Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 6: Te Paraparauraa i rotopu i te Atua e te Taata


Pene 6

Te Paraparauraa i rotopu i te Atua e te Taata

Ua haapii te Peresideni Brigham Young e, ta tatou “ohipa hoê roa, o te titauraa ïa i te Fatu e ia matara roa te paraparauraa no ŏ mai i te Atua i to tatou iho nei aau.” I muri noa a‘e i te poheraa o te Peropheta Iosepha Semita, ua faaite maira Brigham Young i te hoê moemoeâ , e ua farerei mai Iosepha ia’na e ua haapii maira hoi ia’na: “Ua haafatata maira Iosepha ia matou, e hi‘o maite maira ma te mata oaoa râ, e ua parau maira: ‘A faaite i te mau taata ia faahaehaa i to ratou aau e ia haapa‘o, e ia hapapu e, te mau ra ia ratou te varua o te Fatu e na te reira e arata‘i ia ratou ma te afaro. A haapa‘o maitai o te tiahi-ê-hia atu te reo iti ha‘iha‘i; na te reira e haapii ia ratou nahea ia rave e eihea ia haere; na te reira e faahotu mai i te maa o te Basileia… .A faaite i te mau taeae e, ia haapa‘o ratou i te varua o te Fatu, e afaro ïa to ratou haere‘a’” (JH). E tia i te mau tamarii atoa a te Atua ia fana‘o i te maramarama o te Varua o te Mesia e i te fariiraa i te heheuraa no te taata iho na roto i te Varua Maitai a titau maite ai ratou i te Fatu.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau tamarii atoa a te Atua no te haamaramarama ia ratou e no te tauturu ia ratou i te ite i te maitai e te ino.

Na te Varua o te Fatu e haamaramarama mai i te taata atoa i to’na haere‘a mai i te ao nei. Aore e taata e tia nei i nia i te fenua nei, maori râ, o te haamaramaramahia, i te faito iti anei e te faito rahi anei, e te Varua o te Fatu o Iesu. Ua parauhia no’na ra e, o oia te maramarama o te ao nei. E haamaramarama oia i te taata atoa i to’na haere‘a mai i te ao nei, e tei roto i te taata atoa, i tera taime e tera taime, te varua o te parau mau [a hi‘o Ioane 1:9; 8:12; Moroni 7:16; PH&PF 84:46] (DBY, 32).

Aita roa’tu vau i mana‘o e te vai ra te hoê noa a‘e tane e te hoê noa a‘e vahine i nia i te fenua nei, mai te tau o Adamu e tae roa a‘enei i teie mahana, o tei ore i haamaramaramahia e i haapiihia e te mau heheuraa a Iesu Mesia. “Eaha ra! Te feia etene ite ore atoa?” Oia mau, te taata atoa o tei maramarama to’na feruriraa. Aita roa’tu vau i mana‘o e ua ere te mau tamarii o te taata i te fana‘oraa no te farii i te Varua o te Fatu ei haapii ia ratou i te mea tia e te mea hape (DBY, 32).

Te tiaturi papu nei au e, aita roa te hoê mea a‘e i iteahia, maori râ o tei na roto i te heheuraa a te Fatu a Iesu Mesia, e iteraa i te Atua anei, e e ite ihi anei, e e ite rima‘î anei (DBY, 38).

Te vai nei te taata taleni, te taata maramarama, te taata feruririaa hohonu e te taata ite i te mau tao‘a aravihi atoa; e feia aravihi ïa ratou i te reira vahi, aita râ ratou i ite nohea mai to ratou maramarama. Aore â te Varua o te Fatu i faaea roa i te mârô i te taata, i te pûpûraa ia ratou i te ite, e te maramarama; e na te reira ïa e heheu ia ratou, e haamaramarama ia ratou, e haapii ia ratou, e e arata‘i hoi ia ratou (DBY, 33).

Tei ŏ nei te Atua: e faaî to’na mana i te rahiraa o te mau vahi atoa. Te vai ra to’na mau ve‘a i roto i te mau ohipa atoa a to’na rima. Te hi‘o mai nei oia i te mau mea atoa ta’na i hamani; ta ratou ohipa, to ratou aau, to ratou feruriraa, ua itea-pau-roa-hia ïa e ana; inaha hoi, e faaî to’na maramarama e to’na mana i te mau vahi atoa [a hi‘o PH&PF 88:6–13]. E ere ïa to’na tino tei te mau vahi atoa, to’na râ Varua; e tei ŏ nei hoi oia, ma te haapii, ma te arata‘i, e ma te faatere i te mau nunaa o te fenua nei (DBY, 32).

E parau mai te Atua i Ta’na mau tamarii na roto i te heheuraa.

Te tiaturi nei teie nei feia i te heheuraa. I tiaturi na teie nei feia e te tiaturi nei â e, ua parau mai te Fatu no te ra‘i mai. I tiaturi na ratou e te tiaturi nei â e ua tono mai te Atua i te mau melahi no te poro i te Evanelia mure ore, ia au i te faaiteraa a Ioane [a hi‘o i te Apokalupo 14:6–7] (DBY, 38).

E faaroo pinepine tatou i te parau e, e mea titauhia te tohu e te heheuraa i roto i te Ekalesia, ia tia i te Basileia o te Atua ia haamauhia e ia manuïa i nia i te fenua nei. E faaite atu vau i te tahi auraa no teie parau. Te parau atu nei au e, e mea titauhia te tohu e te heheuraa no ŏ mai i te Atua, oia hoi te Varua no te heheuraa, i roto i te taata tataitahi atoa ra, ia tia ia ratou ia ite i te rave‘a o te ora e ia mau maite i nia i te e‘a e tae atu ai ratou i mua i te aro o te Atua (DBY, 38).

Aita te Fatu e parahi tino nei i te mau vahi atoa i te taime hoê; te vai nei râ to’na mau tia o te parau nei e o te haa nei no’na. Ta’na mau melahi, to’na mau ve‘a, ta’na mau aposetolo e te mau tavini, ua faataahia ïa e ua haamanahia no te rave i te ohipa ma to’na i‘oa. E ua haamanahia to’na mau tavini no te a‘o e no te faatere i roto i te mau tuhaa ohipa rahi roa e i te mau tuhaa ohipa o tei mana‘ohia ei ohipa iti ha‘iha‘i noa, no te haapii, no te faatere e no te arata‘i i to’na Feia Mo‘a (DBY, 41).

Aore roa e taata e tia ia haamanahia i roto i teie nei Basileia, ia haamau ia’na i reira, ia faaohipa maitai i to’na piiraa mai te mea e, aita te mana o te Atua i roto ia’na. E mea tia i te taata ia ora e tia ai ia ratou ia farii i te maramarama o te Varua Maitai, e aore ana‘e, eita ïa ratou e tiaturi ia ratou iho, i roto i ta ratou haapa‘oraa, e i roto i to ratou Atua, e e tae hoi i te mahana e fariu ê atu ai ratou i te faaroo (DBY, 33).

Ua anihia vau e te hoê taata e, nahea vau i te arata‘i i teie nei feia na roto i te heheuraa. Te haapii nei au ia ratou ia ora ia tia i te Varua o te heheuraa ia faaite papu mai ia ratou i ta ratou ohipa i te mahana tataitahi, ia tia ia ratou ia faatere ia ratou iho. Ia farii i te reira heheuraa, e mea tia ïa ia ora te taata e mâ ai to ratou varua e te viivii ore hoi, mai te hoê ăpi parau mâ i mua i te [taata papa‘i] ma te ineine maitai ia farii i te tapa‘o atoa ta te taata papa‘i e hinaaro i te tuu i nia iho (DBY, 33).

Aore roa e parau a te taata, aore roa e feruriraa a te taata o te tia ia haamahora i te feruriraa o te feia maramarama e ia faaite ia ratou i te mau mea o te ra‘i; o te Varua o te heheuraa ana‘e ïa te tia ia na reira [a hi‘o 1 Korinetia 2:9–14] (DBY, 37).

Na te mau heheuraa o te Fatu o Iesu Mesia, oia te varua o te parau mau, na te reira ïa e faaite i te mau mea atoa e e haamaramarama i te taata atoa e mau nei i te reira ia ite oia i te parau mau e te hape, te maramarama e te pouri, te mau mea o te Atua e te mau mea e ere no te Atua. O te reira ana‘e te mea e tia ai ia tatou ia ite i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, i te hinaaro o te Atua, e i te rave‘a e ora ai tatou. A pee atu i te reira, e e arata‘i ïa i te Atua, i te Pû o te maramarama, ei reira e matara ai te uputa, e maramarama ai te feruriraa ia hi‘o tatou, ia ite tatou e ia maramarama tatou i te huru mau o te mau mea atoa (DBY, 34).

Aore roa e taata e ite ia Iesu Mesia maori râ o tei faaitehia mai ia’na no te ra‘i mai [a hi‘o 1 Korinetia 12:3] (DBY, 37).

Ia ore te heheuraa no te ra‘i mai, e ore roa ïa e tia i te hoê taata ia maramarama maitai i te rave‘a o te ora (DBY, 38).

Ia ore te mau heheuraa a te Atua, eita ïa tatou e ite e o vai tatou, nohea mai tatou, e na vai i hamani i te fenua tatou e parahi ai, tatou e hahaere ai, e tatou hoi e ora ai (DBY, 37).

Ia faaûrûhia mai te taata e te Varua o te heheuraa no ŏ mai i te Atua ra, e haamahorahia ïa to’na feruriraa no te ite i te nehenehe, te nahonaho e te hanahana o te hamaniraa i teie nei ao e te mau taata atoa e parahi i reira, te tumu no te hamaniraa i te reira, e te tumu a Tei Hamani i to’na tuuraa mai ta’na mau tamarii i reira. Ei reira oia e maramarama maitai ai e, te tumu hoê no to tatou oraraa i ŏ nei, ia faateiteihia ïa tatou e ia faaho‘ihia atu i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua (DBY, 37).

I roto i te mau tuhaa e te mau vaehaa atoa o te mau heheuraa a te Atua mai tei horo‘ahia i te mau tamarii a te taata, e aore ra tei horo‘ahia i te taata i nia i te ra‘i anei e i nia i te fenua anei, ia maramarama maitai i te reira, e titauhia i te taata te Varua i horo‘ahia mai ai te reira heheuraa—oia te Varua o te heheu mai i taua mau mea ra i te feruriraa, e o te haamâtau i te reira i te mana‘o o te taata (DBY, 39).

E mea tia râ ia ora tatou atoa e tia ai i te Varua o te heheuraa ia papa‘i i roto i to tatou nei aau e ia faaite ia tatou i te mea ta tatou e rave eiaha tatou ia pee haere noa i te mau peu a to tatou mau metua e to tatou mau orometua. Ia na reira râ tatou e mea tia ïa ia faahuru-ê-hia tatou e ia riro mai te tamarii rii ra; e te parau nei Iesu e ia ore tatou ia na reira, e ore roa ïa tatou e ô i te basileia o te ao. Auê te papu o te reira parau! A haapae i te feii, te tâiroiro, te riri, te mârôraa, te inoino e te parau ino i roto i to tatou utuafare e no to tatou mau taata tupu, to tatou mau hoa e te mau taata atoa o te ao nei, noa’tu â te vahi e farereihia ai ratou. A ora ia viivii ore to tatou aau, e te mâ e te maitai (DBY, 36).

Ia farii outou i te hoê orama e aore ra i te hoê heheuraa no ŏ mai i te Mana Hope, ta te Fatu i horo‘a no outou iho, e aore ra no teie nei feia, aita râ e tia ia outou ia faaite atu no te mea e ere ïa na outou te hopoi‘a no te faaite, e aore ra no te mea e ere ïa i te mea tia ia faaitehia atu i te mau taata i teie iho nei, ia opani atu outou i te reira i roto i to outou aau e tia ai, e ia haamau roa ïa i roto i to outou aau, mai te ra‘i ra i haamauhia i roto i to outou aau e ia faariro i te reira ei mea mo‘e mai te apoo menema. Eita te Fatu e tiaturi i te taata o te faaite atu i te parau mo‘e, inaha eita e tia ia’na ia faaite ia’na iho ma te hau i te reira huru taata (DBY, 40–41).

Nahea tatou ia ite e ua papa‘i te mau peropheta i te parau a te Fatu? Na roto ïa i te heheuraa. Nahea tatou ia ite e ua piihia Iosepha Semita e te Atua no te haamau i to’na Basileia i nia i te fenua nei? Na roto ïa i te heheuraa. Nahea tatou ia ite e te haapii atu nei te feia faatere o teie nei feia i te parau mau? Na roto ïa i te heheuraa (DBY, 38).

Nahea outou ia ite e e parau mau anei teie ohipa o te Mau Mahana Hopea Nei? E ite outou na roto ana‘e i te varua o te heheuraa mai te ra‘i mai. Eaha te mea tei faaite ia outou e e parau mau teie ohipa? E ere anei ua na roto i te varua o te heheuraa tei parahi mai i roto ia outou ? … Ia amui faahou mai â outou i te reira e tia ai, i te mahana tataitahi atoa; ia amui mai â outou mai ta te Fatu e horo‘a—maa vahi iti i ŏ nei, maa vahi iti i ŏ a‘e, ma te tape‘a maite i te parau mau i roto i to outou faaroo e to outou ite, e ia maitai roa’tu outou i mua i te aro o te Fatu, e ia ineine outou no te farii â i te mau mea no te Basileia o te Atua (DBY, 36).

Ia haa outou ma te faaroo e rave rahi matahiti te maoro, e maramarama outou i teie mea—mai te mea e ua afaro to outou aau, e te tamau noa ra outou i te haapa‘o, e i te tavini i te Atua, e i te pure, e riro ïa te Varua o te heheuraa ei pape pihaa i roto ia outou iho, e tia i te pihaaraa e tae noa’tu i te ora mure ore [a hi‘o PH&PF 19:38; 63:23]. Eiaha te taata ia faaea i te pure no te mea aore te varua o te pure i roto ia’na, eiaha atoa i te hoê ohipa no teie nei ao ia faarû ia outou a rave ai outou i teie ohipa faufaa mau. Ia tuturi outou i raro i mua i te Fatu no te ani ia’na ia haamaitai mai ia outou, o teie ïa ta outou e ite—e faarahi mai te Atua i ta outou mau haamaitairaa i te pae tino e te pae varua (DBY, 46).

Te hoê ohipa faufaa roa na tatou, o te imiraa ïa i te hinaaro o te Atua na roto i te pure i te mahana tataitahi.

Ahiri au i faataa ê i te mau ohipa atoa tei titauhia i te tamarii o te taata, mai te matamua e tae atu i te hopea, ta’u e tuu ei ohipa matamua roa o te hopoi‘a ïa no te titauraa i te Fatu i to tatou Atua e ia matara roa mai te paraparauraa mai te ra‘i maira i te fenua nei—mai te Atua maira i to tatou iho nei aau. Ia mâ e te viivii ore noa te uputa o to outou aau (DBY, 41).

Ia haafatata atu tatou ia’na, e haafatata mai ïa oia ia tatou; ia imi vave tatou ia’na, e ite ïa tatou ia’na; ia faaohipa tatou i to tatou feruriraa ma te tuutuu ore e ma te itoito i te mahana tataitahi, no te ite e no te maramarama i te mana‘o e te hinaaro o te Atua, e riro ïa ei mea ohie, oia mau, e parau vau e, e riro ïa ei mea ohie a‘e i te iteraa te hoê i to te tahi mana‘o (DBY, 42).

Ia haehaa to tatou aau, e te anaanatae, e te auraro, e ia riro to tatou aau i te hinaaro o te Fatu, aita e ore, e farii mau â tatou i to’na Varua ei arata‘i ia tatou. Ia hamama tatou i to tatou vaha e tiaoro atu i to tatou Metua i te Ra‘i, i roto i te i‘oa o Iesu, e roaa ïa ia tatou te varua o te pure (DBY, 44).

Te na ô ra te Fatu e, Ia titau mai to’u mau taata ia’u no te haamaitairaa ta ratou i hinaaro. Eiaha tatou e mana‘o i te pure ei hopoi‘a i tuuhia i nia ia tatou, te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ia ora râ tatou ma te mana‘o e, o te reira te hoê haamaitairaa rahi roa tei horo‘ahia mai ia tatou; inaha, ahiri aita te mana o te pure, nahea atura ïa tatou ei nunaa e ei taata hoê ra? (DBY, 43).

Te hopoi‘a a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ia pure tuutuu ore ïa, e ia faaite i te aau mehara i te mau mea atoa, ia fa‘i i te rima o te Fatu i roto i te mau mea atoa, e ia auraro i ta’na mau faauera (DBY, 42).

Ia tiaoro te mau tane e te mau vahine i te i‘oa o te Fatu, e ia na reira atoa ma te aau viivii ore, i to ratou vahi raveraa ohipa, e i to ratou piha; i mua i te aro o te taata, e i te vahi mo‘emo‘e, ma te ani i te Metua i roto i te i‘oa o Iesu ia haamaitai mai ia ratou, ia faaherehere mai e ia arata‘i mai ia ratou, e ia haapii ia ratou i te e‘a ora ia tia ia ratou ia ora ma te roaa ia ratou taua ora mure ore ra ta tatou e titau nei (DBY, 43).

Aita e pe‘ape‘a e e hinaaro anei to tatou e pure e aore ra aita, ia tae i te hora pure, a pure. Mai te mea e aita to tatou e hinaaro, e pure ïa tatou e ia roaa mai te hinaaro (DBY, 44).

E haere mai vetahi mau taeae ia’u ma te parau e, “E te Taeae Brigham, e mea titauhia anei ia’u ia pure e aita te hoê tuhaa iti ha‘iha‘i o te varua pure i roto ia’u?” Parau mau, i te tahi mau taime, e tapitapi te mana‘o e e pe‘ape‘a te aau, inaha ua ino ta ratou arote e te mau mauihaa faaapu, ua haere ê atu te mau animala e e rave rahi te mea tei haape‘ape‘a ia ratou; te haapii mai nei râ te mana‘o paari e, e mea titauhia ia tatou ia pure i te hinaaroraa i te pure e i te oreraa. O teie ta’u nei parau haapiiraa, e hopoi‘a na outou te pure, e ia tae i te hora pure, e mea tia ia Ioane ia parau e, “O te vahi teie e te hora teie no te pure, a tuu i te turi i raro e a pure.” Area te parau mai nei râ Ioane e, “Aita vau i hinaaro i te pure, aita to’u e mana‘o no te pure.” Ta’u e parau atu, A tuu i te turi i raro; e te tuturi nei oia i raro, e te haamata nei i te feruri, i te mana‘ona‘o. Aita ta oe e parau e parau atu? Aita anei e nehenehe ia parau e, “E te Atua, e aroha mai oe ia’u i te taata hara nei?” Oia, mai te mea e oti ia’na i te tia i nia a tuhi ai i to’na taata tupu, e oti atoa ïa ia’na ia na reira i te pure. I teie nei, e Ioane, a hamama to vaha a parau e, E te Fatu, e aroha mai oe ia’u. “Aita râ te varua pure i tae mai i nia iho ia’u.” Eita ïa e tia ia oe ia ‘ape, inaha, ua ite oe i ta oe hopoi‘a (DBY, 45).

Ia parau mai te Diabolo ia outou e, eita e tia ia outou ia pure ia riri outou, a parau atu outou ia’na e, e ere ïa i te ohipa na’na, e a pure noa’tu e ia pee ê atu te reira feruriraa maamaa e ia faaho‘ihia mai te mana‘o hau (DBY, 45).

Ia tia mai outou i nia i te po‘ipo‘i, hou outou a amu ai i te tahi maa vahi iti maa, a haaputuputu mai i ta outou vahine e ta outou mau tamarii a tuturi ai i raro i mua i te Fatu, a ani ai ia’na ia faaore i ta outou mau hara, e ia paruru ia outou e ia pô te ao, ia faaatea ê ia outou i te faahemaraa e te mau ino atoa, ia arata‘i i to outou haere‘a ma te afaro, ia tia ia outou ia rave i te tahi mea o te riro ei tautururaa na te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. E taime anei to outou ia na reira? E te mau Peresibutero, e te mau tuahine, e taime anei to outou no te pure? (DBY, 44).

A faaoti i ta outou pure hou outou a haere atu ai i te ohipa. Eiaha roa ia haamo‘e i te reira. Eiaha te hoê metua tane—oia te upoo faatere o te utuafare—ia haamairi i te haaputuputuraa i to’na utuafare ma te pûpûraa ia’na e ia ratou atoa i te Fatu sabaota, ma te ani atoa i te arata‘iraa e te faatereraa a to’na Varua Mo‘a no te arata‘i ia ratou na roto i teie mahana—o te reira iho mahana. “A arata‘i mai ia matou i teie mahana, a faaherehere mai ia matou i teie mahana, a paruru mai oe ia matou eiaha matou ia hara ia oe e aore ra i te tahi noa’tu taata i nia i te ra‘i ra e i nia i te fenua nei!” Ia na reira tatou i te rave i te mahana tataitahi, ia tae i te mahana hopea no to tatou oraraa, ua ineine ïa tatou no te farii i te hanahana teitei atu (DBY, 44).

Ua ite outou e, teie hoê vahi taa ê i roto i to tatou nei faaroo e ta tatou nei haapa‘oraa, eita roa tatou e ani te Fatu i te rave i te hoê noa’tu mea ma te ore e hinaaro i te tauturu atu ia’na e hope noa’tu to tatou puai; ei reira, na te Fatu ïa e haapa‘o i te tuhaa e toe ra (DBY, 43).

Eita vau e ani i te Fatu i te rave i te hoê mea ta’u i ore i hinaaro i te rave, o vau iho (DBY, 43).

Mai te mea e ani au ia’na ia horo‘a mai ia’u i te paari no te hoê titauraa o to’u nei oraraa, e aore ra no to’u nei haere‘a, e aore ra no to’u mau hoa, to’u utuafare, ta’u mau tamarii, e aore ra te feia ta’u e faatere nei, e aita atura vau e farii i te pahono no ŏ mai ia’na ra, ia rave râ vau mai te au i te paari tei roto ia’u, e mea tia ïa ia’na ia farii e ia faatura i ta’u i rave ra, e e na reira hoi oia i te mau raveraa atoa (DBY, 43).

Te Feia Mo‘a tataitahi atoa ra, ia pure ratou, ia ani ratou i te Atua i te mau mea ta ratou i hinaaro no te faatupu i te parau tia i nia i te fenua nei. Mai te mea e, aita outou i ite eaha te mea ia anihia, a vaiiho na’u e faaite ia outou nahea ia pure. Ia pure outou i te vahi mo‘emo‘e e to outou utuafare, mai te mea e aita outou i ite eaha te mea ia anihia, a auraro outou i to outou Metua i te Ra‘i ma te taparu atu ia’na ia arata‘i mai ia outou na roto i te faaûrûraa a te Varua Maitai, e ia arata‘i i teie nei feia, e ia faatere i te mau ohipa no to’na Basiliea i nia i te fenua nei, atire ïa. A ani atu ia’na ia tuu mai ia outou i te vahi ta’na i hinaaro ra, e ia faaite ia outou i te mea ta’na i hinaaro ia outou ia rave, e a faaite atu ia’na e ua ineine ïa outou no te rave i te reira (DBY, 45–46).

Ia pure faau‘ana te mau taata atoa e ia ite ratou iho i te mau mea o te Atua e ia papu ia ratou e, tei nia ratou i te e‘a e tae atu ai i te ora mure ore; ei reira e mou ai te feii, o te hotu ïa o te ite ore, eita atura te taata e hinaaro faahou i te faateitei ia’na iho i nia i te tahi ra; inaha, aita roa te reira huru mana‘o e fariihia i roto i te faanahoraa o te ra‘i. Aita roa Iesu Mesia i hinaaro i te taa ê i to’na Metua. Ua hoê noa râ raua. Ia arata‘ihia te taata e te mau heheuraa a Iesu Mesia, e ua ite hoi ratou i te reira na roto i to ratou haapa‘o, aita e ore, e hoê ratou i roto i te Mesia ra ia Iesu, e tae ratou i te ite hoê (DBY, 42).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E horo‘a-noa-hia mai te Varua o te Mesia i te mau tamarii atoa a te Atua no te haamaramarama ia ratou e no te tauturu ia ratou i te ite i te maitai e te ino.

  • A feruri i te ohipa a te Maramarama o te Mesia e aore ra te Varua o te Fatu. (A hi‘o atoa PH&PF 88:6–13; Moroni 7:12–19.) Eaha te auraa o te parau ia “haamaramaramahia … e te Varua o te Fatu o Iesu.”?

  • Nahea tatou ia ite i te mau ture mure ore no te iteraa “i te mea tia e te mea hape”?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, e mea nahea te Varua o te Fatu i te tamau-noa-raa “i te mârô i te taata”?

  • Na roto i teihea mana, o tei “ faaî … i te rahiraa o te mau vahi atoa,” e tauturu ai te Fatu i Ta’na mau tamarii? E mea nahea te Atua i ore ai i atea ê ia tatou tataitahi atoa nei? (A hi‘o atoa Te Ohipa 17:27.) Eaha te mau tapa‘o ta outou i ite a‘enei tei faaite e, te faatere nei te Atua i te tereraa o te mau ohipa i te ao atoa nei?

E parau mai te Atua i Ta’na mau tamarii na roto i te heheuraa.

  • O vai te taata tei haamanahia e te Fatu no te farii i te heheuraa no te Ekalesia atoa? (A hi‘o PH&PF 21:4–5; 28:2; 43:3–4; 90:3–5.) Eaha “te tohu e te heheuraa”? Eaha ta tatou hopoi‘a no nia i te tohu e te heheuraa?

  • Ua parau te Peresideni Young e, eita e tia ia ite i te mau haapiiraa no te ora, maori râ na roto i te heheuraa. Eaha te mau heheuraa ta te Fatu e horo‘a mai ia tatou ei taata tataihoê? (A hi‘o atoa 2 Nephi 32:5; Numera 11:29.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, nahea tatou ia ite e, te arata‘ihia nei tatou mai te au i te hinaaro o te Atua? Eaha te mau titauraa e farii ai tatou i te arata‘iraa o te heheuraa i roto i to tatou oraraa“ i te mahana tataitahi atoa”?

  • Eaha tei fafauhia i te feia o te haa “ma te faaroo e rave rahi matahiti te maoro” na roto i te pure, te haapa‘o, e te taviniraa? Eaha te mau mea tei tupu ia outou na roto i te pure o tei tauturu ia outou ia afa‘i mai i te Varua i roto i to outou oraraa?

Te hoê ohipa faufaa roa na tatou, o te imiraa ïa i te hinaaro o te Atua na roto i te pure i te mahana tataitahi.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha ta tatou “ohipa matamua roa” ei melo no te Ekalesia?

  • Eaha te mau huru e au ai tatou no te farii i te “ Varua ei arata‘i ia tatou”? (A hi‘o atoa 3 Nephi 19:9, 24.)

  • Eaha te a‘o taa ê ta te Peresideni Young i horo‘a mai no te pure?

  • Eaha te a‘o ‘eta‘eta ta te Peresideni Young i horo‘a na te feia tei ore i hinaaro i te pure?