Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 46: Te Hopoi‘a a te Metua


Pene 46

Te Hopoi‘a a te Metua

Ua here te Peresideni Young i te tamarii e ua tiaturi oia e, e mea viivii ore ratou i roto i te hi‘oraa o te Atua. Tei roto i ta’na mau a‘oraa e rave rahi te mau parau i te mau metua no te aupururaa i ta ratou mau tamarii. Te hoê hoho‘a, te vai ra te hoê tamaiti iti na’na o tei mâtau noa i te faatoparaa i ta’na taipu e ta’na au‘a û e te f araoa i raro ia tuuhia mai te reira i mua ia’na. Aita te metua vahine i taa faahou nahea. Ua a‘o atu Brigham ia’na e: “Ia faatopa faahou â oia i te au‘a i to oe rima, a turu‘i ia’na i piha‘i iho i te parahiraa, eiaha râ e faahiti a‘e i te parau ia’na, a haere ai a rave ai i ta oe mau ohipa.” Ua na reira ihora te metua vahine. Tia noa maira te tamarii i piha‘i iho i te parahiraa e hi‘o noa maira i to’na metua vahine, e hi‘o atura i te mea ta’na i faatopa i raro i te tahua ra. I reira ra, nee atura oia i te taipu e te au‘a e faaho‘i i te reira i nia i te ‘airaa maa. Aita roa a‘era te tamarii i faatopa faahou i te reira i te ‘airaa maa. No te ohipa a to’na metua vahine, ua parau maira te Peresideni Young e, “Peneia‘e ua mana‘o oia ia ta‘iri ia’na, ia haamauiui ia’na, mai ta te pae rahi e rave; ia ite râ ratou i te mea tano ia rave, e nehenehe ia ratou ia faatano i te tamarii ma te ore e ta‘iri ia’na (LBY, xxv). Ua riro teie faaiteraa a ta’na tamahine ra o Susa ei tapa‘o e, ua haapa‘o atoa te Peresideni Young i ta’na iho a‘o, te na ô ra Susa e ua riro oia “ei metua tane maitai roa’tu. Ua faito ore to’na aroha, e aau mărû to’na, e feruri noa oia ia vetahi ê, e taata parau tia e te aueue ore. …Aita roa te hoê o matou i ri‘ari‘a ia’na; ua hope atoa matou i te here roa ia’na (LSBY, 356).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua riro te metua ei tiaau i te mau tamarii a te Atua, e tei ia ratou te hopoi‘a ia haamaramarama, ia haapii e ia aupuru hoi ia ratou.

Otatou te tiaau i ta tatou mau tamarii; ua tuuhia mai te hopoi‘a no te haamaramarama e no te haapii ia ratou i nia ia tatou, e ia ore tatou ia haapa‘o i te haere‘a e ora ai ratou i te mana o te ino, inaha, ia faitohia tatou i te faito, eita ïa e tia (LBY, xxiv).

E tia te mau metua i mua i te Fatu ia haavahia no te huru o ta ratou haapiiraa e ta ratou haamaramaramaraa i ta ratou mau tamarii, “Inaha hoi te tamarii ra, e tufaa ïa no ŏ mai ia Iehova ra; e ta te opu i fanau ra, e utu‘a ïa. Mai te ohe i te rima o te feia puai ra, oia aota te tamrii a te taata itoito ra. E ao to te taata i î to’na piha ohe ia ratou; e ore ratou e roohia e te haama [Salamo 127:3–5)“ (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

E te mau metua, a faatura i ta outou mau tamarii; a haapii ia ratou e ia paari ma te a‘o a te Fatu ra. A haapii ia ratou i te parau mau, eiaha i te hape, a haapii ia ratou ia here i te Atua e ia tavini ia’na [a hi‘o Deuteronomi 6:5]; a haapii ia ratou ia tiaturi ia Iesu Mesia ei Tamaiti a te Atua ei Faaora hoi o to te ao nei (DNSW, 8 Aug. 1877, 1).

O te mau metua vahine ïa te mau mauhaa i roto i te rima o te Atua no te arata‘i i te tereraa o te mau nunaa. Ia haapii te mau metua vahine i te mau nunaa atoa i ta ratou mau tamarii eiaha ia tama‘i, e paari te tamaii i reira ma te ore roa e tomo atu i roto i taua peu ra. Ia parau te mau metua vahine i ta ratou mau tamarii, “A tama‘i, a tama‘i i to oe mau enemi, oia a faahope roa te tama‘i!” e î ratou i taua varua i reira. No reira, e maramarama oioi ïa outou i ta’u i hinaaro i te haapapu i to outou feruriraa, oia hoi, o te mau metua vahine ïa te matini e itoito ai te taata atoa ra, e arata‘i ai i te tereraa e te oraraa o te mau taata i nia i te fenua nei (DBY, 199–200).

E nehenehe ia tatou ia arata‘i e ia faaafaro e ia tope i te amaa oteu, e ia tupu te reira i te vahi maitai, ia na reira tatou ma te paari e te aravihi. No reira, ia haaati tatou i te tamarii i te mau mea maitatai e te oraora, ia haamaramarama maitai ia’na e ia faaî i to’na feruriraa i te mau peu parau mau, e riro te reira i te arata‘i i to’na avae i nia i te e‘a o te ora (DBY, 209).

E mea tia i te mau metua ia aupuru ta ratou mau tamarii ma te here e te aau mărû.

Ia hamani maitai te mau metua i ta ratou mau tamarii mai ta ratou i hinaaro ia hamani-maitai-atoa-hia mai, e ia riro hoi ratou ei hi‘oraa e au ai ia outou ei Feia Mo‘a a te Atua ra (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

A aupuru i ta outou mau tamarii na roto i te here e te măta‘u i te Fatu; a tamau maitai i to ratou huru e to ratou aau e a haapa‘o ia ratou mai te au i te reira, eiaha roa outou ia faatitiaifaro ia ratou na roto i te riri; a haapii ia ratou i te here ia outou, eiaha i te ri‘ari‘a ia outou (DBY, 207).

I ta tatou mau ohipa i te mahana tataitahi, taa ê noa’tu te ohipa, e mea tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, oia atoa te feia faatere rahi i roto i te Basileia o te Atua, ia ore ia iriâ, i roto i te utuafare anei e i te vahi atea anei. Eiaha ratou ia vaiiho i te mau ati ia faarumaruma i to ratou mata e ia faariro i to ratou mana‘o ei mea tapitapi e i to ratou vaha ei mea parau ore, ma te parau noa i te parau inoino, e te faaino … o te faatupu i te taiâ e te oto i roto i te utuafare, o te faariro ia ratou ei taata măta‘uhia, eiaha ei taata herehia e to ratou utuafare. Eiaha te riri ia tupu mai i roto i to tatou aau, e eiaha atoa te parau riri ia hiti mai i to tatou vaha. “O te parau mărû ra tei faaore i te riri, area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu” [Maseli 15:1]. “Hamani ino to te tairoiro, e te riri ra mai te ûa hahau ïa” [Maseli 27:4]; area râ, “na te haapa‘o o te taata e ore e riri vave ai; o to’na ïa maitai te faaore i te hara ra [Maseli 19:11] (DBY, 203–4).

I to’u tereraa na te ao nei, ua ite au e, te pae rahi o te mau metua, te onoono ra ïa ia faatere e ia faahepo i ta ratou mau tamarii. Ia au i ta’u i ite, ua rahi atu te mau metua o tei ore i tia ia faatere ia ratou iho, i tei ore i tia ia faatere i ta ratou mau tamarii. Ia hinaaro te hoê metua vahine i te faatere i ta’na tamarii, e mata na oia i te faatere ia’na iho, ei reira e tia ai ia’na ia haapii i te tamarii ia auraro maite i te hinaaro o te metua. Ia ore râ e tia ia’na ia faatere ia’na iho, eaha atura oia e mana‘o ai e te hoê tamarii,—te hoê tamarii aita i paari to’na feruriraa—e hau atu ïa to’na paari, to’na maramarama, e to’na maitai i to te hoê taata matahiti paari e te mana‘o paari? (DNSW, 12 July 1870, 2).

Eiaha roa te mau metua ia faahepo i ta ratou tamarii, ia arata‘i râ, ma te horo‘a ia ratou i te ite ia ineine mai to ratou feruriraa no te farii i te reira. E titauhia paha ia faahapa oioi ia ratou, e mea au a‘e râ ia faatere te metua i ta’na tamarii na roto i te faaroo, eiaha na roto i te raau ta‘iri, ma te arata‘iraa ia ratou na roto i te aroha e te hi‘oraa maitai e tae atu i te parau mau e te mau mea mo‘a ra (DBY, 203).

Aita e tia ia tatou ia faahapa i te tamarii no te haapa‘o-ore-raa i to tatou hinaaro, mai te mea e aita oia i ite i te ohipa ta’na e rave ra; ia haapiihia râ ta tatou mau tamarii e ua ite atura i te mea e rave, ia haapa‘o ore ratou i reira, oia mau, ia faahapahia ratou e tia ai, e ua tano hoi ia na reira (DNSW, 8 July 1873, 1).

E parau atu vau i te mau metua i teie nei e, e mea hau a‘e te parau mărû e te aroha no te haavi i te huru haapa‘o ore o te tamarii i ta te raau ta‘iri, oia hoi, i ta te haamauiui. Oia mau, ua papa‘ihia e, “Na te papa‘i e na te a‘o e haapaari atu; o te tamaiti râ ia faarue-ta‘ue-noa hia ra, e riro te metua vahine i te haama [Maseli 29:15],” e “O tei vaiiho noa i te papa‘i ra aore ïa e aroha i ta’na tamaiti; o tei aroha râ ia’na, e a‘o ïa ia’na i reira ra [Maseli 13:24];” taua mau parau ra … no te faatitiaifaroraa tano e te paari ïa. Te tamarii o tei parahi i roto i te mahanahana o te aau mărû e te aroha o te metua, ia ite a‘e ratou e ua mauruuru ore te metua e ia farii a‘e ratou i te parau mărû ei faatitiaifaroraa no roto mai i te vaha o te metua, e mea papu a‘e ïa taua a‘o ra i ta te haamauiuiraa i to ratou tino (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

E nehenehe ia’u ia ite i te tane e rave rahi no roto mai i teie amuiraa o tei faaatea ê i ta ratou mau tamarii no te rave-noa-raa i te raau ta‘iri. Ia ‘eta‘eta roa te faatereraa e ore ai te aroha e te here i rotopu i te metua e te tamarii; e mea au a‘e na te tamarii ia atea ê i te metua tane i te faaea noa i piha‘i iho ia’na (DBY, 203).

E ere na roto i te raau ta‘iri e haapii ai tatou i te tamarii i te haapa‘o; na roto râ i te faaroo e te pure, e na roto atoa i te tuura i te hi‘oraa maitai i mua i to ratou mata (DNW, 9 Aug. 1865, 3).

Aita vau i mana‘o e ua tano ia faaite atu vau i to’u mana ei tane faaipoipo e ei metua tane na roto i te puai o te rima; na roto râ i te maramarama hau atu—na roto i te faaiteraa ia ratou e, e tia ia’u ia haapii ia ratou. …Mai te mea e ua tuu mai te Fatu ia’u ei upoo faatere o te utuafare, ia riro vau ei upoo faatere haehaa e te faaoroma‘i, eiaha ei faatere faahepo, ei hoa papu maitai râ, ei metua tane faaoroma‘i e te aroha, ei upoo faatere hamani maitai e te te‘ote‘o ore; ia faaturahia vau i roto i to’u tiaraa na roto i te itoito maite, ia tia roa ia’u, na roto i te tautururaa a te Varua o te Atua, ia haapa‘o i to’u tiaraa no te faaora i te taata atoa i tuuhia mai i roto i to’u nei rima (DNW, 23 July 1862, 2).

I tera taime e tera taime, eita ta tatou mau tamarii e farii i te varua au; ia farii noa râ te metua i te Varua maitai, eita taua varua ino no te tamarii e mau mai. …A faatere ma te parau tia, e ma te măta‘u i te Atua e ma te here ia’na, ei reira ta outou mau tamarii e pee mai ai ia outou (DNSW, 7 Apr. 1868, 3).

Na te hi‘oraa mărû, te hamani maitai, te parau mărû, e te haapa‘oraa nehenehe e te mo‘a i mua i te mau [tamarii] e taati i ta tatou mau tamarii ia tatou i te taamu o te ore e mutu ohie; na te hamani ino râ e te rave-inoraa e faaatea ê ia ratou ia tatou e e haamatara i te mau taamu mo‘a atoa o te tia ia taamu ia ratou ia tatou e i te fafauraa mure ore o ta tatou atoa i farii. Mai te mea aita to’u utuafare … e haapa‘o i ta’u parau i nuihia i nia i te aroha, e te hoê oraraa au i mua i te mau taata, e i mua i to te mau ra‘i, aore ïa e faufaa to te mau huru mana atoa (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

Ia ora tatou ia tia i te varua o ta tatou haapa‘oraa ia vai i roto ia tatou, ei reira tatou e farii ai i te hau, te popou, te oaoa e te mauruuru, o te faatupu hoi i te metua tane au maitai, te metua vahine au maitai, te tamarii au maitai, te utuafare au maitai, e te taata tupu e te oire au maitai hoi. E mea au te reira no te oraraa, e te mana‘o nei au, e mea tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tautoo no te faatupu i te reira (DBY, 204).

E mea tia i te mau metua ia arata‘i i ta ratou mau tamarii ma te aau mărû e te mana‘o papu i roto i te oraraa parau tia.

E mea tia ia outou ia riro ei avei‘a no te mana‘o e te aau o ta outou mau tamarii. Eiaha e tura‘i ia ratou no muri mai ma te ta‘iri ia ratou, ei mua râ outou ia ratou, ia tia ia outou ia parau atu e, “A haere mai,” e eita atura outou e hinaaro i te ta‘iri. E oaoa ratou i te pee ia outou, e au ratou i ta outou parau e to outou haere‘a no te mea hoi e te tamahanahana noa ra outou ia ratou e te faaoaoa noa ra e te faaare‘are‘a noa ra hoi. Ia tari‘a turi rii mai ratou e ua rava‘i, a faaafaro ia ratou. …Ia haapa‘o ore ratou i te ture ra, e ia tahiti atu i te otia, ua hinaaro ïa tatou ia faaea ratou i te reira. Mai te mea e tei mua outou ma te arata‘iraa ia ratou, eita ïa e nehenehe ia ratou ia haere i mua ia outou; mai te mea râ e tei muri outou, e horo ê atu ïa ratou (DNSW, 8 Dec. 1868, 2–3).

E mea au roa na te tamarii te mata oaoa o to’na metua vahine, e mea au ore râ te mata tu‘atu‘a. E parau vau i te mau metua vahine, eiaha e vaiiho i te tamarii ia rave i te ino, teie râ, ia aupuru ia ratou ma te aau mărû. Ia titauhia i te tamarii ia haere na te hoê e‘a, aita râ oia i hinaaro i te haere na ô, a arata‘i ia’na ma te mărû i te e‘a e hinaarohia ra, a parau ai e, Tera ïa, e ta’u here iti e, e mea tia ia haere oe na ô ia parau ana‘e atu vau ia oe. E hinaaro te mau tamarii ia arata‘ihia e ia haapiihia i te mea tia ma te mărû e te aroha (DBY, 209).

Eiaha roa tatou ia rave i te hoê noa’tu mea ta tatou e ore e hinaaro ia rave atoa ta tatou mau tamarii. E mea tia ia tatou ia tuu atu i te hi‘oraa maitai o ta tatou e hinaaro ia pee mai ratou. Ua maramarama anei tatou i te reira? E mea pinepine hoi te mau metua i te titau i te tamarii i te haapa‘o maitai, i te peu au, i te parau maitai, i te hi‘oraa mărû, e te reo mărû, e i te mata anaana, e o te metua râ, ua î ïa i te inoino e te avau! E mea tia ore e te tano ore hoi! (DBY, 208).

E tia i te tamarii ia taamuhia i to ratou metua ma te taamuraa mure ore.

Te mau metua tane e te mau metua vahine parau tia, o tei riro ei melo no teie Ekalesia, ia haere ratou na te haere‘a parau tia, e ia tautoo ratou ma to ratou puai atoa eiaha ia rave noa a‘e i te hape, ia rave noa râ i te maitai e hope noa’tu to ratou oraraa; a tahi anei ta ratou tamarii e hoê hanere anei ta ratou tamarii, ia rave ratou i te parau i tia i ta ratou mau tamarii, mai te taamu ia ratou i te Fatu na roto i to ratou faaroo e ta ratou mau pure, noa’tu â te vahi e haerehia e taua mau tamarii ra, ua taatihia ïa ratou i to ratou metua i te taamu mure ore, e aore roa e mana to te fenua e aore ra to hade te tia ia faataa ê ia ratou i to ratou metua i roto i te tau mure ore; e ho‘i â ratou i te vahi no reira mai ratou (DBY, 208).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua riro te metua ei tiaau i te mau tamarii a te Atua, e tei ia ratou te hopoi‘a ia haamaramarama, ia haapii e ia aupuru hoi ia ratou.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te metua i riro ai ei tiaau ana‘e i ta ratou mau tamarii? Nahea te reira iteraa e au ai i ta outou aupururaa i ta outou mau tamarii?

  • Eaha te auraa o te parau ia arata‘i te tamarii “i nia i te e‘a o te ora”? Eaha te tahi mau mea papu ta te metua e nehenehe ia rave no te horo‘a i te reira arata‘iraa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young eaha te haamaitairaa no te metua haapa‘o maitai? Nahea te reira e faatupuhia ai?

E mea tia i te mau metua ia aupuru ta ratou mau tamarii ma te here e te aau mărû.

  • Nahea na metua ia haapii i ta raua mau tamarii ia here ia raua, eiaha ia ri‘ari‘a ia raua. Eaha te faufaa no te reira?

  • No te aha, no te tahi mau metua ra, “ te onoono ra ïa ia faatere e ia faahepo i ta ratou mau tamarii”? Eaha tei titauhia i te metua hou ratou a tia ai ia faatere i ta ratou mau tamarii ma te parau tia? Nahea outou i tia ai ia faatere ia outou iho ia tupu to outou riri?

  • Eaha te taa-ê-raa i te faatitiaifaroraa i te tamarii haapa‘o ore, e te hamaniino- raa i to’na tino e aore ra i to’na aau? Eaha te mau taime e tia ai ia faahapa i te tamarii, e eaha hoi te rave‘a tia ia rave i te reira?

  • No te aha e puai a‘e tei te aau mărû no te faatitiaifaro i te tamarii i tei te ta‘iriraa ia’na?

  • I to outou mana‘o, eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young a na ô ai oia ra e, “Te tamarii o tei parahi i roto i te mahanahana o te aau mărû e te aroha o te metua … ia farii a‘e ratou i te parau mărû ei faatitiaifaroraa no roto mai i te vaha o te metua, e mea papu a‘e ïa taua a‘o ra i ta te haamauiuiraa i to ratou tino”?

  • Eaha te mau mea te taamu i te tamarii i te metua? Eaha te mau mea te faaatea ê te tamarii i te metua?

E mea tia i te mau metua ia arata‘i i ta ratou mau tamarii ma te aau mărû e te mana‘o papu i roto i te oraraa parau tia.

  • Eaha te mau taime e titau ai te tamarii i te arata‘iraa? No te aha e mea faufaa rahi roa i horo‘a i te tamarii i te “oti‘a”?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te rave‘a maitai a‘e no te arata‘i i te tamarii? Eaha ta te metua e rave no te arata‘i i ta ratou mau tamarii, eiaha no te faahepo ia ratou?

E tia i te tamarii ia taamuhia i to ratou metua ma te taamuraa mure ore.

  • Nahea outou ia taamu i ta outou mau tamarii ia outou ma te taamuraa mure ore?

Hōho’a
Brigham Young’s house

Te Beehive House, te fare ïa no Brigham i Salt Lake City, Utah te vahi i faatupu ai oia i te pure e te haapiiraa i te papa‘iraa mo‘a i piha‘i iho i to’na utuafare i te mau mahana atoa.