Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 32: Te Mau Tao‘a o Teie Nei Ao e te Basileia o te Atua


Pene 32

Te Mau Tao‘a o Teie Nei Ao e te Basileia o te Atua

E mana‘o paari to te Peresideni Brigham Young no te mau mea o teie nei ao, e taata hoi oia tei ore i haamau‘a noa i te faufaa e ua haa puai oia no te horo‘a i te mau tao‘a au na to’na utuafare e na vetahi ê atoa. Ua patu oia i te mau fare, i te mau ohipa imiraa moni e i te mau fenua faaapu. Aita râ oia i haamau i to’na aau i te mau mea o teie nei ao e ua a‘o oia e, “e mea pinepine to tatou aau i te huri i te mau mea faufaa ore e te mau mea e pau” (DNW, 16 July 1856, 2). “Ua ite au e, te mau mea o teie nei ao, mai te haamataraa e tae atu i te hopea, … eita ïa e hauti rahi i nia i te oaoa o te taata” (DNW, 11 Jan. 1860, 1). Ua haapii te Peresideni Young, e mea tia ia pûpûhia te mau tao‘a o teie nei ao no te paturaa i te Basileia o te Atua.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E mea tia ia haamau tatou i to tatou aau i nia i te mau mea o te Atua, eiaha i nia i te mau mea o teie nei ao.

Ia hi‘o vau i to te ao nei e ia ite i to ratou paruparu e i te maamaa rahi i roto i te aau o te mau arii, te mau faaterehau e te feia rahi, e te feia o tei mana‘ohia ei mea paari e ei mea maitai; ia hi‘o vau ia ratou i te raveraa i te mau mea au ore; i te onoonoraa, i te hiaairaa, i te hinaaroraa, i te mârôraa no te mau mea no teie nei oraraa, e mana‘o ihora vau e, E te taata maamaa e, te haamau nei outou i to outou aau i nia i te mau mea o teie nei oraraa! … Te tane e te vahine o te faafaito i te mau tao‘a o teie nei ao e te mau mea o te tau tahuti nei ei mea faufaa a‘e i te mau mea o te Atua e te paari o te tau mure ore, aore roa ïa to’na mata ei hi‘oraa, aore e tari‘a ei faarooraa, aore hoi e aau ei iteraa (DBY, 306–7).

Te hi‘o nei au i to te ao nei e te hi‘o nei au ia ratou i te haruraa, e te faaitoitoraa e te mârôraa, te taata atoa e titau ra i te faarahi i ta’na iho, e i te faaoti i ta’na iho mau opuaraa, ma te tau‘a ore i to’na taata tupu e te taahinoa- raa i nia ia ratou—ua hope roa ïa i te titau, i te opua, i te faanahonaho a ara noa ai ratou, e ia taoto ana‘e, e moemoe noa ïa e, “Nahea vau ia haavi i to’u taata tupu? Nahea vau ia haru i ta’na, ia tui noa i to’u nei roo?” E mana‘o hape roa te reira… . Te taata o te titau i te tura e te hanahana ma te haavi i to’na taata tupu, aita ïa oia i au i te amui mai i te feia maramarama (DBY, 307).

Eita te roaaraa te tao‘a rahi e horo‘a i te oaoa, e horo‘a ïa i te au maitai, mai te mea e nehenehe ia taui i taua mau tao‘a ra no te mau mea tumu e te mau mea au no te oraraa. Ia roaa râ te mau tao‘a rahi na roto i te eiâraa e te taviriraa i te taata, e aore ra na roto i te tahi noa’tu rave‘a parau tia ore, no te măta‘u o te taata o te itehia mai ta‘na hara e o te faautu‘ahia mai oia e ore roa ai te oaoa o te taata. Ia roaa te mau tao‘a rahi na roto i te mau rave‘a parau tia, e pe‘ape‘a noa te aau no te mana‘o e, na te pohe e rave ê atu i te reira e e riro ïa ia vetahi ê. Eaha to ratou tiaturiraa a muri a‘e, ua hope ana‘e teie ao oto nei? Aita ratou i ite eaha to muri a‘e; o te pohe e e hade ana‘e ïa tei mua i to ratou mata. Te au maitai e te oaoa ano‘i-ore-hia, ua iteâ-ore-hia ïa ia ratou ra (DBY, 314).

O te horo‘araa i te Varua Maitai ana‘e te faatupu i te mana‘o maitai, e te parau tia e te oaoa. Eiaha e imi i te auro e te ario, e hi‘o râ i te mau ra‘i ma te tamata i te haapii i te paari e ia nehenehe ia outou ia faanahonaho i te mau materia ei maitai no outou; ei reira ana‘e outou e haamata ai i te farii i te tao‘a faufaa mau (DBY, 305).

E rave rahi roa te faufaa, e te auro e te ario i raro i te fenua e i nia i te fenua, e horo‘a hoi te Fatu teie na te hoê e tera na te tahi—te feia parau ino e te feia parau tia atoa ra—no te ite eaha ta ratou ohipa e rave i te reira, tera râ, na’na ana‘e ïa. Ua horo‘a oia i te hoê tuhaa maitai i teie feia … . E ere râ te reira i ta tatou iho, e ta tatou hopoi‘a, ia titau ïa i te hinaaro o te Fatu ia rave tatou i te mau mea ta tatou i farii, e ia haere, e ia rave i te reira. Ia hahi ê râ tatou, i te pae atau anei e te pae aui anei, ua tomo atu ïa tatou i roto i te ohipa tia ore. Ta tatou ohipa tia, o te raveraa ïa i ta te Fatu i hinaaro ia rave tatou i te mau mea ta’na i horo‘a ia tatou e te faaohiparaa ïa ia au i ta’na parau, ia horo‘a anei i te taataoraa, i te ahuru o te tuhaa e i te hau atu (DBY, 305).

Te tane e te vahine te tamata i te faaoaoa ia ratou na roto i te roaaraa mai te mau tao‘a rahi e aore ra te mana, eita ïa ratou e oaoa i reira, inaha, o te Evanelia a te Tamaiti a te Atua ana‘e ïa e aita atu o te horo‘a i te oaoa na to te ao nei, e o te faaineine ia ratou i te farii i te ra‘i i ŏ nei e a muri noa’tu (DBY, 315).

E faatupu te nounou moni i te aau oto e te mo‘eraa i te Varua.

Aita anei outou i ite e, ta outou mau faufaa e mauhia ra e outou, e au ïa i te mărŭmărŭ, e i te hupe o te po‘ipo‘i i mua i te mahana i te avatea, eiaha outou e mana‘o noa’tu e ua mauhia ïa e outou! Na te rima hi‘o-ore-hia o te Atua e faatere i te reira (DBY, 305–6).

Eiaha tatou e tiaturi e e mau papu te mau mea tahuti nei i roto i to tatou nei rima; e mea taupoto te reira, e ua turu‘i ana‘e te taata i nia i te reira, e ô ïa te oto rahi i roto i te aau o te feia atoa o tei tiaturi i te reira (DBY, 306).

Auê ta te Diabolo faatereraa i te taata o te haamori i te tao‘a! (DBY, 306).

E măta‘u rahi to’u i te nounou o to tatou mau Peresibutero i te mau tiaa varua o hade (DBY, 306).

Te feia aau nounou e te pipiri, o tei onoono i te haru i ta te ao atoa nei, eita ïa to ratou mana‘o e faaea i te tapitapi, e te opua tuutuu ore ra i te mau opuaraa e te imi ra i te mau rave‘a ia roaa mai teie e tera e tera a‘e (DBY, 306).

Te onoono nei te taata i te mau mea faufaa ore o teie nei ao. E aau nounou to ratou. Parau mau ïa, ua faaineinehia te mau mea o teie nei ao ia riro ei mea au na tatou, e te faaoaoa nei hoi te reira i te tahi pae i te faito hope o te oaoa o tei roaa ia ratou iŏ nei; eita roa râ te mau tao‘a e faaoaoa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Eita e tia i te tao‘a iho ia faatupu i te oaoa mure ore; o te Varua no nia mai ana‘e te tia ia faatupu i te reira (DBY, 306).

Te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei o te huri to ratou aau i te imiraa moni, aita e maoro e to‘eto‘e to ratou aau i te mau oro‘a no te fare o te Atua. E haapa‘o ore ratou i ta ratou mau pure, eita ratou e hinaaro faahou i te aufau i te mau ô; e riro te ture o te tuhaa ahuru ei mea teiaha roa no ratou; e i te pae hopea, e faarue roa ratou i to ratou Atua, e te aroha no te ra‘i mai, ua opanihia ïa ia ratou—e te tumu hoê no te reira, te nounou ïa i te mau mea o teie nei ao, o te mou atu eita e ore, e te faaohiparaa i te reira, e ore atu ïa e mo‘e roa hoi ia tatou (DBY, 315).

E horo‘a mai te haaraa ma te faaoroma‘i i te tao‘a o te ao nei e i te tao‘a mure ore hoi.

Ia roaa te mau faufaa o teie nei ao, e ere ïa i te tao‘a mau, e ere i te tao‘a rahi, o te roaa râ i te mau taata atoa, i te feia parau tia e te feia parau tia ore, i te Feia Mo‘a e te feia hara. E hiti mai te mahana i nia i te maitai e te ino, e haamairi te Fatu i te ûa i nia i te parau tia e te parau tia ore [a hi‘o Mataio 5:45]; e ite tatou i te reira i te mau mahana atoa. Ua na ô mai te Arii Solomona i tahito ra, oia te taata paari rahi, e ore e haapa‘ohia e tei te avae oioi te hemo e hemo ai, e tei te ‘eta‘eta e riro ai te rê, e te feia paari e noaa ai te tao‘a [a hi‘o Koheleta 9:11]. E itehia e parau mau te reira na roto i te mau mea ta tatou e ora mai i te mahana tataitathi … . e mea pinepine tei te paruparu, te rurutaina, e te rohirohi te rê; e te ite ore, e te maamaa e tei ere i te paari, e topa noa ïa te tao‘a i nia ia ratou a hape haere noa ai (DBY, 308).

Te tao‘a rahi mau, o te aravihi ïa no te faatupu i te mau mea au no te oraraa no roto mai i te mau materia. Te mana e te tura atoa e horo‘ahia e te tao‘a, e au ïa i te mărŭmărŭ, te mea mau râ, tei roto ïa i te itoito e te puai o te feia rave ohipa e milioni e milioni. O te haaraa i faatere-maita-hia, o te reira ïa te mana o te pahono i to tatou mau hinaaro. Na te reira e horo‘a i te ‘una‘una i te mau arii, i te ite e te mau mauhaa i te feia mana no te hau e no te mau haapa‘oraa, e na te reira e pahono i te mau hinaaro o te mau tamarii tamaroa e te mau tamarii tamahine a te ao nei e milioni e milioni (DBY, 309).

Ahiri ta outou haaraa i faatere-maite-hia, e rava‘i noa ïa te toru e aore ra te maha o te tuhaa o te taime ta tatou e haamau‘a nei no te imi i te oraraa. Te mana‘o ra te taata e roaa ta ratou tao‘a rahi na roto i te haaraa puai— ahuru ma ono hora i te mahana; e ere râ tera i te parau mau. E rave rahi o to tatou mau taeae, aita ïa e rava‘i roa to ratou taime no te haere i te pureraa. Ua rava‘i roa na mahana e ono no ta tatou mau haaraa (DBY, 311).

O teie ta’u a‘o i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. A faaea, eiaha e rû noa. Eita paha e itehia ia’u te hoê noa a‘e taata i to tatou oire nei maori râ, o tei hinaaro i te tao‘a, o tei hinaaro i te fatu i te mau mea atoa o te au i te oraraa maitai. Ua ite anei outou nahea te reira e roaa mai ai? “A,” ta te tahi ïa parau, “aita paha vau i ite, ahiri pa‘i au i ite; aita râ vau e fana‘o ra.” E faaite atu vau ia outou i te tumu no te reira.—te rû haere noa ra outou, aita outou e haere rahi ra i te mau pureraa, aita outou e pure rahi ra, aita outou e tai‘o rahi ra i te papa‘iraa mo‘a, aita outou e feruri rahi ra, te rere haere noa ra outou, e te rû noa ra i ore ai outou i ite eihea ia haamata. E ere tera i te rave‘a ia roaa mai te mau tao‘a. Te faahiti nei au i te parau “tao‘a” no te arata‘i i to outou feruriraa, e ia roaa mai ia tatou te mau tao‘a mure ore i roto i te basileia tiretiera o te Atua. I ŏ nei, te hinaaro nei ïa tatou i te mau tao‘a e au i teie nei oraraa, te hinaaro nei tatou i te mau mea au no te oraraa nei. Mai te mea e te hinaaro nei tatou i te reira, e haere ïa tatou na te e‘a e roaa mai ai. E faahiti au i te hoê parau poto—te hoê parau papu e te au no te oraraa utuafare—“A huri mai i ta outou au‘a,” e ia maniihia mai te maa no nia mai i te ra‘i e ‘apo maitai outou i te reira ia î ta outou au‘a (DBY, 310).

Ia rave te taata mai te au i te mau parau tumu o te horo‘a ia ratou i te ora mure ore, e mea papu roa e roaa ia ratou te mau mea ta ratou e hinaaro ra, ia oioi anei e ia maoro anei; ia ore te reira ia tupu i teie mahana, peneia‘e ananahi; ia ore e tupu i teie haereraa, o te haereraa ïa i mua nei (DBY, 309).

E mea tia ia tatou ia tiaau ia tatou iho e ia horo‘a i ta tatou faufaa i te feia veve.

O te feia veve e taata ïa no te Atua, e riro hoi te fenua ia ratou (DBY, 316).

Te taata e pohe ra i te po‘iâ e tei roto i te hepohepo, e au ïa oia no te farii i ta‘u maa mai te taata atoa, e mea tia hoi ia’u ia oaoa i te amui atu ia’na, mai te mea e e aau maitai to’na, mai ia’u atoa e oaoa i te amui atu i te feia tao‘a e te hui arii o te fenua nei. E auhia ratou atoa e au nei, eiaha mai te au i te tao‘a e fatuhia e te toro‘a e mauhia e ratou, mai te au râ i te huru o to ratou aau (DBY, 317).

Aita te feia veve o te Fatu e haamo‘e i ta ratou mau fafauraa, o te feia veve o te Diabolo râ, eita ïa ratou e tau‘a i ta ratou mau fafauraa (DBY, 317).

te tauturu i te feia veve, no te patu i te Basileia o te Atua, e no te faarahi â i ta ratou mau tao‘a i reira, no te mea e, o te rave‘a ïa te reira no te patu i te Basileia o te Atua (DBY, 317).

Ahiri ua horo‘a te feia tao‘a i ta ratou mau tao‘a hau atu na te feia veve, e rave rahi no ratou, e haamau‘a noa ïa no te mau hiaai o te tino, e e pohe hoi ratou i reira. No reira te Fatu i ore ai i titau i te feia tao‘a ia horo‘a i te taatoaraa o ta ratou tao‘a na te feia veve. E parau mau ïa, i te haereraa mai te taata ia Iesu e ite nahea oia e roaa ai te ora mure ore, ua parau atura oia ia’na, “e hoo oe i te mau tao‘a atoa na oe ra a tufa ai na te taata rii e e tao‘a ta oe i te ao i reira : a haere mai ai a pee mai ai ia’u;” e rave rahi tei mana‘o e ua parau oia i te taata ia horo‘a oia i te taatoaraa o ta’na tao‘a, aita râ Iesu i titau i te reira, aita atoa oia i na reira i te parau, ua parau noa râ, “a tufa na te taata rii” [a hi‘o Luka 18:18–23] (DBY, 317–18).

E mea haama na te tane e te vahine atoa e maramarama to’na no te imi i te oraraa, ia ore oia ia haapa‘o i to’na iho fetii, i to’na iho feia veve, e ia faanahonaho i te hoê ohipa e oti ia ratou ia rave (DBY, 318).

E mea tia ia pûpû tatou i ta tatou mau tao‘a o teie nei ao no te paturaa i te basileia o te Atua.

Eaha te tumu te mau tao‘a i vai ai? No te haamaitai, no te hamani maitai. No reira, ia faataa tatou i ta te Fatu i horo‘a mai no te faaohiparaa au a‘e i roto i te paturaa i to’na Basileia, ia turu i te parau mau i nia i te fenua nei, e ia ite tatou e ia oaoa tatou i te mau haamaitairaa o te Ziona o te Atua i nia i te fenua nei (DBY, 307).

Mai te mea e, na roto i te peu itoito i te ohipa parau tia, ua roaa ia outou tau tauasini e aore ra tau milioni, te hoê vahi rahi e aore ra te hoê vahi iti, tei ia outou ïa te hopoi‘a no te faaohipa i te mau mea atoa ta outou i farii, ma te mana‘o paari atoa, no te patu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei (DBY, 313–14).

Ahiri e te vai ra ta tatou moni e tau hanere i te milioniraa e ua pûpû tatou i te reira no te paturaa i te Basileia o te Atua e no te hamani maitai i to’na mau taata, ma te hinaaro hoê i te imi i to’na hanahana, e haamaitaihia ïa tatou e au hoi i te ora mai te taata atoa o te taparu haere i tera fare e tera fare; te taata tao‘a rahi o tei haapa‘o maitai, e au ïa oia i te mau heheuraa a Iesu Mesia mai ta te taata veve haapa‘o maitai atoa ra (DBY, 314).

E mea tia ia tatou ia haapa‘o maitai e ia pure e ia faaafaro i to tatou haere‘a e ta tatou parau, e ia haafatata atu i to tatou Atua, eiaha te huero maitai o te parau mau ia pohe no te hinaaro-noa-raa i te mau mea o teie nei ao, e ia vai ineine noa, ia au i te titauraa, no te pûpû atu i te mau mea atoa, e tae noa’tu i te ora atoa, no te Basileia o te Atua (DBY, 314).

A ara mai e te mau taeae no Iseraela nei, e a haapa‘o maitai o te hinaaro noa’tu outou i te ao e aore ra i te mau mea o te ao ia au i to ratou huru i teie nei, e o te haamo‘e outou i te Fatu i to outou Atua na roto i te aau teitei e te te‘ote‘o. Eiaha to tatou onoono i te ario e te auro e te mau tao‘a e hinaaro-roa-hia e to te ao ino nei ia rahi atu i to tatou onoono i te repo e te iriiri e taahihia nei i raro i to tatou avae (DBY, 314).

Noa’tu â e moni e e tao‘a ta’u e milioni e milioni, eita ïa e nehenehe ia’u ia ‘ape i ta’u hopoi‘ a no te rave i te ohipa o tei au i to’u piiraa, ia au atoa i to’u nei puai e to’u nei aravihi, mai ta te taata veve roa’tu atoa e ore e nehenehe ia ‘ape i ta’na hopoi‘a. Ia rahi ta tatou faufaa, e rahi atoa ta tatou hopoi‘a; ia rahi to tatou paari e to tatou aravihi, e rahi atoa te titauraa no te faaohipa i taua paari e taua aravihi ra no te haaparare i te parau tia, no te haaviraa i te hara e te mauiui, e no te haamaitairaa i te huru o te taata nei. Te taata hoê taleni e te taata pae taleni, e au ïa ta raua hopoi‘a i ta raua taleni ra [a hi‘o Mataio 25:14–30]. Mai te mea e e faufaa rahi roa ta tatou, e hopoi‘a rahi roa atoa ta tatou i reira (DBY, 315).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E mea tia ia haamau tatou i to tatou aau i nia i te mau mea o te Atua, eiaha i nia i te mau mea o teie nei ao.

  • No te aha e mea maamaa ia haamau tatou i to tatou aau i te mau mea o teie nei ao? Nahea tatou ia haamau i to tatou aau i te mau mea o te Atua?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tumu te tahi pae i haamaitaihia ai i te tao‘a rahi? Eaha te mau fifi e vai ra no te feia o te ore e “ rave[] … . i ta te Fatu i hinaaro ia rave [ratou] i te mau mea ta’na i horo‘a ia [ratou]”? Nahea outou ia ite e te rave ra outou “i te ohipa tia ore”? Eaha te mau mea tei tupu ia outou i roto i to outou horo‘araa ia vetahi ê i ta outou mau tao‘a a tamata ai outou i te ora i te evanelia?

E faatupu te nounou moni i te aau oto e te mo‘eraa i te Varua.

  • No te aha te hopea o te turu‘iraa i nia i te tao‘a o te ao nei, o te oto ïa? Eaha te mau tapa‘o ta outou e hi‘o nei e faaite nei e, e mea tia atoa ia tatou ia haape‘ape‘a no te aau nounou o te taata? Nahea tatou ia ‘ape i taua mau huru fifi ra?

  • Eaha te tupu i te feia “o te huri to ratou aau i te imiraa moni”? Nahea te haamauraa i te aau i te moni e faafariu ê atu ai i te taata i te hiero, te pure e i te tuhaa ahuru?

E horo‘a mai te haaraa ma te faaoroma‘i i te tao‘a o te ao nei e i te tao‘a mure ore hoi.

  • Eaha te “tao‘a rahi mau”? (A hi‘o atoa PH&PF 6:7)

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young i te feia o te haamau‘a rahi i te taime i te imiraa ia roaa mai te mau tao‘a o te fenua nei?

  • Eaha te tia ia tatou ia rave no te farii i “te mau tao‘a mure ore i roto i te basileia tiretiera o te Atua”?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Eiaha e rû noa … . E ere tera i te rave‘a ia roaa mai te tao‘a.” I to outou mana‘o, eaha te auraa o ta’na parau? Nahea outou ia faaohipa i ta’na a‘o i roto i to outou oraraa?

E mea tia ia tatou ia tiaau ia tatou iho e ia horo‘a i ta tatou faufaa i te feia veve.

  • Eaha to tatou mana‘o e au ai no te tautururaa i te feia veve? Eaha ta te Fatu e titau i te feia veve? i te feia tao‘a? (A hi‘o atoa Mosia 4:16–28.)

  • No te aha te huru o to tatou aau i hau atu ai i te faufaa i te mau tao‘a o te ao nei?

  • Eaha ta tatou hopoi‘a i te mau melo o te utuafare i roto i te hepohepo?

E mea tia ia pûpû tatou i ta tatou mau tao‘a o teie nei ao no te paturaa i te basileia o te Atua.

  • Eaha te mau hopoi‘a a te feia o tei farii i te mau tao‘a o te ao nei?

  • Nahea te feia tao‘a e te feia veve e tauturu rahi ai i te paturaa i te basileia? Eaha te mau haamaitairaa tei faaineinehia no te feia o te rave i te reira?

Hōho’a
Salt Lake City temple under construction

Ua haapii te Peresideni Bigham Young e, e mea tia ia pûpûhia te mau tao‘a o te ao nei no te paturaa i te basileia o te Atua.