Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 24: Te Haapiiraa i te Utuafare


Pene 24

Te Haapiiraa i te Utuafare

“Ia ora tatou ia tia i te varua o ta tatou haapa‘oraa ia vai i roto ia tatou, ei reira tatou e farii ai i te hau, te popou, te oaoa e te mauruuru, o te faatupu hoi i te metua tane au maitai, te metua vahine au maitai, te tamarii au maitai, te utuafare au maitai, e te taata tupu e te oire au maitai hoi. E mea au te reira no te oraraa, e te mana‘o nei au, e mea tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei ia tautoo no te faatupu i te reira”( (DBY, 204).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua riro te utuafare ei faanahoraa no te ra‘i mai i te tau tahuti nei e i te tau mure ore.

Ahiri te taata atoa o tei piihia ei Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e Feia Mo‘a mau â ïa, ua riro ïa to tatou utufare ei paradaiso, aore e mea e faaroohia, aore e mea e itehia, aore e mea e faatupuhia, maori râ o te arue i te i‘oa o to tatou Atua, ma te amoraa i ta tatou hopoi‘a, e te haapa‘oraa i ta’na mau faaueraa (DBY, 203).

Ia farii te tane e te vahine i to raua oro‘a hiero e te mau taatiraa [i roto i te hiero no te tau mure ore], e ua fanauhia ta raua tamarii i muri a‘era, ua riro ïa taua mau tamarii ra ei feia ai‘a no te Basileia e no te mau haamaitairaa atoa e te mau fafauraa atoa e au i te reira, e o ratou ana‘e ïa [te feia ai‘a ia au i te ture] i nia i te fenua nei (DBY, 195).

E mea tia ia ravehia te mau oro‘a taatiraa i ŏ nei … te vahine i te tane, e te tamarii i te metua, e na reira noa, e ia tia roa te tuatiraa i te mau u‘i i roto i te oro‘a taatiraa e tae roa’tu i te Metua ra ia Adamu; noreira, ua faauehia tatou ia haaputuputu ia tatou, ia faarue ia Babulonia [a hi‘o PH&PF 133:5, 7, 14], e ia haamo‘a ia tatou, e ia patu i te Ziona o to tatou Atua, … e ia haamo‘ahia te fenua nei e ia faaineinehia ei parahiraa no te Atua e te mau melahi (DBY, 407).

E mea tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua.

E hi‘o tatou i te aiû e hiihia ra e to’na metua vahine. No te aha taua aiû ra i tae mai ai i ŏ nei? Eaha te tumu no te hamaniraa i teie tamarii aruaru nei? … E hi‘o outou i teie niu, te haamataraa, te huero no te maramarama e parahi ra i roto i te tino o teie aiû, e ua faanahonahohia ia tupu e ia rahi e tae atu i te faito o te taata paari, ei reira ia tupu e ia rahi e tae atu i te faito o te melahi, e na reira noa e tae atu i te faateiteiraa mure ore. Tei te oraraa tahuti nei râ te niu. … Tei ŏ nei te vahi matamua e haapii ai tatou, o teie te haamataraa o te haere-mure-ore-raa i mua (DBY, 205–6).

E mea pinepine au i te feruri e i te parau, “Auê te mau metua vahine, o ratou te mau orometua matamua o ta ratou mau tamarii e o ratou tei haamaramarama matamua i to ratou feruriraa, auê te faufaa ia haapa‘o maite ratou i ta ratou ohipa e ta ratou parau.” Ia haapa‘o maite noa ratou eiaha roa ia faatupu i te mana‘o haavare i roto i te feruriraa o te tamarii! Eiaha roa ratou ia haapii ia ratou i te hoê noa a‘e mea, maori râ, ua papu ia ratou e ua tano te reira. Eiaha roa ratou ia parau noa’tu, eiaha roa i te vahi e faaroo ai te tamarii, i te parau tano ore (DBY 206–7).

Ia haamata te mau metua vahine i te haapii i ta ratou mau tamarii i to ratou aruaruraa, i reira outou e haapii ai ia ratou i te here i te Fatu e i te haapa‘o i ta’na mau faaueraa (DBY, 206).

O outou te mau metua vahine, ia ora maite outou i ta outou haapa‘oraa, ei reira, na roto i te here e te măta‘u i te Atua, a haapii tamau maite noa ai i ta outou mau tamarii i te e‘a ora, ma te haapiipii ia ratou i te e‘a ia haere ra, e ia paari ratou, e ore ratou e faarue i taua e‘a ra [a hi‘o Maseli 22:6]. Te fafau atu nei au ia outou i te reira, e parau mau mure ore te reira. Aita hoi tatou i amo maitai i taua hopoi‘a ra (DBY, 206).

A aupuru i ta outou mau tamarii na roto i te here e te măta‘u i te Fatu; a tamau maitai i to ratou huru e to ratou aau e a haapa‘o ia ratou mai te au i te reira, eiaha roa outou ia faatitiaifaro ia ratou na roto i te riri; a haapii ia ratou i te here ia outou, eiaha i te ri‘ari‘a ia outou, e a haapapu maite noa e, te mau tamarii ta te Atua i horo‘a aroha mai ia outou, e haapiihia ïa ratou i to ratou apîraa i te faufaa o te mau heheuraa a te Atua, e te nehenehe rahi o te mau parau tumu no ta tatou haapa‘oraa mo‘a, e ia paari ratou ei tane e ei vahine, e tia noa ïa ia ratou ia hinaaro atu i taua mau heheuraa ra e ia ore roa ia faarue i te reira (DBY, 207).

E te mau metua, a haapii i ta outou mau tamarii na roto i te hi‘oraa e te parau, i te faufaa no te parauraa i te Terono o te aroha , a haapii ia ratou nahea ia ora, nahea ia faatupu no roto mai i te fenua te mau mea e au no te oraraa pae tino, e a haapii ia ratou i te mau ture no te oraraa ia nehenehe ia ratou ia faahereherehia i roto i te tino ora maitai e ia aupuru atu ia vetahi ê. E ia haapii outou ia ratou i te mau parau tumu no te Evanelia, a haapii ia ratou e, e parau mau te reira, te parau mau mai nia i te ra‘i ra ia roaa ia tatou te ora, e tei roto i te Evanelia te parau mau atoa i nia anei i te ra‘i ra, i nia anei i te fenua nei, e i raro anei i hade; a haapii atoa ia ratou e ua mauhia e tatou te mau taviri no te ora mure ore, e e mea tia roa ia ratou ia haapa‘o i te mau oro‘a e te mau ture e au i teie Autahu‘araa Mo‘a, o ta te Atua iheheu mai e i faaho‘i mai no te faateiteiraa i te tamarii a te taata (DBY, 207).

Ia ore tatou ia faaitoito no te haapii i ta tatou mau tamarii, no te haapii e no te haamaramarama ia ratou i teie parau mau i heheuhia mai, o tatou ïa te faahapahia, ei metua, e aore ra e faahapahia tatou i te tahi tuhaa (DBY, 207).

A arata‘i ai te metua na roto i te hi‘oraa maitai, e tauturu ratou i te haamau i to ratou utuafare i nia i te e‘a parau tia.

Eiaha roa tatou ia haapii i ta tatou mau tamarii i te hoê mea a rave ai i te tahi mea ê (DBY, 206).

Eiaha roa tatou ia rave i te hoê noa’tu mea ta tatou e ore e hinaaro ia rave atoa ta tatou mau tamarii. E mea tia ia tatou ia tuu atu i te hi‘oraa maitai o ta tatou e hinaaro ia pee mai ratou. Ua maramarama anei tatou i te reira? E mea pinepine hoi te mau metua i te titau i te tamarii i te haapa‘o maitai, i te peu au, i te parau maitai, i te hi‘oraa mărû, e te reo mărû, e i te mata anaana, e o te metua râ, ua î ïa i te inoino e te avau! E mea tia ore e te tano ore hoi! (DBY, 208).

Mai te mea e e tuu noa te mau metua i mua i ta ratou mau tamarii i te hi‘oraa o te au ia peehia e ratou e ia fariihia e to tatou Metua i te Ra‘i, e faafariu mai ïa ratou i te aau o ta ratou mau tamarii, e e tae i te mahana e hinaaro ai te mau tamarii i te parau tia, eiaha i te ino (DBY, 208).

Te mau metua tane e te mau metua vahine parau tia, o tei riro ei melo no teie Ekalesia, ia haere ratou na te haere‘a parau tia, e ia tautoo ratou ma to ratou puai atoa eiaha ia rave noa a‘e i te hape, ia rave noa râ i te maitai e hope noa’tu to ratou oraraa; a tahi anei ta ratou tamarii e hoê hanere anei ta ratou tamarii, ia rave ratou i te parau i tia i ta ratou mau tamarii, mai te taamu ia ratou i te Fatu na roto i to ratou faaroo e ta ratou mau pure, noa’tu â te vahi e haerehia e taua mau tamarii ra, ua taatihia ïa ratou i to ratou metua i te taamu mure ore, e aore roa e mana to te fenua e aore ra to hade te tia ia faataa ê ia ratou i to ratou metua i roto i te tau mureore; e ho‘i â ratou i te vahi no reira mai ratou (DBY, 208).

E hinaaro ta tatou mau tamarii i te parau mau, mai te mea e e ora noa tatou i ta tatou haapa‘oraa. Ia haere te mau metua na taua e‘a ra ia tia i ta ratou mau tamarii ia parau e, “Aita roa vau i ite i to’u metua tane i te haavareraa e aore ra i te taviriraa i to’na taata tupu; aita roa vau i ite i to’u metua tane i te raveraa mai i te tahi mea e ere na’na, aita, aita roa! Aita, ua parau mai râ oia e, “ ‘E ta’u tamaiti, e ta’u tamahine, ia riro oe ei taata haavare ore, e te parau tia, e te viivii ore e te hamani maitai, e te itoito, e te faaherehere e te rave noa i te ohipa maitai.’ ” Te mau haapiiraa mai te reira mai te mau metua i ta ratou mau tamarii, e vai â ïa e a muri noa’tu, maori râ ia faaino ratou i te Varua Maitai (DBY, 209).

E nehenehe ia tatou ia arata‘i e ia faaafaro e ia tope i te amaa oteu, e ia tupu te reira i te vahi maitai, ia na reira tatou ma te paari e te aravihi. No reira, ia haaati tatou i te tamarii i te mau mea maitatai e te oraora, ia haamaramarama maitai ia’na e ia faaî i to’na feruriraa i te mau peu parau mau, e riro te reira i te arata‘i i to’na avae i nia i te e‘a o te ora (DBY, 209).

Na te haapaariraa i te mana‘o e te faatitiaifaroraa ma te aroha e faa‘eta‘eta i te utuafare.

Ta tatou hopoi‘a matamua, ta tatou ohipa au-roa-hia, ia roaa ïa i to tatou nei varua te faatereraa i to tatou tino e i te mau mea huru rau e haaati nei ia tatou, e na reira hoi tatou na roto i te haapaari-maite-raa i to tatou mana‘o, ei reira ïa e tia ai ia tatou ia faaineine i te e‘a no ta tatou mau tamarii ia paari mai ma te rave ore i te hara e tae noa’tu i te ora (DBY, 203).

Eaha ta oe i parau i ta oe tamahine iti e horo‘a oe ia’na mai te mea e rave oia i tera e tera? Ua parau oe e horo‘ahia te tahi tao‘a no ta’na ohipa maitai? “E.” Ua haamana‘o oe i te reira? E pahono mai nei te metua vahine e, “Aita, ua mo‘ehia ia’u.” Mai te mea e rave oia i te ohipa ino, ua parau oe ia’na e faautu‘ahia oia? “E.” Ua haapa‘o oe i ta oe parau? Aita oe i na reira, e mana‘o hoi te tamarii i roto i to’na feruriraa e, aita te metua vahine e faaite i te parau mau—e parau oia e rave oia i tera e tera aita râ oia i rave i te reira. E haapiiraa ohie ïa ia faaea noa te metua vahine i piha‘i iho i ta’na mau tamarii ma te ore roa e faaite i te ohipa hape. A feruri hou a rave ai … Ia hinaaro outou i te horo‘a ia ratou i te tahi tao‘a, a horo‘a ïa; ia parau outou ia ratou e, e faautu‘ahia ratou, a haapa‘o ïa i ta outou parau, a haapa‘o maitai râ! (DBY, 203).

Eiaha roa te mau metua ia faahepo i ta ratou tamarii, ia arata‘i râ, ma te horo‘a ia ratou i te ite ia ineine mai to ratou feruriraa no te farii i te reira. E titauhia paha ia faahapa oioi ia ratou, e mea au a‘e râ ia faatere te metua i ta’na tamarii na roto i te faaroo, eiaha na roto i te raau ta‘iri, ma te arata‘iraa ia ratou na roto i te aroha e te hi‘oraa maitai e tae atu i te parau mau e te mau mea mo‘a ra (DBY, 203).

E nehenehe ia’u ia ite i te tane e rave rahi no roto mai i teie amuiraa o tei faaatea ê i ta ratou mau tamarii no te rave-noa-raa i te raau ta‘iri. Ia ‘eta‘eta roa te faatereraa e ore ai te aroha e te here i rotopu i te metua e te tamarii; e mea au a‘e na te tamarii ia atea ê i te metua tane i te faaea noa i piha‘i iho ia’na (DBY, 203).

I ta tatou mau ohipa i te mahana tataitahi, taa ê noa’tu te ohipa, e mea tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, oia atoa te feia faatere rahi i roto i te Basileia o te Atua, ia ore ia iriâ, i roto i te utuafare anei e i te vahi atea anei. Eiaha ratou ia vaiiho i te mau ati ia faarumaruma i to ratou mata e ia faariro i to ratou mana‘o ei mea tapitapi e i to ratou vaha ei mea parau ore, ma te parau noa i te parau inoino, e te faaino … o te faatupu i te taiâ e te oto i roto i te utuafare, o te faariro ia ratou ei taata măta‘uhia, eiaha ei taata herehia e to ratou utuafare. Eiaha te riri ia tupu mai i roto i to tatou aau, e eiaha atoa te parau riri ia hiti mai i to tatou vaha. “O te parau mărû ra tei faaore i te riri, area te parau faaooo ra, o te riri ïa te tupu” [Maseli 15:1]. “Hamani ino to te tairoiro, e te riri ra mai te ûa hahau ïa” [Maseli 27:4]; area râ, “na te haapa‘o o te taata e ore e riri vave ai; o to’na ïa maitai te faaore i te hara ra” [Maseli 19:11] (DBY, 203–4).

E hi‘o outou, e faaroo hoi i te mârôraa rahi i rotopu i te mau tamarii—te tahi pae no outou, mai te mea e e ere o outou paatoa—e na’u e faaite i te tahi parau ia outou no to outou oraraa a muri a‘e, ia roaa ia outou tetamarii mârô ore. Ia oaoa noa to outou iho aau, o te taahiraa matamua te reira. Eiaha outou ia tuu noa ia outou ia iriâ e ia ‘ânaenae … E itoito rahi to ratou e puai rahi hoi tei roto i to ratou mau ivi. E mea itoito roa ratou—e mea oraora, e mea puai, e mea hauti, e imi ïa ratou i te rave‘a no te haapee i te reira; e mârô hoi te tamarii apî ratou ratou iho. Eiaha ra outou ia iriâ. Ia aroha noa râ ia ratou e ia faanâ ia ratou. Ia mărû noa to outou aau e te maitai (DBY, 209–10).

I roto i to’u nei oraraa, ua haapii mai au e, te mau fifi rahi e vai nei i roto i te mau aimârôraa e te tatama‘i te tane i te tane, te vahine i te vahine, te tamarii i te tamarii, te metua i te tamarii, te taeae i te tuahine, e te tuahine i te taeae, no roto mai ïa i te taa ore te tahi i to te tahi huru (DBY, 203).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua riro te utuafare ei faanahoraa no te ra‘i mai i te tau tahuti nei e i te tau mure ore.

  • No te aha te taatiraa i te mau utuafare no te tau mure ore i riro ai ei mea faufaa rahi roa? (A hi‘o atoa PH&PF 128:18.) Nahea te iteraa i te faufaa mure ore e te huru mo‘a o te mau auraa utuafare e tauturu ai ia tatou i roto i to tatou mau auraa utuafare?

  • Eaha te mau mea ta outou e nehenehe ia rave no te faa‘eta‘eta i te mau taamuraa i rotopu i te mau u‘i o to outou utuafare? Nahea ta outou mau ohipa e tauturu ai i to outou mau tupuna e to outou mau huaai?

E mea tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua.

  • Tei ia vai te hopoi‘a matamua no te haapii i te mau tamarii? Eaha te taime tia ia haamata te mau metua i te haapii i ta ratou mau tamarii i te peu parau tia? Eaha te a‘o ta te Peresideni Young i horo‘a i te mau metua no to ratou tiaraa ei orometua matamua no ta ratou mau tamarii?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, e mea tia i te mau metua ia “aupuru i ta [ratou] mau tamarii na roto i te here e te măta‘u i te Fatu.” (A hi‘o atoa PH&PF 68:25–28.) Nahea outou ia haapii i te tamarii i te here e i te măta‘u i te Metua i te Ra‘i e ia Iesu Mesia?

  • Eaha te mau parau tumu ta te Peresideni Young i faataa na te mau metua no te haapiiraa i ta ratou mau tamarii? Eaha te riro i te tupu ia ore te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te haapiiraa tano?

A arata‘i ai te metua na roto i te hi‘oraa maitai, e tauturu ratou i te haamau i to ratou utuafare i nia i te e‘a parau tia.

  • No te aha te hi‘oraa i riro ai ei rave‘a puai mau no te haapii i te tamarii? Eaha te mau huru hi‘oraa ta outou e tuu nei i mua i te mau tamarii e haaati nei ia outou?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “e ho‘i â [te tamarii] i te vahi no reira mai ratou.” E mea nahea teie fafauraa e riro ai ei tamahanahana taa ê na te metua ia haere ta ratou tamarii na te e‘a hape? Eaha te tia i te metua ia rave no te tauturu i te faatupu i roto i te aau o te tamarii taiva te hinaaro i te ho‘i â i to ratou utuafare?

  • Eaha te mau mea maitatai ta outou i haapii mai no roto mai i to outou metua? Eaha te tahi pae o te mau mea maitatai ta outou i hinaaro ia haapii ta outou mau tamarii no roto mai ia outou? Nahea outou ia haapii i te reira mau mea maitatai? Nahea outou e ite ai e, te tamau ra ta outou mau tamarii i te reira mau mea maitatai no roto mai ia outou?

  • Nahea te mau “peu parau mau” ia tauturu i ta outou mau tamarii i te haapaari i to ratou mana‘o no te rave i te parau tia? Eaha te tahi mau peu parau tia o tei faa‘eta‘eta i to outou utuafare? Eaha te mau peu parau tia ta outou i hinaaro i te faatupu i roto i to outou utuafare?

Na te haapaariraa i te mana‘o e te faatitiaifaroraa ma te aroha e faa‘eta‘eta i te utuafare

  • Eaha te taa-ê-raa i te “faaheporaa” i te tamarii e te “arata‘iraa” ia ratou? No te aha te arata‘iraa ia ratou i riro ai ei mea puai a‘e no te haapii i te tamarii i te parau tia?

  • No te aha i titau-roa-hia ai “ia ore ia iriâ” ia amui atu ia vetahi ê, i te tamarii ihoâ ra?

  • Ua riro te mârôraa e te tatama‘iraa ei ohipa mâtau i roto i te tahi mau utuafare. No te aha te reira i riro ai ei mea fifi na te utuafare? Ia au i te parau a te Peresideni Young eaha te tumu rahi no te reira? Nahea outou ia faatupu i te tau‘a-parau-raa e te maramarama te tahi i to te tahi huru i roto i to outou utuafare? Eaha ta outou i rave a‘ena o tei tauturu i to outou utuafare i te faaite pinepine i to ratou here te tahi i te tahi?

Hōho’a
Edward Martin family

O Edward Martin e to‘na utuafare i te matahiti 1870. O Edward ïa te raatira o te pŭpŭ Pereoo Putô a Martin i te matahiti 1856. Ua ora mai oia i taua ati ra e ua riro a‘era ei taata pata hoho‘a i te oire ra i Salt Lake City.