Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 29: Te Haapa‘oraa i te Parau Paari


Pene 29

Te Haapa‘oraa i te Parau Paari

No te Peresideni Brigham Young, ua riro te evanelia a Iesu Mesia ei haapa‘oraa no te mau mahana atoa. I roto i te hoê rata ta’na i papa‘i i te matahiti 1867 i na tamaiti toopiti na’na o te tavini ra i te misioni, ua arue te Peresideni Young i te Feia Mo‘a i Salt Lake City no to ratou haapa‘oraa i te Parau Paari: “Aita ta te feia hoo ava e rava‘i ra te moni no te hoê mahana no te aufau i te tarahu fare. Te faaite mai ra te mau taata i te huru aau tae aore a‘enei i itehia e matou no te haapa‘o i te a‘o i horo‘ahia no te Parau Paari e no te haapa‘o i te mau mea o te tino e tae noa’tu i te mau mea o te varua. Aita roa ratou i faahepohia, aita atoa te fafauraa i titauhia atu. Ua vauvauhia atu te parau tumu e e au e ua ineine te mau taata no te farii i te reira e no te haapa‘o ma te aau tae. Ua tupu mai te hau e te ora maitai e ati noa a‘e teie Tuhaa Fenua” (LBY, 88). Ua haapii oia e ua heheu mai te Fatu i te Parau Paari no te haamaitai i te huru o to tatou oraraa tahuti, no te faariro ia tatou ei rave ohipa itoito a‘e i roto i te basileia o te Atua i nia i te fenua nei, e no te tauturu ia tatou i te faatupu i te mau tumu o to tatou hamaniraa.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te tiaturi nei tatou e, e faaueraa te Parau Paari no ŏ mai i te Atua.

Ia haamatahia mai te haapiiraa a te mau peropheta, te hoê heheuraa matamua i horo‘ahia e te Fatu i To’na tavini ia Iosepha o te Parau Paari ïa. Aita i rahi te mau melo o taua haapiiraa i te matamua ra, e ua haamata te peropheta i te haapii ia ratou i roto i te parau haapiiraa no te faaineine ia ratou no te haere i roto i te ao nei e poro i te evanelia i te mau taata atoa. … Ua haamata te peropheta i te haapii ia ratou nahea ia ora, ia ineine maitai ratou no te faaoti i te ohipa rahi mau ta ratou i piihia ia faaoti (DNSW, 25 Feb. 1868, 2).

E te mau Episekopo, te mau Peresibutero no Iseraela, te mau Tahu‘a Rahi, te mau Hitu Ahuru, te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo, te Peresideniraa Matamua, e to te Utuafare o Iseraela atoa, a faaroo mai na, Outou, to’u mau taata! a haapa‘o i te parau a te Fatu, a haapa‘o i te Parau Paari, a paturu te tahi i te tahi, a paturu i te fetii faaroo (DBY, 183).

Ua ite au e, ta na ô ra te tahi pae e, aita te mau heheuraa i teie parau tumu i horo‘ahia ei faaueraa. Parau mau ïa, area râ, ua faauehia tatou ia haap‘o i te mau parau atoa i haapa‘ohia e te Atua ra (DBY, 182–83).

Te muhumuhu maira te Varua ia’u ia parau atu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia haapa‘o i te Parau Paari, ia vaiiho atu i te tî, te taofe e te avaava, e ia haapae i te mau inuraa ava. O teie ta te Varua e faaite nei na roto ia’u. Ia muhumuhu te Varua o te Atua i te reira i to’na mau taata na roto i to ratou taata faatere, e ia ore ratou e faaroo ia ore atoa e haapa‘o, eaha te utu‘a no to ratou haapa‘o-ore-raa? Te pouri e te matapôraa o te varua i te mau mea o te Atua ra ta ratou ïa tuhaa; e ore te varua pure ia ratou, e rahi atu te varua o te ao nei ia au i te faito o to ratou haapa‘o-ore-raa e ia taiva roa ratou i te Atua e ta’na mau rave‘a (DBY, 183).

E mea tia ia faaamuhia e ia aupuruhia te tino ta te taata i farii; e ia farii tatou i te tahi mea i roto i to tatou tino no te faahepo i te tino e no te faaitoito i nia atu i to’na faito mau, e haapotohia ïa te oraraa. Ua rava‘i to’u ite i te atuaturaa i te tino no te ite i te reira … Ia haapa‘o outou i teie a‘o, e î outou i te ora e te itoito, e rahi mai to outou maramarama, to outou popou e to outou auraa (DBY, 183).

Teie Parau Paari, o tei mana‘ohia e ua morohi atu, e ua ore te mana no te reira, e au râ ïa i te mau a‘o atoa a te Atua, te mana noa nei mai tei mutaa ihora. E ora, e ora mure ore tei roto i te reira—te ora e vai nei e te ora o te vai a muri atu (DBY, 184).

Te Parau Paari o te hoê ïa ture no te ora i faaûrûhia.

Te opani nei teie Parau Paari i te raveraa i te mau inuraa ve‘ave‘a e i te avaava. Ua faaroo vau i te taata i te parauraa e, aita te parau no te tî e te taofe i faahitihia i roto i te reira; e parau mau roa ïa; eaha ta te taata i mâtau i te rave ei inuraa ve‘ave‘a a horo‘ahia mai ai taua heheuraa ra? Te tî e te taofe. Aita tatou i mâtau i te inu i te pape ve‘ave‘a roa, maori râ o te tî e te taofe—na inuraa o tei mâtauhia (DBY, 182).

Eiaha e tataipiti i te faito ohipa e ravehia i te mahana hoê, na te paari râ e faaite i [te Feia Mo‘a] e, ia hinaaro ratou i te aho maoro e te tino ora maitai, e mea titauhia, ia oti to ratou faaitoito-noa-raa, ia vaiiho i te tino ia faafaaea hou te reira a pau ai i te rohirohi. Ia rohirohi roa te reira, te parau ra vetahi, e mea titauhia te tahi tao‘a ei faaitoitoraa mai te tî, te taofe, te ava,te avaava e aore ra tera mau raau ta‘ero o tei rave-pinepine-hia no te faaitoito i te tino paruparu. Eiaha ratou ia rave i te reira huru faaitoitoraa, e mea tia a‘e râ te taoto. A faaiti i te ohipa, a faaiti i te rohirohi, a faaiti i te tamaa, ei reira tatou e rahi atu ai i te paari, i te tino ora maitai, i te tao‘a. Aita atu e inu hau a‘e no te tino maori râ o te pape to‘eto‘e maitai, o te tahe noa ra mai roto mai i te mau anavai e te mau hiona o to tatou mau mou‘a. O te reira te inuraa te tia ia inuhia e tatou. E mea tia ia inu i te reira i te mau taime atoa. … E parau paha vetahi e, e tino ora maitai to te tahi pae o te rave i te ava e te avaava, e parau râ vau e, e mea ora a‘e to ratou tino ahiri aita ratou i rave i te reira, e e tia atoa ia ratou te mau haamaitairaa i fafauhia i te feia o te haapa‘o i te a‘o i roto i te “Parau Paari” (DBY, 187).

Ia tere matou i te mau oire e ia tapae i ŏ i te tahi mau taeae, e parau ratou e, “Te Taeae Brigham, a vaiiho ia matou ia faaite i to matou aroha ia oe e i to oe pŭpŭ taata.” E parau vau ia ratou ia na reira, ia horo‘a râ ia’u i te tahi faraoa tô popaa; e mea au a‘e na’u te reira i ta ratou mau faraoa monamona. A vaiiho ia’u ia rave i te tahi maa o te faaitoito i to’u tino e o te vaiiho i to’u opu e to’u tino atoa ia mâ no te farii i te Varua o te Fatu e ia ore ia roohia e te mauiuiu o te upoo e te mau huru mauiuiu atoa (DBY, 189).

Te haapohe nei te taata Marite, ei nunaa, ia ratou iho na roto i ta ratou mau peu au ore e to ratou huru oraraa. Te faito maa e amuhia i te hoê afa hora, e amu ïa ratou ia toru noa miniti, ma te horomii noa i te maa mai ta te uri e parahi ra i raro a‘e i te ‘airaa maa, ia horo‘ahia te tâpû ina‘i, e horomii oia i te reira hou outou a nehenehe ai ia faahiti i te parau “tapiti.” Mai te mea e ua hinaaro outou i te taui i te reira huru, a haapa‘o i te a‘o o ta’u i horo‘a iho nei ia outou. A vaiiho noa’tu i ta outou mau maa huru rau i te hoê tamaaraa, e e nehenehe ia outou ia tiaturi papu e, e tuhaa rahi te oti ia outou i roto i te ara‘iraa i to outou utuafare i te ma‘i, te ma‘i pee e te pohe (DBY, 189).

Ua ite anei outou e, e tia ia outou ora ma te faatere maite noa i to outou feruriraa? A haapii i te rave‘a no te faaherehere i to outou tino i roto i te ora maitai, e ei reira e tia ai ia outou ia faatere i to outou feruriraa (DBY, 190).

Te feruriraa, o te tuhaa tahuti ore e aore ra te tuhaa hi‘o-ore-hia, e na te reira e faahaere i te mana‘o; ei reira, na te tino tahuti, o tei faaineinehia e tei faanahonahohia no te reira tumu taa ê, na’na ïa e faatupu i te hoturaa o te feruriraa. A vaiiho i te tino e te mana‘o ia rave amui noa, te tahi i ta’na tuhaa, e i te pae rahi roa, e roaa ai i te taata te mana‘o itoito, e te tino itoito, o tei puai i te tino e te feruriraa atoa (DBY, 191).

A haapa‘o maitai i to outou tino; a haapa‘o maitai i to outou mau haaraa, no te mea e, ia tae outou i te paariraa, e titau outou i te puai e te itoito ta outou e haamau‘a nei. A faaherehere i to outou oraraa. Ia ore outou ia ite e ia haapa‘o i te reira, e ere ïa outou i te faehau maitai e te tiaau paari (DBY, 193).

Eiaha tatou e haafaufaa ore i ta tatou misioni, na roto i te raveraa i te mau mea e ino ai te tino. Ua riro te reira ei niu no te ma‘i e no te pohe i roto i te tino o te taata, e e horo‘a-atoa-hia te reira i ta ratou mau tamarii, e inaha, ua fanau mai te tahi â u‘i paruparu i roto i te ao nei. Aita i rava‘i te ivi, te uaua, e te paari o te tino o te reira mau tamarii, e aita hoi ratou e nehenehe ia tauturu rahi ia ratou iho, aita atoa i to ratou taata tupu; aita ratou i ineine maitai no te oraraa (DBY, 185–86).

Na te haapa‘oraa i te Parau Paari e tauturu ia tatou i te faaoti maitai i te mau tumu no te oraraa.

E a‘o maitai te reira ta te Fatu i hinaaro ia haapa‘o to’na feia, ia ora noa ratou i nia i te fenua nei e ia faatupu i te mau tumu o to ratou hamaniraa. O te tumu teie i horo‘a mai ai te Fatu i te Parau Paari. I feia o te haapa‘o i te reira e horo‘a ïa oia i te paari rahi e te maramarama, e faarahi oia i te ora o to ratou tino, e horo‘a oia i te puai e te itoito i te mau tuhaa o to ratou tino e to ratou feruriraa e ia rahi to ratou matahiti i nia i te fenua nei. O te reira ta ratou haamaitairaa mai te mea e e haapa‘o ratou i ta’na parau ma te aau maitai e te aau tae e ma te faaroo i mua i te Fatu

No reira, ua ite tatou e, te hoê o te mau haapiiraa matamua ta te mau Peresibutero o teie Ekalesia i farii, no ta ratou ïa maa e amu, ta ratou inu e inu, e nahea ia faanahonaho i to ratou oraraa tahuti nei ia nehenehe ia ratou ia tahoê i ta te tino mai ta te varua atoa. O te tumu rahi te reira i mana‘o ai te Atua i te haponoraa i to te ao, na roto i to’na mau tavini, i te Evanelia no te ora e no te faaoraraa (DBY, 186).

Te taata o te rave i te peu o te tafifi i te maitai o te taatoaraa na roto i te hi‘oraa e te mana no te reira, e ere ïa oia i te enemi no’na iho ana‘e, e enemi atoa râ oia no te huiraatira no te mea e mana to ta’na peu i nia i te huiraatira. Te taata o tei ore i hinaaro i te haapae i ta’na peu ino no te maitai amui o te huiraatira, e nehenehe ia parau e, e mea paruparu to’na hinaaro i te maitai e te haereraa i mua o te taatoaraa (DBY, 186).

A faaineine no te pohe, e ere ïa te reira i te a‘o i roto i teie Ekalesia e teie Basileia; area te parau râ i ŏ tatou nei, ia faaineine ïa no te ora, e ia haere i mua i roto i teie oraraa e i roto i te oraraa a muri atu, ei reira hoi tatou e farii ai i te faito teitei atu o te ite, te paari te maramarama, te mana, te hanahana e te faateiteiraa. No reira, e imi tatou i te faaroa i te oraraa nei i to’na hopea roa, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture no te ora maitai, e na roto i te rave-aifaito-raa i te haaraa, te haapiiraa, te faaearaa e te faaoaoaraa, e na reira tatou i te faaineine no te oraraa maitai a‘e. Ia haapii tatou i teie mau parau tumu i ta tatou mau tamarii e, i te po‘ipo‘i o to ratou oraraa, e tia ia haapiihia ratou i te haamau i te niu no te ora maitai, e te puai e te mana o te oraraa i roto i to ratou tino. (DBY, 186).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te tiaturi nei tatou e, e faaueraa te Parau Paari no ŏ mai i te Atua.

  • Nahea te haapa‘oraa i te Parau Paari e faaineine ai ia tatou no te rave i te ohipa a te Fatu?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “ua faauehia tatou ia haap‘o i te mau parau atoa i haapa‘ohia e te Atua ra,” e tae noa’tu i te Parau Paari. (A hi‘o atoa PH&PF 89:2.) Nahea te iteraa e faaueraa te Parau Paari, e ere hoi i te a‘o maitai ana‘e, i tauturu ai ia outou ia ora mai te au i te reira parau tumu? Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te utu‘a no te haapa‘o-ore-raa i te Parau Paari?

  • I to outou mana‘o, eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young a na ô ai oia ra e, “E ora, e ora mure ore tei roto i” te Parau Paari?

Te Parau Paari o te hoê ïa ture no te ora i faaûrûhia.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tumu o te Parau Paari? (A hi‘o atoa 1 Korinetia 3:16–17; PH&PF 89; 93:35.)

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te ara‘iraa i te rohirohi? Nahea outou ia faaohipa i te mau parau tumu i niuhia ai ta’na a‘o i roto i to outou oraraa?

  • Nahea te haapa‘ora i te Parau Paari ia “vaiiho i te tino e te mana‘o ia rave amui noa”? Eaha te maitai te roaa mai na roto i te reira? Nahea te Parau Paari ia faaineine ia tatou no te farii i te Varua?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Eiaha tatou e haafaufaa ore i ta tatou misioni, na roto i te raveraa i te mau mea e ino ai te tino.” Nahea te reira mau huru e tafifi ai i ta tatou misioni?

Na te haapa‘oraa i te Parau Paari e tauturu ia tatou i te faaoti maitai i te mau tumu no te oraraa.

  • Nahea te oraraa mai te au i te Parau Paari e tauturu ai ia tatou ia faatupu i te mau tumu o to tatou hamaniraa, ei taata hoê e ei Ekalesia atoa?

  • Nahea te oraraa i te Parau Paari e haamaitai atu ai i to tatou varua? Nahea te haapa‘o-ore-raa i te Parau Paari e faaino ai i te varua?

  • No te aha e tia ai ia tatou ia tavini maitai atu ia haapa‘o tatou i te Parau Paari?

  • Nahea outou ia haapa‘o i te a‘o a te Peresideni Young ia “imi … i te faaroa i te oraraa nei i to’na hopea roa, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture no te ora maitai, e na roto i te rave-aifaito-raa i te haaraa, te haapiiraa, te faaearaa e te faaoaoaraa”? Nahea te haapa‘oraa i te Parau Paari e tauturu ai ia tatou ia ora maitai?

Hōho’a
pioneers harvesting grain

Te haapii nei te Parau Paari e, tei roto atoa te mau maa huero i te mau maa o tei riro ei mea maitai no to tatou tino.