Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 19: Te Sotaiete Tauturu e te Tiaauraa te Taata Ia’na Iho


Pene 19

Te Sotaiete Tauturu e te Tiaauraa te Taata Ia’na Iho

Ua riro te Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine, o tei faanahonahohia e te Peropheta Iosepha Semita, ei rave‘a faufaa no te tautururaa i te feia veve e no te haapuairaa i te mau tuahine i Nauvoo mai te matahiti 1842 e tae maira i te matahiti 1844. I muri a‘e i to Iosepha taparahiraahia, ua faaorehia te Sotaiete Tauturu no te tahi tau matahiti. I te matahiti 1854, ma te faaitoitohia e te hi‘oraa o te ohipa a te mau tuahine no te tauturu i te feia veve, ua haamau faahou te Peresideni Brigham Young i te Sotaiete i roto i te tahi mau paroita i Utah. Ia tae mai râ te nuu faehau a Johnston i Utah i te matahiti 1857, ua faaore-faahou-hia te mau faanahoraa a te paroita, e tae noa’tu i te Sotaiete Tauturu. I te pae hopea o te matahiti 1867, ua faaoti te Peresideni Young e, eita te mau hinaaro te feia veve e haapa‘o-roa-hia ia ore te mau tuahine ia faanahonaho-atoa-hia. Ua ani oia i te mau episekopo ia haamau faahou i te mau Sotaiete Tauturu: “I teie nei, e te mau Episekopo, e vahine maramarama to outou mau hoa faaipoipo … . ; ia faanahonaho ratou i te mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine i roto i te mau paroita tataitahi. E rave rahi te vahine aravihi i rotopu ia tatou nei, e ua hinaaro tatou i ta ratou tautururaa i roto i teie ohipa. E mana‘o paha vetahi e ohipa na‘ina‘i noa, e ere râ; e e ite hoi outou e e riro te mau tuahine ei tumu no te puai e te itoito i roto i teie faanahoraa. A tauturu ia ratou i to outou paari e to outou ite, a horo‘a ia ratou i to outou arata‘iraa e a faatere ia ratou ma te paari e te maitai, e e oioi atu ratou i te Episekopo i te imi i te mau nohoraa no te feia veve e i te roaaraa mai i te mau rave‘a no te patururaa ia ratou”(DEN, 14 Dec. 1867, 2). I teie mahana, e tahoê te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu no te haamaitai i to ratou utuafare e to ratou oire e no te patu i te basileia o te Atua.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E tauturu te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te haapa‘o tei veve, i tei ma‘i e i tei roohia i te ati.

E a‘oraa poto ta’u no to’u mau tuahine. Ua hinaaro vau ia haamau outou, i raro a‘e i te faatereraa a to outou mau Episekopo e te mau tane mana‘o paari, i ta outou mau Sotaiete Tauturu, e ia faanahonaho ia outou i raro a‘e i te faatereraa a to outou mau taeae (DBY, 218).

A titau i te mau vahine maramarama ei feia faatere no outou, e i reira, a titau i te a‘o a te mau tane maramarama; e a haapa‘o noa i te mau mana‘o paari i roto i to outou aau, e a haamâtau i te mau huru maitatai atoa o tei au ia outou i te mau vahine (DNSW, 28 Apr. 1868, 2).

Ia titau te tuahine ia faaorehia te ati e te veve, e mea papu maitai, e manuïa oia, oia ihoâ mai te mea e e titau oia i te tautururaa a te mau vahine iho. Ia na reira outou i te rave, e rahi atu ïa to outou haapa‘oraa i te mau hinaaro o te feia veve i te ravehia mai tei itehia i teie nei (DEN, 14 Dec. 1867, 2).

E parau atu vau i ŏ nei i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e, ia faaamu outou i tei veve ma te aau tae e te rima tauturu, e ore outou e ore atoa ta outou mau tamarii e iteahia i te taparuraa i te maa. I roto i taua mau mea ra, ua tano te mau taata; ua tano ratou i te haamauraa i te mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine, ia oaoa te aau o te ‘ivi e te otare na roto i te mau haamaitairaa o te ninii-rahi-noa-hia i nia ia ratou (DBY, 217).

E te mau tuahine, te ite ra anei outou i te mau tamarii i to outou mau vahi faaeraa i ahuhia i te ahu mutumutu e aita hoi e tiaa i nia i to ratou avae? Ia ite outou i te reira, te parau atu nei au ia outou e te mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine e, a tii mai i taua mau tamarii ra a pahono atu ai i to ratou mau hinaaro a tono atu ai ia ratou i te haapiiraa. E ia ite outou i te mau vahine apî, te mau vahine paari, e te mau vahine ruau tei roto i te hepohepo, a imi i te hoê rave‘a e tia ai ia ratou ia paturu ia ratou iho; eiaha râ e faaora i te feia faatau, no te mea hoi e ia faaora i te feia o te nehenehe ia rave i te ohipa o te ore râ i hinaaro i te rave a‘e i te ohipa, e iho rahi ïa te reira na te tahi noa’tu oire (DBY, 217).

A pahono i te mau hinaaro o te taata tataitahi tei roto i te hepohepo i to outou mau vahi faaeraa. E tia hoi te reira i te mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine ia ore te reira e tia i te mau Episekopo (DBY, 218).

A hi‘o maitai ia outou i to outou nei tiaraa ei Sotaiete Tauturu i roto i teie nei oire e i teie mau vahi mou‘a nei. A hi‘o maitai i to outou huru! A feruri maite i te reira, a faaoti atu ai e, e haere atu anei outou a haapii mai ai i te mana ta outou e mau nei, a faaohipa atu ai i taua mana ra no te rave i te maitai e no te faaora i tei veve i rotopu i te taata (DNW, 14 Aug. 1869, 2).

E tuatapapahia te mau ohipa a teie mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine, e e iteahia o vai ïa o tei itoito e tei haapa‘o i te peeraa i te mau a‘o i horo‘ahia ia ratou ia nehenehe ia ratou ia faaohipa maitai i to ratou piiraa teitei i nia i te fenua nei (MS, 31:269).

E nehenehe i te mau tuahine o te tiaau maitai i ta ratou mau faufaa ia faahaere i te ohipa a te Atua i mua.

Ua hinaaro vau ia hurihia te mata o to tatou mau tuahine i nia i to tatou mau Sotaiete Tauturu. Ua oaoa tatou i te mea e, e rave rahi no ratou, ua rahi ïa te ohipa maitai ta ratou i rave. Ua hinaaro tatou ia tamau â ratou i te haere i mua. I roto i to tatou mau Sotaiete Tauturu, ua hinaaro tatou i te haamaitai atu i te mau vahi e rave rahi. Ua hinaaro tatou ia haapii to tatou mau tuahine mana‘o paari i te mau tamanhine apî eiaha ratou ia onoono i te faatia i te mau hinaaro o to ratou feruriraa, ia faatano râ ratou i nia i te mau hinaaro tumu. Aita to te mau hinaaro nevaneva e otia … . E mea oioi roa tatou ia haapa‘o i te feruriraa o to tatou nei aau, ia arata‘ihia râ tatou e te paari, e faaafarohia ïa to tatou mana‘o, e e ite ïa tatou e tia ia tatou ia haere roa â i mua (DBY, 218).

E te mau vahine, mai te mea e ua riro outou ei rave‘a no te faatomo atu i teie feia atoa i roto i te tarahu ia ati roa ratou, e faautu‘ahia anei outou? Ia mana‘o vau, oia, inaha, e haavahia outou ia au i ta outou mau ohipa. E ere anei te mau tane hoê â huru i te mau vahine i te haamau‘a faufaa ore i te moni? Oia, mai tera ihoâ ratou, e hoê â hoi to ratou maamaa (DBY, 218).

Te hoê vahine o te atuatu maitai i to’na fare, e faaherehere maitai ïa oia i ta’na mau faufaa ma te ore e haamau‘a faufaa ore noa, e e haapii hoi oia i ta’na mau tamarii i te peu atuatu atoa, e nahea ia tiaau i te mau mea atoa o tei tuuhia mai i roto i to ratou ra rima (DBY, 213).

A haapapu e, eita ta outou mau tamarii e haamau‘a noa i te faraoa e te tahi atu maa. Ua toe mai ana‘e ta outou faraoa, a horo‘a i te reira i tei veve, e a haapapu e, eiaha ta outou tamarii ia faarue noa i te reira. Eiaha atoa ia vaiiho ia ratou ia faarue noa i te mau ahu faufaa, a ahu râ ia ratou i te ahu paari e te ‘eta‘eta, e a faaherehere i te mau vahi ta outou e nehenehe, a horo‘a atu ai na te feia veve (DNW, 29 May 1861, 2).

E mea tia ia tatou ia ite nahea ia roaa i te mau haamaitairaa e te mau fana‘oraa atoa ta te Atua i tuu mai i roto i to tatou nei rima, e ia ite nahea ia faaohipa maitai i to tatou taime, i ta tatou mau taleni, e ta tatou mau ohipa atoa no te faahaereraa i to’na Basileia i mua i nia i te fenua nei (DBY, 53).

Te taime ta tatou e haamau‘a i ŏ nei, o to tatou ïa oraraa, ta tatou faufaa, ta tatou moni, ta tatou tao‘a, e ia haapa‘o-maitai-hia taua taime ra e tia ai (DBY, 217).

I teie nei, e te mau tuahine, ia feruri outou i teie mau mea e ite ai outou e hoê ana‘e faufaa ta tatou i nia i te fenua nei, maori râ to tatou taime; e ia hi‘o outou i to outou taime ei mea faufaa rahi e tia ai, e faufaa mau â ïa, e ia faaohipa-maitai-hia e hopoi mai ïa te mau mea au, te mau mea faaohie, e te mau mea faaoaoa. Ia feruri tatou i te reira, e eiaha e parahi â ma te rima ohipa ore, ma te tupai i te mahana, no te mea e, tei te mau tane e te mau vahine atoa te hopoi‘a no te rave i te mau mea atoa no te paturu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei (DBY, 214).

E mea tia i te mau tuahine “ia faarahi, e ia paturu, e ia faatura i te ora ta ratou i farii a‘enei.”

Tei ŏ nei te mau vahine apî, te mau vahine paari e te mau vahine ruau, e ite to ratou atoa ia au i te mau mea ta ratou i ora mai… . E haamata vau na roto i te parauraa i teie, i to’u mau tuahine, e hopoi‘a ‘eta‘eta na ratou i mua i te aro o te Atua, to ratou utuafare e to ratou mau taeae, ia faaitoito maitai i roto i te mau vahi i tuuhia ai ratou, ia au i to ratou aravihi, ia nehenehe ia ratou ia faarahi, e ia paturu, e ia faatura i te ora ta ratou i farii a‘enei (MS, 31:267).

Ia aupuru maitai te mau tuahine ia ratou, e ia faanehenehe ratou ia ratou, e mai te mea e te vai ra te tahi pae o outou i te mana‘o pouri e te ite ore ia parau e, e te‘ote‘o tera, e nehenehe ia’u ia parau e, aita outou i ite eaha tera te‘ote‘o o tei riro ei hara i mua i te aro o te Fatu, aita atoa outou i ite i te maitai-roa-raa o te ra‘i, e i te nehenehe rahi o tei parahi i rotopu i te mau Atua. Ahiri outou e ite i te hoê melahi, e ite ïa outou i te hoê taata nehenehe roa e te purotu. A faariro ia outou ei melahi i te peu maitatai e i te nehenehe (MS, 31:267).

O Eva te i‘oa e aore ra te tiaraa o tei horo‘ahia i nia i to tatou metua vahine matamua, no te mea e o oia mau â te metua vahine o te feia ora atoa o te parahi i nia i teie fenua. Te hi‘o atu nei au i te hoê amuiraa rahi o tei faataahia ia riro mai te reira atoa te huru (MS, 31:267).

A vaiiho rii ia’u ia parau, e to’u mau tuahine e, ua horo‘ahia mai ia tatou te ite ia oaoa e ia mauiui e ia faahiahia. Te faahiahia ra anei tatou i te mea au ore roa? Aore; i te mea nehenehe râ e te maitai (MS, 31:267).

A haapa‘o outou i te peu nahonaho e te peu mâ i roto i to outou mau toro‘a. A faaunauna i to outou oire e to outou vahi faaeraa. A faanehenehe i to outou fare, e a faaunauna i to outou aau i te aroha o te Atua (DBY, 200).

E nehenehe ia’u ia parau atu i te mau tuahine, mai te mea e taleni hau ê ta outou, a tia ïa i nia ia anaana to outou maramarama. A faaite atu i to outou taata tupu e i to te oire e, e nehenehe ia outou ia haapii i te mau tuahine o ta outou e mana‘o nei e ei mea ite ore e aore ra ei mea haapa‘o ore (DNW, 15 June 1859, 2).

Mai ta’u i faaite pinepine atu i to’u mau tuahine i roto i te mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine, te vai ra i rotopu ia tatou te mau tuahine, ahiri e ua fana‘o ratou i te haere i te haapiiraa, hoê â ïa to ratou aravihi e to te mau tane i te numeraraa, e te tuatapaparaa i te parau faufaa; e te mana‘o nei tatou e, e mea tia ia fana‘o atoa ratou i te haamaitairaa no te haapiiraa i taua mau ite ra ia nehenehe ia ratou ia aupuru i te mau aravihi tei horo‘ahia ia ratou. Te mana‘o nei tatou e, aita te faufaa o te vahine i taotiahia i te purumuraa i te fare, te horoiraa i te mereti, te faaneheneheraa i te ro‘i, te aupururaa i te aiû, e mea tia atoa râ ia ratou ia tia atu i te mau vahi hooraa, e ia haapii i te ture e aore ra i te rapaau ma‘i, e aore ra ia riro ei taata aravihi i te tuatapaparaa i te parau faufaa, e ia rave i te mau tuhaa ohipa atoa i roto i te fare moni, e te tumu no te reira, ia faarahi ïa to ratou faufaa i te nunaa (DBY, 216–17).

E ohipa maitai rahi tei ravehia e te mau tuahine i roto i to tatou mau Sotaiete Tauturu a te Mau Vahine. E nehenehe anei ia outou ia faafaito i te maitai o te oti i te mau metua vahine e te mau tamahine i Iseraela nei ia rave? Eita, eita roa’tu ïa e nehenehe. E te maitai ta ratou e rave, e pee ïa ia ratou e a muri e a muri noa’tu (DBY, 216).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E tauturu te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu i te haapa‘o i tei veve, i tei ma‘i e i tei roohia i te ati.

  • Eaha te haamaitairaa ta te Peresideni Young i fafau i te feia o tei “faaamu i tei veve ma te aau tae e rima tauturu”? Eaha atu â te mau haamaitairaa o te roaa i te taata, te utuafare, e aore ra i te oire ia horo‘a ana‘e tatou i ta tatou mau faufaa? Eaha te faufaa no te horo‘a ma te aau tae?

  • No te aha i riro ai “e ino rahi… . na te tahi noa’tu oire” ia faaora i te feia o te nehenehe ia rave i te ohipa o te ore râ i hinaaro i te rave a‘e i te ohipa? No te aha i riro ai te raveraa i te ohipa ei parau tumu faufaa rahi?

  • Ua a‘o te Peresideni Young i te mau tuahine ia “pahono i te mau hinaaro o te taata tataitahi tei roto i te hepohepo i to outou mau vahi faaeraa.” Eaha te mau huru hinaaro to te taata? Eaha te mau hinaaro taa ê ta outou e ta vetahi ê i hi‘o i to outou vahi? Nahea outou ia tavini atu i te feia tei roto i te hepohepo i roto i to outou utuafare, to outou paroita e aore ra amaa, e i to outou oire?

  • E mea nahea te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu ia “faaohipa atu[i to ratou] mana … no te rave i te maitai”? Eaha te mau taime ta outou i ite e, e hau a‘e te ohipa maitai tei oti i te mau tuahine Sotaiete Tauturu o tei haa amui i te ohipa maitai i tei oti i te vahine hoê ana‘e ra?

  • Nahea outou ia paturu i te mau ohipa a te Sotaiete Tauturu? Eaha te mau haamaitairaa ta outou i farii na roto i te Sotaiete Tauturu?

E nehenehe i te mau tuahine o te tiaau maitai i ta ratou mau faufaa ia faahaere i te ohipa a te Atua i mua.

  • Ua a‘o te Peresideni Young i te mau tuahine Sotaiete Tauturu ia haapii te mau tamahine apî ia haapa‘o i to ratou mau hinaaro tumu, eiaha râ i to ratou mau hinaaro nevaneva. Nahea outou ia faataa ê i “te mau hinaaro o to ratou feruriraa” e “te mau hinaaro tumu”? Nahea tatou ia oaoa noa i te mau mea ta tatou i farii a‘ena, eiaha râ ia onoono i te mau mea aore i roaa atura?

  • Eaha te faufaa o te haapa‘oraa i ta tatou mau faufaa ma te paari e ma te ore e haamau‘a faufaa ore noa? Nahea te ‘aperaa i te mau haamau‘araa faufaa ore e riro ai ei tautururaa i te paturaa i te basileia o te Atua? Nahea ia faaohipa i ta outou mau faufaa ma te paari hau atu?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, ua riro to tatou taime ei “moni,” ei “tao‘a” na tatou, e ei “faufaa.” No te aha to tatou taime i riro ai ei mea faufaa rahi roa? Nahea tatou ia haapapu e, te faaohipa nei tatou i to tatou taime ma te paari?

E mea tia i te mau tuahine “ia faarahi, e ia paturu, e ia faatura i te ora ta ratou i farii a‘enei.”

  • Nahea tatou ia “ia faarahi, e ia paturu, e ia faatura i te ora ta [tatou] i farii a‘enei.”

  • Nahea outou ia paturu i te “i te peu nahonaho e te peu mâ i roto i to outou mau toro‘a”? Eaha te faufaa rahi o te peu nahonaho e te peu mâ? Eaha te auraa o te parau ia “faaunauna i to outou aau i te aroha o te Atua”? E mea nahea te mau vahine Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia “faariro ia [ratou] ei melahi i te peu maitatai e i te nehenehe”?

  • Eaha te faufaa no te mau vahine ia aupuru i ta ratou mau taleni? Eaha te mau taleni ta outou e nehenehe ia pûpû atu i te paturaa i te basileia o te Atua na roto i ta outou mau ohipa i te mahana tataitahi?

Hōho’a
Eliza R. Snow

Te hoê hoho‘a ootihia no Eliza R. Snow (1804-87). Ua parau-pinepine-hia oia “te rohipehe no Ziona,” o oia hoi te papa‘i parau matamua no te Sotaiete Tauturu i Nauvoo. E piti a‘era ahuru matahiti oia i te taviniraa ei piti o te peresideni faatere rahi o te Sotaiete Tauturu.