Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 21: Te Faaturaraa i te Mahana Sabati e i te Oro‘a Mo‘a


Pene 21

Te Faaturaraa i te Mahana Sabati e i te Oro‘a Mo‘a

I te mahana i muri i te taeraa atu i te Faa no Salt Lake, ua a‘o poto atu te Peresideni Brigham Young i te feia omua i roto i to ratou puhaparaa ia faatura i te Mahana Sabati. Noa’tu â te medebara o te tia ia faaruperupehia, te mau huero maa te tia ia tanuhia, e te tahi atu â ohipa rû i taua tau ra, ua “faaite [oia] i te mau taeae … eiaha roa ratou ia rave i te ohipa i te Sabati, ia [na reira ratou] e tataipae ïa ta ratou e ere i ta ratou e apî i reira, e eiaha atoa ratou ia a‘ua‘u i te animala e ia haere tai‘a i taua mahana ra.” Ua parau oia e, “e faatupuhia te hoê pureraa i te mau Sabati atoa i ŏ nei e i te mau vahi atoa ta tatou e tapae atu” (WWJ, 25 July 1847). Ua faaite tamau noa te Peresideni Young i te Feia Mo‘a ia faatura i te Mahana Sabati “ei haamana‘oraa i to tatou Atua e ta tatou haapa‘oraa mo‘a ra (DBY, 165).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Na te haamo‘araa i te Mahana Sabati e hopoi mai i te mau haamaitairaa o te pae tino e o te pae varua.

Ia rave outou i teie buka (te buka ra Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau) e tai‘o outou i ŏ nei e, ia putuputu te Feia Mo‘a i te Mahana Sabati e tia ai [a hi‘o PH&PF 59:9–16]. … Teie feia i parauhia te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua titauhia ïa ratou e te mau heheuraa ta te Fatu i horo‘a mai ia haaputuputu ia ratou i teie mahana. I roto i teie nei faaueraa, ua titauhia tatou ia ta‘iruru mai e ia tatarahapa i ta tatou mau hara e ia fa‘i i ta tatou mau hara e ia rave i te [oro‘a] ei haamana‘oraa i te poheraa e te mauiui rahi o to tatou Fatu e to tatou Faaora (DBY, 164).

Ia haaputuputu te taata e haamori, ia vaiiho ratou i to ratou mau mana‘o tino nei i te vairaa mau no te reira e tia ai, ei reira, ua ineine ïa to ratou feruriraa no te haamori i te Fatu, no te tiaoro atu ia’na i roto i te i‘oa o Iesu, e no te farii i to’na Varua Mo‘a ra, ia tia ia ratou ia faaroo e ia maramarama atoa i te mau mea ia au i te huru i roto i te mau tau mure ore, e ia tia ia ratou ia ite nahea ia maramarama i te aroha o to tatou Atua. O te taime teie ia haamahorahia to ratou feruriraa, ia ite i te mau mea o te Atua e ore e tia ia hi‘o ra, ta’na e heheu na roto i to’na Varua (DBY, 167).

Ia faaea te taata ma te maniania ore e tia ai, ia putuputu mai tatou i ŏ nei no te haamori i te Atua. A haamana‘o, e a tamata i te faaea mû noa, eiaha e muhumuhu, eiaha e paraparau, eiaha atoa e i‘u i to outou avae i nia i te tahua (DBY, 167–68).

!Ia faarue tatou i ta tatou mau faaapu no te hoê mahana, no te haaputuputu mai e haamori i to tatou Atua, e nehenehe ta’u ia haapapu atu ia outou e, e maitai atu ta tatou mau maa tupu i te huru no te reira ahiri e ua faaea noa tatou i roto i ta tatou mau faaapu. Noa’tu â na tatou e pî i te pape e na tatou e tanu e na tatou e haa, eiaha tatou ia haamo‘e e, na te Atua ïa e faatupu; e ia putuputu mai tatou, e maitai atu te ora o to tatou tino, e maitai atu hoi to tatou nei varua, e hoho‘a nehenehe atu to tatou ia hi‘ohia, e tupu rahi atu te mau mea o te ao nei e haaati nei ia tatou, e e rahi atu hoi to tatou maramarama no te faaohipa au i te reira (DBY, 167).

E mea tia ia haapa‘o tatou i [te Sabati] no te maitai o to tatou tino e no te maitai atoa o to tatou varua. Ia ite tatou i te hoê taata faaapu e rû haere noa, e i to’na mana‘o e mea tia ia’na ia haapa‘o i te ootiraa maa, e te haaputuraa i te aretu, e te tata‘iraa i te aua faaapu, e i te haaputuraa i ta’na mau puaatoro i te Mahana Sabati, i to’u nei mana‘o, e faroo tapetepete to’na. Ua mo‘e ia’na te varua o ta’na haapa‘oraa. Ua rava‘i na mahana e ono no ta tatou haaraa [a hi‘o Exodo 29:9–11], e ia hinaaro tatou i te hauti, e hauti ïa tatou i na mahana e ono ra; ia hinaaro tatou i te tere haere, e tere haere ïa i te hoê o na mahana e ono ra, i te hitu o te mahana râ, e haere mai ïa i te vahi no te haamoriraa (DBY, 165).

Eiaha tatou e vaiiho i ta tatou mau ohipa ia ravehia i te Sabati, … ia faaiti roa râ tatou i ta tatou ohipa i reira; mai te mea e e titauhia ia tunu i te maa, a tunu ïa; e huru maitai a‘e râ, ahiri e nehenehe ia haapae atoa i te reira. No te haapa‘oraa i te Mahana Sabati ia au i te ture a Mose, oia mau, aita vau e haapa‘o nei i te reira, inaha, eita paha ïa e maraa ia’u. Noa’tu â râ, i raro a‘e i te fafauraa apî, ia haamana‘o tatou e tia ai i te haamo‘a i te hoê mahana i roto i te hebedoma ei mahana faaearaa—ei haamana‘oraa i te faaearaa o te Fatu e i te faaearaa o te Feia Mo‘a; oia atoa ei maitai no tatou i te pae tino, no te mea hoi e, ua haamauhia te reira no te tumu iho o te maitai o te taata. Ua papa‘ihia i roto i teie buka (te Bibilia) e, i haapa‘ohia te Sabati no te taata. E haamaitairaa te reira no’na. Ia faaiti-roa-hia te haaraa i taua mahana ra; ia faataahia ei mahana faaearaa e tia ai, no te ta‘iruru mai i te vahi i faataahia, ia au i te heheuraa [a hi‘o PH&PF 59:10–12], ma te fa‘i-atoa-raa i te hara, ma te afa‘iraa i ta tatou tuhaa ahuru e te mau ô, e ma te faaiteraa ia tatou i mua i te Fatu (DBY, 164).

I teie nei, a haamana‘o e to’u mau taeae, te feia o te haere faahee i nia i te pape paari, o te ori haere na nia i te pereoo puaahoro fenua, e o te tere haere i te Mahana Sabati—e rave rahi hoi te na reira—ua tapetepete ïa to ratou faaroo. Ia maoro rii a‘era, e mo‘e riirii noa i to ratou aau e to ratou mana‘o te varua o ta ratou haapa‘oraa, e i muri noa a‘era, e haamata atu ratou i te imi i te hape i roto i to ratou mau taeae, e i te imi i te hape i roto i te mau parau haapiiraa a te Ekalesia, i te hape i roto i te faanahonahoraa, e i te hopea ra, e faarue roa ratou i te Basileia o te Atua a tae atu ai i to ratou pohe. Ua hinaaro roa vau ia haamana‘o outou i te reira, e ia faaite atu ïa i to outou mau taata tupu (DBY, 165).

E feia tao‘a rahi anei tatou e e feia veve anei tatou, ia ore tatou e haapa‘o i ta tatou mau pure e ta tatou mau pureraa oro‘a, e haapa‘o ore atoa ïa tatou i te Varua o te Fatu, e tae mai ïa i nia iho ia tatou te hoê varua pouri (DBY, 170).

Ua titau-roa-hia ia tatou ia haaputuputu i ŏ nei i te Sabati tataitahi, e i roto i te mau pureraa a te Paroita, … no te haapii, no te paraparau, no te himene, e no te a‘o. No te aha? No te haamana‘o i to tatou Atua e i ta tatou haapa‘oraa mo‘a nei. E mea titau-mau-hia anei te reira peu? Oia; no te mea hoi e e haamana‘o atâ tatou—e mea pinepine tatou i te hahi ê, i titauhia ai ia tatou ia faaroo i te Evanelia i roto i to tatou nei tari‘a e ia taihoê, ia taipiti, e ia taitoru i te hebetoma hoê, e aita ra, inaha, e fariu faahou atu ïa tatou i te mau mea o teie nei ao (DBY, 165).

Ua tuu mai te Fatu i te hoê mea mo‘a i roto ia tatou; e taua varua mo‘a tahuti ore ra, ia faaamuhia ïa e tia ai. E rava‘i anei te maa o te fenua nei no te reira? Aore; e rava‘i noa ïa no te faaora i teie tino a faaea noa ai te varua i roto ia’na, a tia atu ai ia tatou ia rave i te maitai. Taua mea mo‘a nei i roto ia tatou, e titau ïa i te maa no ŏ mai i te Apoo Pape ra no reira mai oia. E ere ïa i to teie nei ao, i to te fenua nei, no te ra‘i mai râ. Na te mau parau tumu no te ora mure ore, no te Atua, e no te huru atua ana‘e ïa e faaamu i te huru tahuti ore o te taata e e horo‘a i te taata i te oaoa mau (DBY, 165).

Ia haere mai tatou i te Fare Menemene nei e haamori i te Atua e haapa‘o hoi i to’na hinaaro i te hoê mahana i te hebetoma, e ia haapa‘o noa’tu tatou i to tatou iho mau hinaaro i te mau mahana ê atu, e ohipa maamaa ïa; e mea faufaa ore ïa, e e faaoooraa ïa i te taviniraa i te Atua. Ia haapa‘o tatou i te hinaaro o te Atua e tia ai, e ia haapau roa tatou i to tatou taime no te faatupuraa i te mau tumu no’na ra, tei roto anei tatou i teie Fare Menemene e tei te vahi ê anei tatou (DBY, 166).

Te Monire, te Mahana Piti, te Mahana Toru, te Mahana Maha, te Mahana Pae, e te Mahana Maa, ia haapa‘ohia ïa i te hanahana o te Atua, mai te au atoa i te Mahana Sabati, e aita ana‘e ra, eita ïa tatou e tapae i te vahi ta tatou e titau ra [a hi‘o PH&PF 59:11] (DBY, 166).

E putuputu tatou ia faaitoito e ia faaitoitohia.

I teie mahana [i te Sabati] e nehenehe ia tatou ia putuputu no te paraparau te tahi i te tahi, no te faaitoito te tahi i te tahi, e no te hamani maitai, te tahi i te tahi (DBY, 167).

A fana‘o ai tatou i te haamaitairaa no te paraparauraa te tahi i te tahi, ia faahiti ïa tatou i te parau no te tamahanahana e te faaitoito. Ia faaûrûhia outou e te Varua no te mo‘araa, no te viivii ore, ia anaana ïa to outou maramarama i mua i te aro o te taata; ia tamatahia râ outou e ia faahemahia e ia tupaipaihia e Satane, a tape‘a noa ïa ia outou i to outou mau mana‘o— ia piri noa na to outou vaha; no te mea e, e faahotu mai te parauraa i to’na iho, e huru maitai anei e e huru ino anei (DBY, 166).

Ia haamata e aore ra ia faaoti [te hoê taata] i te hoê pureraa na roto i te hoê pure, te tane tataitahi, te vahine tataitahi e te tamarii tataitahi atoa i roto i te amuiraa o te parau ra e e Feia Mo‘a oia, eiaha ïa e hinaaro ê atu i roto i to ratou aau, maori râ, o te mau mea e pûpûhia ra e te [taata] o tei riro ei auvaha no te taatoaraa o te amuiraa (DBY, 170).

Ia mana‘o noa’tu te tahi pae o outou e, e ere ta outou mau pureraa i te mea oraora, mai ta’u e faaroo i te tahi pae o te mau taeae i te parauraa, ua riro ïa ei hopoi‘a na outou ia haere e ia faaoraora i taua pureraa ra, e ia faaoti i ta outou tuhaa ohipa no te faarahi i te Varua e te mana o te Atua i roto i te mau pureraa i to outou vahi (DBY, 170).

E faaite atu vau i te tahi mana‘o i to’u mau taeae e to’u mau tuahine o te a‘o i mua i te amuiraa e, ia poto ta tatou mau a‘oraa e tia ai, e mai te mea e aita te reira mau a‘oraa i îî i te ora e te varua, ia poto atu â ïa, inaha, aita to tatou e taime i roto i teie Amuiraa ia vaiiho i te mau Peresibutero e a‘o ra ia faaroa i ta ratou a‘oraa, e taime râ to tatou ia faahiti i te tahi parau ei iteraa papu, ia faahiti i te tahi parau ei a‘o no te faaitoitoraa i te Feia Mo‘a, ia haapuai i tei paruparu, ia tamata i te haamau i te aueue ra, e ia na reira noa no te faahaere i te Basileia o te Atua i mua (DBY, 167).

Te mau taeae e te mau tuahine, teie ta’u hoê aniraa ia outou. Ia a‘o mai outou, a parau ïa ia nehenehe ia matou ia faaroo ia outou e ia maramarama i ta outou parau. … Mai te mea e aita ta outou e parau ia parau atu, a farii na i ta’u nei a‘o, a parahi noa atu ïa i raro. Mai te mea e e parau ta outou ia parau atu, a parau atu ïa; e ia oti, a faaea ïa i te parau. A tuu i to outou mana‘o ia faaterehia e te mau parau tumu o te ora mure ore, mai te tia i te mau tamarii a te Atua, ma te oaoaraa i te parau mau e te parau tia (DBY, 167).

To’u hinaaro hau ê i to’u Metua e to’u Atua, ia faahiti ïa vau i te parau o te auhia e ana o te riro ei maitai na te feia e faaroo mai ia’u (DBY, 168).

Ia tamata ana‘e au i te a‘o atu i te hoê amuiraa,… e ani au i te Atua i to’u Metua i te Ra‘i, i roto te i‘oa o Iesu Mesia, ia horo‘a mai ia’u i to’na Varua, e ia tuu mai i roto i to’u nei aau i te mau mea o ta’na i hinaaro ia parau atu vau (DBY, 168).

Te titau nei au i te mana‘o o te amuiraa e i te faaroo o te feia faaroo; te titau nei au i te paari o te Atua e i to’na Varua ia parahi mai i roto i to’u nei aau ia nehenehe ia’u ia parau i te parau e maramarama ai te taata. Toru ahuru ma hitu a‘enei matahiti to’u a‘o-noa-raa i mua i te taata, e mea varavara râ vau i te tia i nia i mua i te hoê amuiraa ma te ore e farii i te hoê mana‘o taiâ rii mai to te tamarii; e maoro noa’tu â to’u aho mai to Mesusela te maoro, aita râ vau i mana‘o e ore te reira huru ia’u. Te vai ra te tahi mau tumu no te reira o ta’u i maramarama maitai. Ia hi‘o atu vau i nia i te mata o te feia maramarama e hi‘o ïa vau i nia i te hoho‘a o te Atua o ta’u e tavini nei. Ua hope paatoa i te farii i te tahi tuhaa o te huru atua i roto ia ratou; e vehi-noa-hia â tatou i te tino o tei te hoho‘a o to tatou Atua, e taiâ râ teie tino tahuti nei i taua tuhaa o te huru atua o ta tatou i farii no ŏ mai i to tatou Metua. O te tumu te reira no to’u nei taiâ (DBY, 168).

Ia a‘o atu te hoê taata i te hoê amuiraa, noa’tu â aita i rahi te parau tei noaa ia’na ia parau atu, e te parau ta’na e parau ra e mea huru ma‘ua ïa, mai te mea râ e ua mâ to’na aau i mua i te Atua, e mea faufaa a‘e taua mau parau rii ra i te orero faahiahia o tei ere i te Varua o te Fatu, e ua hau atu â ïa i te faufaa i te hi‘oraa o te Atua, te mau melahi, e te mau taata maitatai atoa. I roto i te pure, iti noa’tu â te parau e te ma‘ua hoi, mai te mea e ua mâ te aau i mua i te Atua, e faufaa a‘e to taua pure ra i te orero a Cicero [te hoê ïa orero Roma o tei ora hoê hanere matahiti hou te Mesia]. Eaha ta te Fatu, ta te Metua no tatou atoa nei, e haape‘ap‘ea i te huru o ta tatou parau? E mea faufaa a‘e i te Fatu te aau papu e te haavare ore i te mau haapeu, te mau faate‘ote‘o, te mau faa‘una‘una, e te mau orero atoa. Ia hi‘o mai oia i te hoê aau haavare ore, e te paratu tia, mai to te tamarii i te papu, e ite ïa oia i te hoê parau tumu o te vai a muri noa’tu—“O te varua ïa te reira o to’u iho nei basileia—te varua o ta’u i horo‘a i ta’u mau tamarii” (DBY, 169).

Te mana‘o nei au e, tei ia tatou te hopoi‘a no te faaau i te mau mea maitatai, te mau mea tura e te mau mea roo maitai. E mea tia ia tatou ia faaau i te feia a‘o maitai, e ia haapiipii no te faaite atu i to tatou mau mana‘o ma te faahitiraa i te parau maitai atu e te au rahi, oia ihoâ ia horo‘a atu tatou i te mau taata i te parau mau o te Evanelia o te hau. I te pae rahi, e faahiti au i te mau parau maitatai a‘e o ta’u i ite (DBY, 169).

[Teie râ,] te mana‘o nei au e … ahiri e te mau parau atoa a te feia ite, ua hope roa ïa i te roaa ia’u, e faahiahia a‘e ïa to’u varua i te parau mai ta te tamarii, oia atoa i te parau papu, i ta te mau huru orero atoa. E mea au a‘e na’u te hoê haere‘a parau papu e te maramarama (DBY, 169).

Ua horo‘ahia mai te mahana haapaeraa maa no te tauturu i te feia rava‘i ore e no te haapuai i te iteraa papu.

Ua ite outou e te Mahana Maha matamua i te ava‘e tataitahi [i teie nei te Sabati matamua] ta tatou ïa mahana haapaeraa maa. O vai i rotopu ia outou o tei ite nahea te reira ohipa i te tupuraa mai? Hou te tuhaa ahuru i haamauhia ai, ua tauturuhia te feia veve na roto i te mau horo‘araa. Ua haere mai ratou i Iosepha ma te titau i te tautururaa, i Kirtland, e ua parau oia ia faataahia te mahana haapaeraa maa e tia ai, e ua faaotihia ihora. E faatupuhia ïa hoê taime i te ava‘e, mai to teie nei â, e te mau mea o tei ore i amuhia i taua mahana ra, te faraota, e te ina‘i, e te pata, e te maa hotu, e te aha atu, e hopoihia mai ïa i te pureraa haapaeraa maa ia tuuhia mai i te rima o te taata i faataahia no te haapa‘oraa e no te opereraa atu i te reira i te feia veve (DBY, 169).

I roto i ta tatou mau pureraa haapaeraa maa, e putuputu te Feia Mo‘a no te faaite i te mana‘o o to ratou aau e no te faaitoito te tahi i te tahi i roto i to ratou faaroo i te Evanelia mo‘a ra (DBY, 169).

E ere anei ua farii outou i te varua no te maramarama, te varua no te ite, e te mana tamahanahana o te Varua Maitai, ia tia mai te taata i nia e faaite i te mau mea o te Atua ta ratou i ite, i te mau mea ta ratou i ora mai? E ere anei ua faatupu papu te reira i roto i to outou mana‘o te maitai o te Fatu oia i heheu mai ia outou i te parau mau o te Evanelia? E ere anei ua haapuai te reira i to outou faaroo, e ua faarahi i to outou tiaturiraa e ua riro ei iteraa ia outou e e tamarii outou na te Atua? Oia mau roa. No reira, ia faaite noa te taata i te mau mea o te Atua ra, e faaitoito te reira i te mau taeae, mai tei te tau tahito, i to ratou haapa‘oraa i te parau ia “paraparau pinepine te tahi i te tahi,” “faaitoito i te mau taeae,” e te vai atura (DBY, 170).

Na roto i te raveraa i te oro‘a, e haamana‘o tatou i te Faaora e e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa i to tatou Metua i te Ra‘i.

Te parau atu nei au i te mau taeae e te mau tuahine, i roto i te i‘oa o te Fatu, e hopoi‘a na tatou, e ua titau to tatou Metua i te Ra‘i, ua titau te varua no ta tatou haapa‘oraa, e ua titau ta tatou mau fafauraa i te Atua e ia tatou tataitahi, ia haapa‘o tatou i te mau oro‘a o te fare o te Atua, oia mau ïa i te mahana Sabati, ia haapa‘o i te Oro‘a o te Amuraa Maa a te Fatu. Ei reira, a haere atu ïa i te mau amuiraa a te Paroita e a te Pŭpŭ Autahu‘araa (DBY, 171).

I roto i te oro‘a [te oro‘a mo‘a] ta tatou e rave nei … , e faaite tatou i te Metua e, te haamana‘o ra tatou ia Iesu Mesia, to tatou ïa Taeae Matahiapo; e faaite papu atu ia’na e, e tia ia tatou i te rave i to’na i‘oa i nia iho ia tatou. Ia na reira tatou, ua hinaaro vau i te feruriraa o te taata ia tae mai i ŏ nei, eiaha te tino ana‘e. Ua hinaaro vau i te taata i to’na taatoaraa ia haere mai i te pureraa (DBY, 171).

E a‘o atu vau i to’u mau taeae e to’u mau tuahine, ia farii i teie oro‘a i te mau Sabati atoa, ia putuputu [outou]. … Te ani haehaa nei au ia outou, to’u mau taeae e to’u mau tuahine, ia feruri maite i teie oro‘a, e ia titau atu i te Fatu ma to outou aau atoa ia tia ia outou ia farii i te mau haamaitairaa i fafauhia mai na roto i te haapa‘oraa i te reira. A haapii i ta outou mau tamarii i te haapa‘o i te reira; a haapapu ia ratou i te titauraa rahi no te reira. E au te faufaa o te haapa‘oraa i te reira no to tatou ora i te faufaa o te haapa‘oraa i te mau oro‘a e te mau faaueraa ê atu atoa o tei haamauhia ia tia i te taata ia haamo‘ahia, ia tia ia Iesu ia haamaitai ia ratou e ia horo‘a ia ratou i to’na varua, e ia arata‘i ia ratou ia roaa ia ratou te ora mure ore. A haapapu i te huru mo‘a e te faufaa o teie oro‘a faufaa nei i te feruriraa o ta outou mau tamarii (DBY, 171–72).

E rave tatou [i te oro‘a] ei mana‘oraa i te poheraa o to tatou Faaora; ua titauhia te reira i ta’na mau pĭpĭ e ia tae faahou mai oia, noa’tu â te maoro o te reira. Noa’tu â e hia u‘i o te mairi atu, e titauhia i tei faaroo ia’na ia amu i te pane e ia inu i te uaina [e aore ra i te pape i teie mahana] ei mana‘oraa i to’na poheraa e to’na mauiui e ia tae faahou mai oia. No te aha te reira i titauhia ai ia ratou? Ei faaiteraa i te Metua, ia Iesu e i te mau melahi e, e feia faaroo ratou e ua hinaaro ratou i te pee ia’na e tae noa’tu i te fanau-faahouraa, i te haapa‘o i ta’na mau faaueraa, i te patu i to’na Basileia, i te faatura i to’na i‘oa e i te tavini ia’na ma te feaa ore te aau, ia tiamâ ratou no te amu e no te inu e oia i roto i te Basileia o to’na Metua. O te tumu te reira te Feia Mo‘a e rave ai i te oro‘a o te Amuraa Maa a te Fatu (DBY, 172).

Eaha te faufaa o teie oro‘a no tatou? O te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa a te Fatu. Ia haapa‘o tatou i te mau faaueraa a to tatou Metua i te Ra‘i, mai te mea e ua maramarama maitai tatou i te mau oro‘a o te fare o te Atua, e farii ïa tatou i te mau fafauraa o tei tuati i te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa (DBY, 172).

O te hoê ïa o te mau haamaitairaa rahi roa ta tatou e farii, ia haere mai i mua i te Fatu, e i mua i te mau melahi, e i mua i te tahi e te tahi, no te faaite e, ua haamana‘o tatou e ua pohe te Fatu o Iesu Mesia no tatou. Na te reira e faaite papu atu i te Metua e, ua haamana‘o tatou i tatou mau fafauraa, ua hinaaro tatou i ta’na Evanelia, e ua hinaaro tatou i te haapa‘o i ta’na mau faaueraa e i te faatura i te i‘oa o te Fatu o Iesu i nia i te fenua nei (DBY, 172).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Na te haamo‘araa i te Mahana Sabati e hopoi mai i te mau haamaitairaa o te pae tino e o te pae varua.

  • Eaha te mau titauraa a te Fatu no te haamo‘araa i te Sabati? Eaha te mau maitai e roaa mai na roto i te haamo‘araa i te Sabati? (A hi‘o atoa PH&PF 59:9–16.)

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Ua titau-roa-hia ia tatou ia haaputuputu … i roto i te mau pureraa.” Eaha ta’na i parau ia tatou ia rave “ia haaputuputu [tatou] e haamori”? Eaha te mau mea te tafifi ia tatou i te haaputuputu e haamori i te Atua i te Sabati?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tupu “riirii noa” ia ore tatou ia haapa‘o i te faaueraa no te haamo‘a i te Sabati? Na roto i te mau parau a te Peresideni Young, eaha te tahi mau uiraa o te tia ia tatou ia ani ia tatou iho no te ite e, e au anei te tahi ohipa no te Sabati? (Ei hi‘oraa: E riro anei te reira ohipa ei maitai no to tatou nei varua? E aupuru anei te reira i to tatou faaroo? E tauturu anei te reira ia tatou i te haamaitai ia vetahi ê?)

  • No te aha e mea tia ia tatou ia haamori tatou i te Fatu i te mau mahana atoa, eiaha i te Sabati ana‘e? (A hi‘o atoa PH&PF 59:11.) E mea nahea te haamoriraa i roto i te hebetoma e au ai e aore ra e huru ê ai i te haamoriraa i te Sabati? E mea nahea tatou i te pûpûraa i te mau mahana atoa “i te hanahana o te Atua”?

E putuputu tatou ia faaitoito e ia faaitoitohia.

  • No te aha e mea faufaa ia putuputu tatou e haamori i te Sabati? Eaha to tatou hinaaro e tia ai a farerei ai tatou te tahi i te tahi, a a‘o ai, e a haapii atu ai i roto i ta tatou mau pureraa i te Sabati? (A hi‘o atoa PH&PF 43:8–9.) E mea nahea to outou amuiraa atu i te Feia Mo‘a i te tauturu ia outou?

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te feia o tei anihia ia a‘o i roto i te mau pureraa a te Ekalesia? No te aha te mana o te Varua Maitai i hau atu ai i te faufaa i te mau parau ‘una‘una? Eaha ta te Peresideni i hinaaro i te mau melo o te amuiraa. Nahea tatou ia “ia faaoraora” i ta tatou mau pureraa? (A hi‘o atoa PH&PF 50:21–24.)

Ua horo‘ahia mai te mahana haapaeraa maa no te tauturu i te feia rava‘i ore e no te haapuai i te iteraa papu.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tumu i haamauhia ai te mahana haapaeraa?

  • Eaha ta te horo‘araa i te moni haapaeraa maa maitai e faatupu i roto i te taata horo‘a?

  • I te Sabati haapaeraa maa, e nehenehe ia tatou ia faaite i te iteraa papu te tahi i te tahi. Eaha te auraa o te parau, ia faaite i te iteraa papu? No te aha e mea faufaa rahi roa ia faaite tatou i te iteraa papu, e ia faaroo atoa ia vetahi ê ia faaite mai i te iteraa papu? Eaha ta tatou e faatupu i roto ia vetahi ê ia faaite tatou i te mau mea o te Atua? Eaha te faatupuhia i roto ia tatou ia na reira tatou? E mea nahea to vetahi ê iteraa papu i haapuai ai i to outoiu faaroo?

!Na roto i te raveraa i te oro‘a, e haamana‘o tatou i te Faaora e e faaapî tatou i ta tatou mau fafauraa i to tatou Metua i te Ra‘i.

  • Te mea faufaa a‘e ta tatou e rave i roto i ta tatou mau pureraa i te Sabati, o te fariiraa ïa i te oro‘a. No te aha te Fatu i titau ai i te feruri-maite-raa i te taime no te oro‘a? (A hi‘o atoa PH&PF 27:2.)

  • Eaha ta tatou e fafau atu ia farii tatou i te oro‘a? (A hi‘o i na pure no te haamaitai i te oro‘a i PH&PF 20:75–79 e aore ra Moroni 4; 5.) Eaha te auraa o te parau, ia rave tatou i te i‘oa o te Mesia i nia iho ia tatou? Eaha ta te Fatu e fafau mai i te feia o te farii i te oro‘a ma te mana‘o papu? Nahea tatou ia farii i taua mau haamaitairaa i fafauhia ra?

  • Nahea te fariiraa i te oro‘a e haapuai ai i to tatou mana‘o papu i te Faaora i te mau mahana atoa o te hebetoma? (A hi‘o atoa PH&PF 59:9–12.)

Hōho’a
Jesus instituting sacrament

E mea titau-roa-hia ia rave i te oro‘a “ei faaiteraa i te Metua … e, e feia faaroo [tatou] e ua hinaaro [tatou] i te pee ia’na … ma te feaa ore te aau”(DBY, 171).

Hōho’a
13th Ward Relief Society Presidency in 1875

O Rachel Ridgeway Grant (tei parahi i mua, i ropu), oia te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, e to’na nau tauturu e to’na nau papa‘i parau, i te matahiti 1875.