Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 18: Te Autahu‘araa


Pene 18

Te Autahu‘araa

Ua faatoro‘ahia te Peresideni Brigham Young ei melo tumu o te Tino Ahuru Ma Piti i roto i teie tau tuuraa evanelia. Ei tuhaa o te haamaitairaa o tei horo‘ahia ia’na i to’na faatoro‘araahia, ua faaitehia mai oia e, “[ua] horo‘ahia te Autahu‘araa Mo‘a ia’na ia rave oia i te mau ohipa maere i roto i te i‘oa o Iesu; ia tiavaru oia i te mau diabolo, e ia faaora i tei ma‘i, e ia faatia i tei pohe e ia faaaraara i te mata o tei matapô, e ia haere mai tera fenua i tera fenua e mai tera tai e tera tai” (HC, 2:188–89). Ua faaite oia e te autahu‘araa o tei horo‘ahia ia’na o te hoê ïa “faanahoraa tia roa o te hau, o te mau ture e te mau oro‘a,” e “ia maramarama maitai te taata i te reira,” e haamanahia ïa te feia parau tia “ia tia mau â ia ratou ia iriti i te uputa o te vairaa tao‘a a te Fatu” (DBY, 130, 131).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te faatere nei te Fatu i Ta’na ohipa i te ra‘i ra e i te fenua nei na roto i te autahu‘araa.

Ia hinaaro te taata i te ite e, eaha te Autahu‘araa o te Tamaiti a te Atua, o te ture ïa te reira o te mau ao e vai nei, e o tei vai na, o te vai e a muri noa’tu. O te reira ïa te faanahoraa o te faatupu i te mau ao o te haaparahi i te mau taata i nia iho, o te horo‘a i te mau ao i to ratou mau ohuraa—to ratou mau mahana, mau hebetoma, mau ava‘e, mau matahiti, to ratou mau tau e te mau taime e na roto i te reira ratou e otarohia ai mai te parau i otarohia ra, e haere atu ai i te hoê oraraa teitei atu (DBY, 130).

Te Autahu‘araa o te Tamaiti a te Atua, tei rotopu ia tatou nei, o te hoê ïa faanahoraa tia roa o te hau, e o teie ana‘e te rave‘a e ora ai te mau tamarii a Adamu i te mau ino atoa i ati ai ratou ra, e te rave‘a ana‘e ïa e haapapuhia ai to ratou popou e to ratou oaoa a muri a‘e (DBY, 130).

Ua vai mai teie Autahu‘araa i nia i te fenua nei i tera taime e tera taime. Ua mau te reira ia Adamu, e ia Seta, e ia Enoha, e ia Noa, e ia Aberahama e Lota ra, e ua horo‘a-noa-hia mai ïa e tae roa maira i te anotau o te mau Peropheta, i muri roa a‘e i te anotau o te feia i tahito roa ra. Na teie Autahu‘araa e haapa‘o, e arata‘i, e e faatere i te mau Autahu‘araa atoa, no te mea e o te reira ïa te hau atu i te teitei (DBY, 131).

Ia parau tatou no te ture tiretiera o tei heheuhia mai no te ra‘i maira, oia hoi te Autahu‘araa, te parau nei ïa tatou no te parau tumu no te ora, te hoê faanahoraa tia roa o te hau, o te mau ture e te mau oro‘a o te faaineine ia tatou i te haere mai te hoê uputa i te tahi ra, e mai te hoê tia‘i i te tahi ra, e ia tomo atu tatou i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua (DBY, 130).

E ere no te mea e parauhia vau e Taatiraa o te Mau Hoa, e Metodi, e aore ra e “Momoni” i tupu ai te mârôraa i rotopu i na mana rahi e piti nei—te Mesia e Beliala [te feia ino]; no te mea râ e ua haamau te Atua i to’na Basileia i nia i te fenua nei e ua faaho‘i mai i te Autahu‘araa mo‘a o te horo‘a i te taata i te mana e te puai no te faatere i roto i to’na ra i‘oa (DBY, 76).

Ua hopoi mai te Evanelia i te Autahu‘araa Mo‘a, o tei faaho‘i-faahou-hia mai i te tamarii a te taata. Tei ŏ nei te mau taviri o taua Autahu‘araa nei; tei ia tatou te reira; e tia ia tatou ia tuu, e e tia ia tatou ia haamau. E tia ia roaa ia tatou te ora, e e tia hoi ia faatere tatou i te reira (DBY, 130–31).

Ia papu ia outou i roto i to outou aau e, ua heheu mai te Atua i te Autahu‘araa mo‘a, ua haamau i to’na Basileia i nia i te fenua nei, ua faaho‘i mai i te îraa o te Evanelia, e ua toro mai i to’na rima no te haaputuputu mai i te Utuafare o Iseraela, hoê â ïa te reira ei ite no outou e ahiri outou i haere i nia i te ra‘i no te ite atu (DBY, 429).

Aita te reira ture i vai tamau noa i nia i te fenua nei; e i te ereraa te reira, o te tahi ê atu mau ture tei horo‘ahia i te tamarii a te taata no te faahaere ia ratou i mua, no to ratou haapiiraa, no to ratou hau, e no te faaite e, eaha ta ratou e rave ia vaiihohia ratou ia faatere ia ratou iho; e tei parauhia te mau peu a te taata, ua tupu mai ïa no roto mai i te reira mau huru (DBY, 130).

Aita te hoê a‘e ohipa a te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei—aita te hoê hopoi‘a i titauhia—aita atoa e tau i faataahia, o tei taa ê atu i te Autahu‘araa. Tei raro a‘e te mau mea atoa i to te reira mana, o te pororaa anei, o te imiraa moni anei, o te tahi ê noa’tu ohipa o tei au i te haapa‘oraa tano o teie nei oraraa (DBY, 133).

Eita te Fatu Mana Hope e vaiiho i to’na Autahu‘araa ia iriti-faahou-hia i te fenua nei (DBY, 131).

Ia haere atu te mau Peresibutero faaroo, o tei mau i teie Autahu‘araa, i roto i te ao varua, e hopoi ïa ratou i taua iho mana e taua iho Autahu‘araa o ta ratou i mau ra a vai noa ai i roto i te tino tahuti nei (DBY, 132).

E rave rahi te parau o tei parauhia no te mana o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Tei te feia anei tei parauhia te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei te reira mana, e aore ra o te Autahu‘araa anei? O te Autahu‘araa ïa; e ia ora ratou mai te au i taua Autahu‘araa ra, e tia ïa ia ratou i haamata i ta ratou ohipa i ŏ nei e ia roaa te rê e rave rahi, e ia faaineinehia no te farii i te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore, e ia haere atu ratou i roto i te ao varua, e hau ê roa’tu ta ratou ohipa i ta te tahi noa’tu tane e aore ra taata o tei ore i haamaitaihia i te mau taviri o te Autahu‘araa i ŏ nei (DBY, 131–32).

Na te mau taviri o te autahu‘araa e “iriti i te uputa o te vairaa tao‘a a te Fatu.”

E horo‘ahia te Autahu‘araa e te mau taviri no te reira i te taata, e ia maramarama maitai te taata i te reira, e tia mau â ia ratou ia iriti i te uputa o te vairaa tao‘a a te Fatu, e ia farii e hope noa’tu to ratou hinaaro. Area râ, no to tatou iho paruparu, e no te huru hape o te taata nei, e ore e tia ia tatou ia na reira (DBY, 131).

Ua haamou anei ratou i te reira i to ratou taparahi-pohe-raa ia Iosepha? Aore. Tei ŏ nei â te haapa‘oraa “Momoni,” e tei ŏ nei Autahu‘araa, tei nia i te fenua nei te mau taviri o te Basileia; e ia haere ê atu Iosepha, aita te reira i haere ê atoa atu. E ia tia i te feia ino ia taparahi pohe roa ia’u, e vai mai â te mau taviri o te Basileia i roto i te Ekalesia (DBY, 134).

Te mau oro‘a o te fare o te Atua, no te ora ïa o te mau tamarii a Adamu. O tatou ana‘e ra tei nia i te fenua nei i teie nei, o ta tatou i ite e, o tei mau i te mau taviri no te ora i horo‘ahia i te tamarii a te taata no te mau ra‘i mai e te Fatu Mana Hope, e i te mea e te vai nei te mau taata o tei mau i taua mau taviri ra, e mea faufaa ia faaohipahia te reira no te ora o te mau tamarii a Adamu. Te paturaa i te mau hiero, te mau vahi e faaterehia ai te mau oro‘a no te ora, e mea titauhia ïa te reira no te faaotiraa i te rave‘a no te ora, e o te reira hoi te hoê tumu parau hanahana ia a‘ohia atu i te Feia Mo‘a (DBY, 396–97).

Te parau nei tatou i te parau mau, e te haavare ore, o tei tiaturi e Peropheta Iosepha Semita, Tamaiti i tonohia e te Atua, e ua faatoro‘ahia e ana ra ia farii e ia mau i te mau taviri o te Autahu‘araa mo‘a, o tei mai te au i te faanahoraa o te Tamaiti a te Atua, e te mana no te patu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, no te haaputuputu i te Utuafare o Iseraela, no te arata‘i i te feia atoa o tei tiaturi o tei haapa‘o e tae atu i te ora, no te faaho‘i i tei mo‘e na roto i te ofatiraa i te ture—o tei tiaturi i te reira, ma te tiaturi atoa i te Fatu, e ma te haapa‘o i ta’na mau faaueraa e hope noa’tu to ratou oraraa, e ore ïa to ratou i‘oa e iritihia no roto mai i te buka ora a te Arenio ra, e e farii ratou i te mau korona o te hanahana, te tahuti ore e te ora mure ore (DBY, 5).

Ia farii e ia faaohipa i te mana o te autahu‘araa, e titauhia ïa te taata parau tia.

Te hoê taata o tei mau i te Autahu‘araa, o tei tamau noa ma te faaroo i roto i to’na piiraa, o tei oaoa noa i te rave i te mau mea ta te Atua e titau ia’na, e o tei tamau noa i roto i to’na oraraa i te faaoti i te mau hopoi‘a atoa, e ere ana‘e ïa te haamaitairaa no te fariiraa i te mau mea o te Atua te roaa ia’na, o te iteraa atoa râ nahea ia farii i te reira, ia ite tamau noa oia i te mana‘o o te Atua; e e tia atoa ia’na ia ite i te mea tia e te mea hape, i te mau mea o te Atua e te mau mea e ere no te Atua. E te Autahu‘araa—te Varua tei roto ia’na, e tamau â ïa i te tupu i te rahi e ia riro ei apoo pape ora, e ia riro mai te raau no te ora; e ia riro ei pû tuutuu ore no te ite e te haamaramaramaraa i taua taata ra (DBY, 132).

Te mau taata o tei riro ei farii o te Autahu‘araa mo‘a, o tei horo‘ahia ia ratou te mau parau o te ora mure ore na to te ao nei, ia faaitoito tamau noa ïa ratou i roto i ta ratou parau e ta ratou ohipa e i ta ratou mau peu i te mahana tataitahi, ia faatura i te tura rahi no to ratou piiraa e to ratou toro‘a ei tavini e ei tia o te Teitei Roa (DBY, 130).

Ia vai mai te Autahu‘araa mo‘a i nia i te fenua nei, e ua tae mai te îraa o te Basileia o te Atua i te taata, e titauhia ïa te haapa‘o maite i te mau tuhaa atoa o te ture e te parau haapiiraa e i te mau oro‘a atoa ta te Fatu e heheu mai (DBY, 132).

Ahiri to outou faaroo e faatanohia i nia i te tumu tano, e to outou tiaturi e mea aueue ore ïa, e to outou oraraa e mea viivii ore e te mo‘a, te taata tataitahi i te faaotiraa i te mau hopoi‘a no to’na piiraa ia au i te Autahu‘araa e te aravihi i horo‘ahia ia outou, e faaîhia ïa outou i te Varua Maitai, e e ore roa e tia i te hoê noa’tu taata ia haavare ia outou e ia arata‘i ia outou i te pohe, mai te ore atoa e tia i te huruhuru manu ia ore e pau i roto i te ve‘ave‘a u‘ana ra (DBY, 132).

Ia ore te taata ia faaore i roto ia’na te feruri-noa-raa ia’na, e ia riro tatou i te haapa‘o noa i te maitai o te taatoaraa, e ore roa ïa e tia ia tatou ia faaohipa roa i to tatou Autahu‘araa mai tei titauhia ia tatou (DBY, 133).

E hopoi mai te autahu‘araa mo‘a i te mau haamaitairaa mo‘a i te taata e i te utuafare.

Ua faaho‘i-faahou-hia mai teie Autahu‘araa, e na roto i te mana o te reira e taatihia ai tatou i to tatou mau tupuna, na roto i te oro‘a taatiraa, e ia haamau-roa-hia te hoê tuatiraa mutu ore mai te Metua ra Adamu e tae roa’tu i te hopea o te ao nei [a hi‘o PH&PF 128:18] (DBY, 400). Te faaitoito nei au i te mau Peresibutero i te mahana tataitahi, i te mau taime e nehenehe ai ia’u, ia ora ratou i ta ratou haapa‘oraa—ia ora ratou ia tia i te Varua Maitai ia parahi tamau noa i piha‘i iho ia ratou; ei reira e tiahia ai ratou ei haava i Iseraela, ia faatere ei Episekopo, ei Peresibutero faatere, e ei melo Apooraa Teitei, e ei taata no te Atua, ia rave ratou i te rima o to ratou utuafare e to ratou mau hoa e ia arata‘i ia ratou i nia i te e‘a o te parau mau e te viivii ore, e tae atu ai i te Basileia o te Atua (DBY, 136–37).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te faatere nei te Fatu i Ta’na ohipa i te ra‘i ra e i te fenua nei na roto i te autahu‘araa.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te autahu‘araa? (A hi‘o atoa PH&PF 84:17–22.)

  • E mea nahea te mau mea atoa ta tatou e rave “o tei au i te haapa‘oraa tano o teie nei oraraa” ia faaterehia na roto i te autahu‘araa? Eaha te auraa o te reira no ta outou mau ohipa i roto i te utuafare, i te mau pureraa, i te fare haapiiraa, e i te vahi raveraa ohipa?

  • Eaha ta te mau peresibutero faaroo e tia ia rave na roto i te autahu‘araa i roto i te ao varua?

  • Nahea tatou, ei melo o te Ekalesia, ia ora mai te au i te mau parau tumu e te faanahoraa o te autahu‘araa? (A hi‘o atoa PH&PF 20:38–60.) Eaha to te autahu‘araa mana i roto i to outou oraraa? Nahea outou ia faarahi i te mana e te puai o te autahu‘araa i roto i to outou oraraa e i roto i te oraraa o to outou utuafare?

Na te mau taviri o te autahu‘araa e “iriti i te uputa o te vairaa tao‘a a te Fatu.”

  • No te aha te mau taviri o te autahu‘araa i ore ai i faarue i te Ekalesia i te poheraa o te Peropheta Iosepha Semita?

  • Nahea te mau taviri o te autahu‘araa ia “iriti i te uputa o te vairaa tao‘a a te Fatu” e ia hopoi mai i te ora i te mau tamarii a Adamu?

  • Eaha ta te Peresideni Young i haapii no te mau taviri o te autahu‘araa? (A hi‘o atoa PH&PF 107:18–20, 35; 132:7.) Eaha ta taua mau taviri ra e faatia i te mau tavini o te Fatu ia rave?

Ia farii e ia faaohipa i te mana o te autahu‘araa, e titauhia ïa te taata parau tia.

  • Eaha te mana o te huru oraraa o te hoê taata tei mau i te autahu‘araa i nia i to’na tiaraa no te rave i te ohipa i roto i te i‘oa o te Fatu? No te aha te parau tia a te taata iho i riro ai ei mea faufaa roa? (A hi‘o atoa PH&PF 107:99–100; 121:41–46.)

  • Nahea “te mau taata o tei riro ei farii no te Autahu‘araa mo‘a” ia faatura i to ratou toro‘a e to ratou piiraa? Eaha te mau haamaitairaa o te roaa mai i te mau melo o tei faaoti i te mau hopoi‘a a to ratou piiraa?

  • E mea nahea te feruri-noa-raa te taata ia’na e ore ai e au i te mana o te autahu‘araa? No te aha e mea tia ia tatou ia faaore i te feruri-noa-raa ia tatou ia hinaaro tatou i te faaohipa roa i te autahu‘araa? (A hi‘o atoa PH&PF 121:37.) Nahea te feruri-noa-raa te taata ia’na i riro ai ei mea fifi i rotopu ia tatou i teie mahana. Nahea tatou ia faaore i te feruri-noa-raa ia tatou?

E hopoi mai te autahu‘araa mo‘a i te mau haamaitairaa mo‘a i te taata e i te utuafare.

  • Nahea te autahu‘araa i haamaitai ai e i faa‘eta‘eta ai i to outou utuafare? No te aha te autahu‘araa i riro ai ei mea faufaa roa i roto i te haamauraa i te mau utuafare mure ore? (A hi‘o PH&PF 128:18; 131:1–4; 132:19.)

  • Eaha ta te mau taata mau autahu‘araa e nehenehe ia rave ia “rave ratou i te rima o to ratou utuafare e to ratou mau hoa e ia arata‘i ia ratou i nia i te e‘a o te parau mau e te viivii ore, e tae atu ai i te Basileia o te Atua”?

Hōho’a
leadership of the Church in 1853

Te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te matahiti 1853.