Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 2: Te Auraa o te Evanelia


Pene 2

Te Auraa o te Evanelia

Ua ite te ao nei i te Peresideni Brigham Young ei taata faatupu oire o tei faahuru ê i te medebara ei nohoraa nehenehe mau â. O tei hau atu râ i te faufaa, e orometua haapii mana‘o hohonu oia e o tei haapii i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai e ua faaitoito hoi oia i te Feia Mo‘a i mutaa ihora ia haapa‘o i te parau haapiiraa i faataa-maitai-hia no te hoê haap‘oraa o te horo‘a i te taata atoa i te rave‘a papu no te ho‘i atu i mua i te aro o te Atua ra.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Tei roto i te evanelia a Iesu Mesia te hoê faanahoraa o te mau ture e te mau oro‘a o te arata‘i i te ora.

Ta tatou nei haapa‘oraa o te faanahoraa mau ïa o te ra‘i—te faanahoraa o te mau ture e faaterehia ai te mau atua e te mau melahi. Te faaterehia nei anei ratou e te ture? Oia mau. Aore e mea ora e vai nei i roto i te mau tau mure ore, maori râ, o te faaterehia i te ture (DBY, 1).

Te Evanelia a te Tamaiti a te Atua tei heheuhia mai, o te hoê ïa faanahoraa o te mau ture e te mau oro‘a, e na roto i te haapa‘o-maite-raa i te reira e haapapuhia ai i te taata atoa e parahi nei i nia i teie nei fenua e, e tia ia ratou ia ho‘i faahou atu i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti. Te mau ture o te Evanelia, o te hoê ïa pae o te mau parau tumu o te mau tau mure ore o tei heheuhia mai i te taata nei, e na roto i te reira e tia ai ia ratou ia ho‘i i te ra‘i no reira mai ratou (DBY, 1).

Ia faahiti tatou i te parau no te ture teretiera o tei heheuhia mai no te ra‘i mai, oia hoi, te Autahu‘araa, te parau nei ïa tatou no te parau tumu o te ora, te hoê ïa faanahoraa tia roa o te hau, o te mau ture e te mau oro‘a, e tia ai ia tatou ia faaineinehia no te haere, mai te hoê uputa e tae atu i te tahi, e mai te hoê tia‘i e tae atu i te tahi ra, e ia tomo tatou i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua (DBY, 130).

E tia ia tatou ia farii i te parau mau, e ia ite, ma to tatou aau atoa e, o te Evanelia, o te mana ïa o te Atua e tae noa‘tu i te ora; o te e‘a ïa e tae atu ai i te ora mure ore (DBY, 90).

Ta tatou nei haapa‘oraa, mai te mau mea atoa o tei hamanihia e te Atua, oia Tei Hamani, o te hoê ïa faanahoraa o te ture e o te nahonaho. Ua faatumu Oia i te mau ture e te mau oro‘a no te faatereraa e no te haamaitairaa i te mau tamarii o te taata, ia ite Oia e, e haapa‘o anei ratou i te reira e e faaite anei ratou na roto i te ture o te mau ao teretiera e ua au ratou i te ora mure ore (DBY, 1).

Aita te Fatu i haamau i te mau ture o te faahepo ia hamanihia to’u nei tiaa i te hoê hoho‘a taa ê. Aita a‘enei oia i horo‘a i te hoê ture no te faaite e, ei tiaa orapa to’u e aore ra ei tiaa ooi to’u; ei pereue poto to’u e aore ra e pereue ‘oehae to’u; e aore ra ei pereue to’u mai ta’u e oomo nei. Ua horo‘ahia te maramarama, i te tahi faito, i te Feia Mo‘a e te feia hara, ia faaohipahia ma te tiamâraa, noa’tu â ua farii anei ratou i te ture o te Autahu‘araa e aita anei, e ua faaroo anei ratou i te reira mea e aita anei (DBY, 63).

Ua ite outou e, teie te hoê vahi taa ê maitai i to tatou nei faaroo e ta tatou nei haapa‘oraa, oia hoi, eiaha e ani i te Fatu ia rave noa’tu i te hoê ohipa, ma te ore e hinaaro i te tauturu ia’na ma to tatou puai atoa; e ei reira, na te Fatu e faahope roa. Eita vau e ani i te Fatu ia rave i te hoê mea o ta’u e ore e hinaaro i te rave (DBY, 43).

Tei roto i te evanelia a Iesu Mesia te taatoaraa o te parau mau.

Te tumu o te parau mau atoa ra, no te ora ïa o te mau tamarii o te taata—no te haamaitairaa e te haapiiraa—no te faarahiraa i te iteraa i te Atua ra; e te iteraa i te Atua, o te mau mea atoa—te parau mau; e te parau mau atoa ra, no te Atua ïa (DBY, 11).

Ei aau tae to outou no te farii i te parau mau, noa’tu â no hea mai te reira; eiaha e haape‘ape‘a no hea mai, eiaha e haape‘ape‘a a‘e. A farii oioi i te Evanelia no ŏ mai ia Iosepha Semita, mai ta outou e farii oioi i te reira no ŏ mai ia Petero o tei ora na i te tau no Iesu. A farii i te reira no ŏ mai i te hoê, mai ta outou e farii no ŏ mai i te tahi ra. Ua pii ana‘e te Atua i te hoê taata e ua tono atura ia’na e poro i te Evanelia, atira noa’tu ïa no’u; aita e pe‘ape‘a o vai ïa tera taata, ta’u i hinaaro i te ite, o te parau mau ïa (DBY, 11).

Tei roto i te faaroo “Momoni,” mai te parauhia e te taata, te mau parau tumu atoa no te ora e te faaoraraa, no teie tau e no te mau tau mure ore. Noa’tu â tei ia vai te reira. Mai te mea e te parau mau, tei te hoê taata tei ore i tiaturi i te Atua, na te haapa‘oraa “Momoni” ïa te reira. Te parau mau e te parau haapiiraa tia tei mauhia e te mau haapa‘oraa o te ao nei, e e mea rahi hoi tei mauhia e ratou, na teie ïa Ekalesia te reira atoa. No ta ratou parau tia, e rave rahi no ratou o tei au ta ratou parau tia i ta tatou. Te mau mea maitatai, te mau mea faahiahia e te mau mea roo maitai, na teie Ekalesia e na teie Basileia ana‘e ïa. Tei roto i te haapa‘oraa “Momoni” te mau parau mau atoa. Aita e parau mau maori râ, no roto mai i te Evanelia. O te ora te reira, te ora mure ore; o te oaoa te reira; o te îraa te reira o te mau mea i roto i te mau atua, e i roto i te mau tau mure ore o te mau atua (DBY, 3).

E nehenehe ia parau e, mai te mea e, e ere te faaroo “Momoni” i to’u oraraa, aita ïa to’u e oraraa. Aita vau i ite i te tahi noa’tu mea ê atu, i te mea hoi e, tei roto i te reira te mau mea atoa e itehia e te taata. Mai te mea e aita i roto i te reira te mau mea atoa i te ra‘i e i te fenua nei, aita ïa te reira faaroo i au i ta’na iho poro‘i (DBY, 2).

Ua hinaaro vau i te parau atu i to’u mau hoa e, te tiaturi nei matou i te mau maitai atoa. Ia itehia ia outou te tahi tuhaa o te parau mau i nia anei i te ra‘i, i nia anei i te fenua nei, e i hade anei, e tuhaa ïa te reira o to matou nei parau haapiiraa. Te tiaturi nei matou i te reira; tei ia matou; na matou ïa (DBY, 2).

Tei roto i [te evanelia] te mau peu parau tia atoa, te mau peu viivii ore atoa, te mau maramarama atoa, te mau ite atoa, te mau mea rahi atoa, e te mau maitai atoa. E faatia te reira i te hoê faanahoraa o te mau ture e te mau oro‘a (DBY, 3).

Tei roto i te reira opuaraa te mau faanahoraa atoa o te parau haapiiraa tia i nia i te fenua nei, tei te pae ekalesia anei, i te pae morare anei, i te pae ite o te taata anei e i te pae tivila anei; tei roto i te reira te mau ture maitatai atoa o tei faanahohia mai te tau o Adamu mai â; tei roto atoa i te reira te mau ture o te mau fenua, no te mea hoi e, ua hau ê atu i taua mau ture ra i te ite e te viivii ore, tei roto hoi i te reira te mau parau haapiiraa o tera anotau e tera anotau, e e rave mai i te parau mau mai te pae atau anei e te pae aui anei, ma te amui mai i te mau parau mau atoa ei faanahoraa hoê, ma te vaiiho atu i te mau mea faufaa ore atoa ia haapurarahia i tera vahi e tera vahi (DBY, 3–4).

Ta tatou hopoi‘a e to tatou piiraa, ei feia toro‘a no te ora e te Evanelia mai ta Iesu ra, ia haaputu mai ïa i te parau mau atoa e ia faarue atu i te hape atoa. Ia itehia te hoê parau mau i te feia tiaturi ore i te Atua, i te feia e tiaturi noa i te aroha o te Atua no te faaora i te taata, i te feia Katolika, i te feia Metodi, i te feia o te Ekalesia no Peretane, i te feia Perebiteriana, i te feia Bapetizo, i te feia o te Taatiraa o te Mau Hoa, i te feia Seka, e aora ra i te tahi atu â haapaoraa e te tahi atu â pŭpŭ, e ua mau hoi ratou atoa i te tahi tuhaa o te parau mau, e ohipa hoi ïa na te mau Peresibutero o teie Ekalesia (o Iesu, to ratou Tuaana, to ratou ïa upoo faatere) ia haaputu i te mau tuhaa atoa o te parau mau i roto i te ao nei o tei au i te ora e te faaoraraa, o tei au i te Evanelia ta tatou e poro nei, … . o tei au i te mau ite hohonu e te mau ite o te taata, i te mau vahi atoa e itehia ai te reira, a hopoi ai ïa i Ziona (DBY, 248).

Te mau ite e te mau paari e te mau mea maitatai atoa e hinaarohia e te aau o te taata, tei roto ana‘e ïa i te haapa‘oraa ta tatou i amui atu (DBY, 446).

Tei roto i te reira te mau parau mau atoa e vai nei i te mau ra‘i e i te ra‘i i nia roa i te mau ra‘i atoa—te parau mau atoa e vai nei i nia i te fenua, e i raro roa i te fenua, e i nia i te mau ra‘i e te vairaa o te mau fetia; oia ïa, tei roto i te reira te parau mau atoa e vai nei i roto i te mau tau mure ore o te mau Atua (DBY, 448).

Na ta tatou haapa‘oraa e faafaito, e haava, e e haaati i te mau paari atoa i roto i te ao nei—te mau mea atoa ta te Atua i heheu i te taata nei. Na te Atua i heheu mai i te mau parau mau atoa i mauhia e to te ao nei, o te parau mau anei o te ite o te taata e o te parau mau anei o te faaroo. Tei raro a‘e to te ao atoa nei i te titauraa ia’na no to ratou ite e to ratou oaoa, e feia aitarahu ana‘e ratou na’na no te reira atoa, e te fa‘i nei au ia’na i roto i te mau mea atoa ra (DBY, 2).

Tei roto i ta tatou haapa‘oraa te mau ite ‘ihi mau atoa tei itehia e te taata, e te mau melahi, e e te mau atua. Te vai nei te hoê faanahoraa mau e te hoê hoi ite ‘ihi no te oraraa; e te mau mea ê atu atoa, e arata‘i atu ïa i te pohe. Taua faanahoraa nei, no roto mai ïa i te Tumu o te ora (DBY, 2).

E vai â te parau mau a ore noa’tu ai te hape. E vai â te ora a pohe noa’tu ai te feia i pato‘i i te parau o te ora mure ore. E mea au na’u te parau mau no te mea e, e mea mau ïa, no te mea e, e mea nehenehe ïa, e mea au ïa, no te mea e e mea hanahana roa ïa, e e au ïa i te arue, i te faaroo e i te mana‘oraa o te mau taata maramarama atoa i te ra‘i e i nia i te fenua nei (DBY, 9).

Te faahiahia nei au i te reira, no te mea e turu te parau mau ia’na iho; ua niuhia te reira i nia i te mau ite mure ore, e e vai â ïa e a muri noa’tu, e te mau mea ê atu atoa râ, e mou atu ïa ia tae i te hoê mahana (DBY, 11).

Te taata atoa o te ora mai te au i te mau ture ta te Fatu i horo‘a i to’na mau taata, e ua farii i te mau haamaitairaa ta’na i faataa na te feia haapa‘o, e tia ïa ia’na ia faataa ê i te mau mea o te Atua ra i te mau mea e ere no te Atua, te maramamarama i te poiri, te mea no te ra‘i mai i te mea no te tahi ê atu vahi mai. O te oaoaraa teie e te tamahanahana ta te Feia Mo‘a e farii na roto i te haapa‘oraa i to ratou faaroo; o te ite teie e mauhia e te taata atoa o tei ora mai te au i te reira (DBY, 35).

Auê ïa te ohie ia ora ma te parau mau. Ua feruri anei outou i te reira, e homa? Ua feruri anei outou i te reira e to’u mau taeae, e to’u mau tuahine? I te mau huru atoa o te oraraa, i rotopu anei i te feia haehaa e te feia tao‘a rahi, ua riro te parau mau ei avei‘a hau ê i te papu e te mea au a‘e no te faatano i to tatou oraraa (DBY, 11).

Ta tatou haapa‘oraa o te parau mau ïa. E ô ïa i roto i teie parau—tei roto i te reira te mau parau mau atoa, taa ê noa’tu te vairaa, i roto i te mau ohipa atoa a te Atua e a te taata o tei itehia e tei ite-ore-hia i te mata tahuti (DBY, 2).

Na roto i te mana o te autahu‘araa, ua riro te evanelia ei rave‘a faaora na te mau tamarii atoa a te Atua.

Te Evanelia ta tatou e poro nei, o te Evanelia ïa o te ora e te faaoraraa. Te Ekalesia ta tatou e tia nei, o te Ekalesia ïa e te Basileia o te Atua, e tei roto i te reira te haapa‘oraa otahi e tia ai i te tamarii o te taata ia faaho‘ihia i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua. Ua faatoro te Fatu i to’na rima ia faaho‘i oia i te mau mea mai tei i te matamua ra, e na roto i te faatereraa a to’na Autahu‘araa Mo‘a, ia faaora i te taata atoa o te tia ia faaorahia, ia tamâ i te ao i te mau mea tei tupu no roto mai i te Hi‘araa a horo‘a atu ai i te reira i to’na Feia Mo‘a (DBY, 4).

Ua riro te Autahu‘araa… ei faanahoraa no te hau maitai roa’tu, e na te reira ana‘e e faaora i te mau huaai o Adamu ra no roto mai i te mau ino atoa i roohia ai ratou, e na te reira ana‘e e haamau i to ratou popou e to ratou oaoa a muri atu (DBY, 130).

Te Evanelia e te Autahu‘araa, o ta’na ïa rave‘a no te faaora e no te faateitei i ta’na mau tamarii haapa‘o ia roaa ia ratou hoê â hanahana e hoê â hoi mana e to’na e ia faakoronahia ratou i te korona o te hanahana, e te tahuti ore e te mau ora mure ore (DBY, 5).

Te mau ohipa atoa ta tatou e rave, ia faaterehia ïa e te arata‘iraa o te Autahu‘araa (DBY, 133).

Aita roa te hoê oro‘a ta te Atua i heheu ma to’na iho reo, na roto i ta’na Tamaiti, ia Iesu Mesia, e aore ra na roto i te vaha o te hoê o ta’na mau Peropheta, ta’na mau Aposetolo, e aore ra ta’na mau Haapii Evanelia, o tei ore i faufaa. Te mau oro‘a atoa, te mau faaueraa atoa e te mau titauraa atoa, e titauhia ïa no te faaoraraa i te mau huaai o Adamu (DBY, 152).

No te mau oro‘a a te Atua ra, e nehenehe ia tatou ia parau e, te haapa‘o nei tatou i te reira no te mea te titau nei oia i te reira; e ua faatumuhia te mau tuhaa atoa o taua titauraa ra i nia i te hoê tumu maramarama… . E tae atu taua tumu ra i te mau tau mure ore, e o te tumu ïa te reira i tiaturihia e te Feia Mo‘a. Te tuhaa iti ha‘iha‘i atoa ra o te parau mau o ta te taata tataitahi i farii, e horo‘araa ïa te reira no ŏ mai i te Atua. E farii tatou i taua mau parau mau ra, a haere atu ai i mua, te hoê hanahana i nia i te hanahana, te mau ora mure ore i nia i te mau ora mure ore, ma te roaanoa-raa i te ite i te mau mea atoa, a riro atu ai ei mau Atua, oia ei mau Tamaiti a te Atua (DBY, 152).

Ua riro te Evanelia a Iesu Mesia ei aroâ matara—ei uputa mahuti noa i nia i te purumu e aore ra te e‘a mai te fenua nei e tae atu i te ra‘i, e na roto i te reira e tae afaro mai ai te heheuraa i te mau tamarii a te taata i to ratou ra mau huru rau, ia au i to ratou piiraa e to ratou tiaraa i roto i te taatiraa taata ta ratou e parahi ra. Te Evanelia o te faaoraraa, o te hoê ïa vaehaa o te ture o tei au i te basileia i parahihia e te Atua; e te mau oro‘a i apiti i te Autahu‘araa mo‘a, o te rave‘a ïa e tae atu ai te tamarii o te taata i te e‘a ora, o te reira hoi te e‘a e tere atu ai ratou e ia ho‘i ratou i mua i te aro o to ratou Metua e to ratou Atua (DBY, 6).

Te tumu no te mau oro‘a ta te Fatu i heheu mai i teie mau mahana hopea nei, no te faaora ïa i te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine atoa a Adamu raua o Eva.

Te faaite atu nei tatou i to te ao atoa nei, mai roto mai i te mau faa i nia i teie mau tupuai mou‘a nei e, o tatou ïa te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei… e tei ia tatou te parau haapiiraa o te ora e te faaoraraa no te feia aau parau tia atoa ra o te ao nei (DBY, 7).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Tei roto i te evanelia a Iesu Mesia te hoê faanahoraa o te mau ture e te mau oro‘a o te arata‘i i te ora.

  • Ua na ô mai te Peresideni Young e, te evanelia a Iesu Mesia “o te mana ïa o te Atua e tae noa‘tu i te ora.” E au anei ta’na parau i ta te Faaora faataaraa i te auraa o te evanelia i roto 3 Nephi 27:13–14?

  • Eaha ta te evanelia a Iesu Mesia e rave no te faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei? (A hi‘o atoa Mose 1:39; Aberahama 3:25.) No te aha i titauhia ai te hoe faanahoraa o te mau ture e te mau faaueraa no te ho‘i atu i mua i te aro o te Atua? E mea nahea te mau ture e te mau faaueraa a te Atua i te riroraa ei “haamaitairaa” no te mau tamarii a te taata? (A hi‘o atoa 2 Nephi 2:13, 16.)

  • Ua haapii te Peresideni Young e, “te faaterehia nei [te Atua] e te ture. Ia ite tatou e, te faaterehia nei te Atua e te ture, e mea nahea ïa te reira e tauturu ai ia tatou? (A hi‘o atoa PH&PF 82:10.)

  • Ua faaite te Peresideni Young i te evanelia ei faanahoraa no te nahonaho. I roto i teihea mau vahi i titau ai te Atua ia tatou ia faaohipa i to tatou iho nei maramarama? (A hi‘o atoa PH&PF 58:26–29.)

Te roto i te evanelia a Iesu Mesia te mau parau mau atoa.

  • Ua titau te Peresideni Young i te Feia Mo‘a ia riro ratou ei feia imi i te parau mau. No te aha e mea tia ia tatou ia ite e, tei roto i te evanelia a Iesu Mesia te mau parau mau atoa? No te aha e mea tia ia tatou ia farii i te parau mau noa’tu â no hea mai te reira? Eaha ta tatou e haapii no roto mai i te parau a te Peresideni Young e, “e te parau mau atoa ra, no te Atua ïa”?

  • Eaha ta te mau parau a te Peresideni Young e haapii nei no te fariiraa e te aroharaa i te mau taata no roto mai i te mau haapa‘oraa ĕê?

  • Nahea tatou ia faataa ê i te parau mau e te hape? (A hi‘o atoa 1 Korinetia 2:11, 14; Moroni 7:12–17.) No te aha e mea faufaa roa i te mau mahana hopea te iteraa nahea “ ia haaputu mai… i te mau parau mau atoa e ia faarue atu i te mau hape atoa “?

  • E mea nahea te iteraa i te mau parau mau o te evanelia e au ai i nia i te huru o to tatou haapa‘oraa i to tatou nei oraraa? No te aha i riro noa ai te parau mau “ei avei‘a hau ê i te papu e te mea au a‘e no te faatano i to tatou oraraa”? E mea nahea te mau haavare e te mau parau hape e au ai i nia i ta tatou haapa‘oraa i to tatou nei oraraa? (A hi‘o atoa PH&PF 88:86.)

Na roto i te mana o te autahu‘araa, ua riro te evanelia ei rave‘a faaora na te mau tamarii atoa a te Atua.

  • Eaha to te autahu‘araa tuatiraa i te evanelia a Iesu Mesia? No te aha i titau-roa-hia ai te mau oro‘a o te autahu‘araa i roto i te opuaraa evanelia?

  • Eaha te hopoi‘a a te mau pŭpŭ autahu‘araa e te mau tomite autahu‘araa ei feia toro‘a i roto i te evanelia? Eaha te tuhaa a te Sotaiete Tauturu i roto i te haapiiraa i te parau mau e te faatupuraa i te faaroo i roto i te evanelia a Iesu Mesia? Eaha te mau ohipa tei tupu ia outou a tavini ai outou ia vetahi ê mai ta te Mesia i tavini? E mea nahea te reira mau ohipa e au ai i nia i to outou oraraa?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, ua riro te evanelia “ei uputa mahuti noa i nia i te purumu e aore ra te e‘a mai te fenua nei e tae atu i te ra‘i.” Eaha te hopoi‘a i tuuhia i nia i te feia o tei farii i te evanelia i faaho‘ihia mai no te faaite atu i to ratou iteraa papu i te mau ture, te mau oro‘a e te parau mau o taua evanelia ra? (A hi‘o atoa Mataio 28:19–20; Maseli 22:6.)

Hōho’a
Salt Lake Temple

Te Hiero i Salt Lake i te mau matahiti 1880. Ua onoono te Feia Mo‘a i te patu i te hoê hiero i to ratou Atua.