ratou i taua mau tiaraa ra, ia nehenehe ia ratou ia faaoti i to ratou piiraa ei ite taa ê no Iesu Mesia i te mau fenua atoa. Ia tae i to’na poheraa i te 29 no Atete 1877, ua oti te Ekalesia i te faanahonahohia mai tei mâtauhia e te pae rahi o te Feia Mo‘a i teie mahana.

Na roto i te mau a‘oraa atoa a te Peresideni Young, e itehia to’na mana‘o papu no te patu i Ziona na roto i te faatiaraa i te mau oire apî, te haamataraa i te mau taiete imiraa faufaa, te mau oro‘a mo‘a o te hiero, e te faanahoraa o te autahu‘araa. Eita te aanoraa o to’na hi‘oraa e ô i roto i te hoê noa a‘oraa. “Ua faaite rii noa vau i te A‘oraa Rahi o te Evanelia,” ua na ô maira oia i te hopea o te hoê a‘oraa na’na (MSS, 15:49). I to’na mana‘oraa, eita e tia ia haapiihia te îraa o te evanelia, maori râ, te hoê vahi iti i nia i te tahi vahi iti e te a‘o i nia i te a‘o. “Te evanelia a te Tamaitai a te Atua,” ua na ô maira oia, “… mai te tau mure ore ïa i te tau mure ore. Ia haamaramaramahia te feruriraa, e ite oe i te tuhaa rahi o te reira, e tuhaa iti râ te itehia a hi‘o ai te taata a‘o i te mata o to te amuiraa. Ia hi‘o atu, e ia paraparau atu i te taata tataitahi atoa ra, ma te mana‘o e, e haamâtau maitai ia ratou atoa, e ahiri e pae noa miniti i piha‘i ia ratou tataitahi, ua pau rahi ïa te taime, e mea rave atâ ïa. Na reira atoa i te mau orama o te mau tau mure ore, e ite tatou, e maramarama tatou, e mea fifi râ no te faaite atu”

(DNW, 26 Oct. 1854, 2). Na roto i ta’na haapiiraa e to’na faatereraa, ua imi tamau noa te Peresideni Young i te rave‘a no te tauturu i te Feia Mo‘a i te ite e i te maramarama i te parau mau mure ore o te evanelia.

Ua niuhia te oraraa o Brigham Young i nia i te haapiiraa i te evanelia e te paturaa e te patururaa i te basileia o te Atua. Ua faaite oia i te Feia Mo‘a e, “Ta tatou ohipa matamua roa, o te Basileia ïa o te Atua (DNW, 27 July 1864, 2).

Peneia‘e te faaiteraa papu a‘e i te huru o te faatereraa i horo‘ahia e te Peresideni Young, o te faaiteraa ïa a te mau Aposetolo o te tavini ra i to’na poheraa: “I roto i na matahiti e toru ahuru i peresideni ai oia i te Ekalesia, mai te taparahiraa o te Peropheta Iosepha maira, aita to’na turi avae i rûrû, aita atoa to’na rima; aita oia i turori, aita atoa i otohe. Rahi noa’tu â te haamăta‘uraa e iti noa’tu te manuïaraa, aita to’na aau i taiâ; i taua mau taime ahoaho râ, ua faaite oia i te tiaturi e te faaroo ma te aau mărû, e ua parau i te parau faaitoito ia tamahanahana e ia paturu i te taata atoa, i tupu ai to ratou here ia’na e i faahiahia ai ratou ia’na. E ere râ i te itoito ana‘e ta te Fatu i haamaitai ia’na, ua horo‘a atoa mai râ Oia ia’na i te paari rahi. Ia haapa‘ohia ta’na a‘o, ua apitihia ïa e te ora, e no to’na aravihi i te faanahonaho e i te faatere, aita e taata e hau atu ia’na… .

“Ua haamaitai te Fatu i ta’na ra mau ohipa i te manuïa rahi, ua faatura e ua faatia hoi i ta’na ra mau parau, e te taata atoa tei haapa‘o i ta’na a‘o, o oia ïa ta te Fatu i haamaitai e i paturu. Te vai ra te mahana e parauhia ai to’na peresideniraa i nia i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ei tau no te ohipa maere” (MFP, 2:298).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

  • E mea nahea to Brigham Young iteraa e, e Ekalesia mau teie?

  • E mea nahea to Brigham Young hinaaro i te haapa‘o e to’na atoa hinaaro i te faatusia i tauturu ai ia’na i te patu e i te paturu i te basileia o te Atua?

  • Eaha ta te mau melo o te Ekalesia i teie mahana e haapii mai no roto mai i to Brigham Young paturu-tuutuu-ore-raa i te Peropheta Iosepha Semita?

  • Eaha te tahi pae o te mau ohipa tei tupu i te oraraa o Brigham Young o tei faaineine ia’na i te faatere i te Ekalesia? E mea nahea te Fatu i te faaineineraa ia tatou tataitahi no te tavini i roto i te basileia o te Atua?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tumu taa ê no te haaputuputurraa i te Feia Mo‘a? Eaha te mau rave‘a i patu ai te Peresideni Young i te basileia o te Atua?

  • Ia au i te parau a Brigham Young, eaha “Te Hau o te Tamaiti a te Atua”? E mea nahea to Peresideni Young faaohipa-maitai-raa i to’na autahu‘araa?

  • Eaha te titauhia no te “aupuru i te hoê u‘i o te mau tane e te mau vahine o te here i te parau mau e te parau tia e o te paturu i te reira i nia ia te fenua nei”? Eaha ta Brigham Young i rave no te faatupu i te reira? Eaha te faufaa rahi no te reira i teie mahana?

  • E mea nahea te Peresideni Young i te tautururaa i te Feia Mo‘a ia iteratou e ia maramarama i te parau mau mure ore o te evanelia? I to outou mana‘oraa, no te aha e mea maitai ia haapii e ia feruri maite i te mau haapiiraa a Brigham Young i na matahiti e piti i mua nei?

Hōho’a
President Brigham Young

Te Peresideni Young, 1847–50. “I hinaaro na vau i te faaite u‘ana atu i te evanelia i te mau fenua atoa ma te reo o te haruru patiri . Ua ama te reira i roto i te puo o to’u mau ivi mai te auahi … . Eita ïa vau e mâha, maori râ ia tiaoro atu vau i to te ao nei i ta te Fatu e rave nei i te mau mahana hopea nei” (DNW, 24 Aug. 1854, 1).

Hōho’a
pioneers crossing river

Ta te hoê rima‘î peniraa i te Feia Mo‘a i te haereraa i nia i te Anavai Mississippi tei paari i te to‘eto‘e, i to ratou faarueraa i Nauvoo, Illinois, i te ava‘e Febuare, 1846.