Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 22: Te Tuhaa Ahuru e te Haamo‘araa


Pene 22

Te Tuhaa Ahuru e te Haamo‘araa

Noa’tu â te mau tamataraa ta te Peresideni Young i faaruru, i to’na mana‘o, “aita te hoê mea e tia ia parauhia” e faatusiaraa (DNW, 24 Aug. 1854, 1) no te mea hoi e, na te Atua te mau mea atoa, e ta tatou e horo‘a atu, ua riro ïa ei haamaitairaa e ei faaineineraa ïa ia tatou no te faateiteiraa. I to’na hi‘oraa, ta tatou e parau e faatusiaraa, o te hoê ïa rave‘a no te taui i “te hoê huru ino no te tahi huru maitai a‘e” (DNW, 24 Aug. 1854, 1). Ua haapii te Peresideni Young e, e tia ia tatou ia rave i te ohipa a te Fatu na roto i te haapa‘oraaa i te ture no te tuhaa ahuru e te ture no te haamo‘araa—ma te faaiteraa e, te mau mea atoa tei ia tatou nei, na to tatou Metua i te Ra‘i ïa, e ma te faaho‘iraa i te tahi tuhaa o te mau mea tei ia tatou Ia’na.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru e tia ai ia tatou ia rave i te ohipa a te Fatu na roto i te faaho‘iraa i te tahi tuhaa o te mau mea Na’na ra.

Aita vau i mana‘o noa a‘e e, te vai ra te hoê taata i roto i teie Ekalesia, o tei ore i mâtau i te hopoi‘a no te aufau i te tuhaa ahuru, e ere atoa i te mea titauhia ia farii i te heheuraa i te mau matahiti atoa no te reira. Te vai nei te Ture—a aufau i te ahuru o te tuhaa (DBY, 174).

Ua rahi mai te mau uiraa, ua riro ïa ei haape‘ape‘araa: teie te ture, ia aufau te taata i te ahuru o te tuhaa… no te faatiaraa i te Fare o te Atua, te haaparareraa i te evanelia, e te tururaa i te autahu‘araa. Ia tomo a‘e te hoê taata i roto i te Ekalesia, e hinaaro ïa oia i te ite e e mea tia ia tai‘ohia to’na ahu, te moni ta’na i tuutarahu tei ore i faaho‘ihia ia’na, to’na fenua, e te aha atu. O te ture ïa ia horo‘a … i te ahuru o te tuhaa o to’na apî [a hi‘o PH&PF 119:4] (HC, 7:301). E ture mure ore te ture no te tuhaa ahuru. Aita roa te Fatu Mana Hope i haamau i to’na Basileia i nia i te fenua nei ma te ore te ture o te tuhaa ahuru i te vai-atoa-raa i rotopu i to’na mau taata, eita roa hoi oia e na reira. O te hoê ïa ture mure ore ta te Atua i haamau no te maitai o te mau tamarii a Adamu, no to ratou ora e to ratou faateiteiraa. Tei roto teie ture i te Autahu‘araa, aita râ tatou i hinaaro ia haapa‘o te taata i te reira, maori râ, ua tae to ratou aau (DBY, 177).

Aita te taata i faahepohia ia aufau i ta ratou tuhaa ahuru, e rave ïa ratou ia au i to ratou hinaaro, ua titauhia te reira ia ratou ei hopoi‘a na ratou i rotopu ia ratou e to ratou Atua (DBY, 177).

Eita tatou e ani i te taata ia aufau i te tuhaa ahuru, maori râ o te hinaaro i te aufau; mai te mea ra e e aufau outou i te tuhaa ahuru, a aufau ïa mai te au i te taata parau tia (DBY, 177).

Ia aufau te mau taata atoa i ta ratou tuhaa ahuru e tia ai. E mea tia i te vahine veve ia aufau i te ahururaa o ta’na mau moa, noa’tu â e tataiahuru te faito e roaa ia’na no te tauturu ia’na no roto mai i te moni haapaeraa maa (DBY, 178).

E parau mau ïa, e mea itoito a‘e te feia veve i te aufau i te tuhaa ahuru i te feia moni. Ahiri te feia moni i aufau i ta ratou tuhaa ahuru, ua rava‘i roa ïa tatou. E mea haapa‘o te feia veve e te oioi i te aufauraa i ta ratou tuhaa ahuru, te feia moni râ, e au e ïa aita i maraa ia ratou ia aufau i ta ratou ra—e mea rahi roa ta ratou moni. Mai te mea e hoê ahuru tara [Marite] ana‘e ta’na, e maraa ia’na ia aufau i te hoê; mai te mea e hoê tara ana‘e ta’na e maraa ia’na ia aufau hoê ahuru pene; aita te reira i tafifi a‘e ia’na. Mai te mea e hoê hanere tara ta’na, e maraa paha ia’na ia aufau hoê ahuru. Mai te mea e hoê tauasini tara ta’na, e hi‘ohi ‘o rii oia i te reira, a parau ai e, e aufau paha ïa vau; e mea tia ihoâ râ ia aufau;” e maraa ia’na ia aufau i ta’na ahuru tara aore ra i ta’na hoê hanere tara. Ahiri râ e, ua rava‘i ta te hoê taata moni no te aufau hoê ahuru tauasini, e hi‘o maite oia i te reira, e na nia iho faahou e na nia iho â, a parau ai e, “Ua mana‘o vau e tia‘i rii au e ia noaa rii faahou ta’u, ei reira vau e aufau rahi ai.” E tia‘i noa ratou e tia‘i â, mai te hoê taata paari i te pae i te Hitiâ o te Râ; ua tia‘i noa oia e ua tia‘i noa ia aufau i ta’na tuhaa ahuru e pohe roa atura, e mai tera atoa te taata e rave rahi. E tia‘i noa ratou e tia‘i noa e, i te pae hopea, tae mai nei te taata tei parauhia te Pohe, e tamoemoe maite ia ratou, a rave ê atu ai i to ratou aho, e ua reva ïa ratou e aita atura e nehenehe ia aufau i te tuhaa ahuru, inaha ua maoro roa, e o te hopea te reira (DBY, 175).

Aita e tia ia’u ia parau e, e nehenehe ia’u ia horo‘a atu i ta te Fatu, inaha, aita roa ta’u e horo‘a atu. Mai te mea ra e te vai ra ta’u e horo‘a atu. No te aha? No te mea e ua tia i te Fatu ia faatupu ia’u, e ia haamaitai i ta’u haaputuputuraa i te mau mea hinaarohia, e o tei parauhia te tao‘a (DBY, 176).

I te haereraa mai to’u Episekopo e faito i ta’u mau tao‘a, ua hinaaro oia i te ite, eaha ta’na e rave ei tuhaa ahuru. Ua parau atura vau ia’na e, e tia ia’na ia rave i te mau mea atoa, aita hoi au i horo‘a i to’u aau i te hoê noa a‘e tao‘a; e tia ia’na ia rave i ta’u mau puaahorofenua, i ta’u mau puaatoro, i ta’u mau puaa, e te tahi noa’tu â mea; ua horo‘a vau i to’u aau i te ohipa a to’u Atua, e i te maitai o te taatoaraa o to’na Basileia rahi (DBY, 176).

Mai te mea e e ora tatou i ta tatou haapa‘oraa, e tae to tatou aau ia aufau i te tuhaa ahuru (DBY, 176).

E ere hoi tatou i to tatou iho, ua hoohia tatou i te hoo, na te Fatu tatou; to tatou taime, ta tatou mau taleni, ta tatou auro, ta tatou ario, ta tatou sitona, e ta tatou faraota maitai, ta tatou uaina e ta tatou hinu, ta tatou mau puaatoro, e te mau mea atoa i nia i te fenua nei ta tatou i farii, na te Fatu ïa, e e titau oia i te ahuru o te tuhaa o te reira no te paturaa i to’na Basileia. E rahi anei ta tatou, e iti anei ta tatou, e mea tia ia aufauhia te ahuru o te tuhaa ei tuhaa ahuru (DBY, 176).

Ia hinaaro te taata i te horo‘a atu i ta’na, ia horo‘a oia i ta’na mea maitai a‘e. Na te Fatu i horo‘a mai ia’u te mau mea atoa ta’u i farii. E ere na’u te reira, eiaha te hoê pene a‘e. E ani paha outou e, “O tera ihoâ to oe mana‘o?” Oia mau, tera ihoâ ïa to’u mana‘o. Te pereue ta’u e oomo nei, e ere ïa na’u; na te Fatu i horo‘a faatura mai, e te oomo nei au i te reira; ia hinaaro râ oia i te reira, e tae noa’tu i te taata i raro a‘e, e tia ïa ia’na ia rave i te taatoaraa. Aita to’u e fare, aita to’u e fenua faaapu a‘e, e puaahorofenua, e asini, e pereoo faauta taata, e pereoo faauta tao‘a … maori râ, o ta te Fatu i horo‘a mai ia’u, e mai te mea e ua hinaaro oia i te reira, e tia ia’na ia rave ia au i to’na hinaaro, ia parau mai oia e aore ra ia rave noa mai ma te parau ore (DBY, 175).

Na te Fatu ana‘e ïa, e tiaau ana‘e tatou na’na (DBY, 178).

Aita vau i mana‘o e ite au i te mahana e riro ai au i te tiaturi ore ia vetahi ê no te horo‘a mai, maori râ, ia faakoronahia vau i roto i te basileia tiretiera o to’u Metua, e ia riro vau mai ia’na atoa i te ore e tiaturi ia vetahi ê no te horo‘a mai. Aita â vau i farii i te faufaa ai‘a na’u, e ia tae noa’tu i te reira mahana, e tiaturi ïa vau ia vetahi ê no te horo‘a mai, inaha, te mau mea atoa tei ia’u, e mea tipee ïa (DBY, 177).

Tei ia tatou te hopoi‘a no te aufau i te tuhaa ahuru e no te paturu i te feia o te tia ia haapa‘o i te mau moni tuhaa ahuru.

O teie te hoê taata—ta te Atua i hamani, i faanahonaho, i faaineine e i poiete,—te mau tuhaa e te mau hu‘ahu‘a atoa o to’u nei tino mai te tupua‘i o to’u nei upoo e tae atu i te tapua‘e o to’u nei avae, ua hamanihia ïa e to’u Metua i te Ra‘i; e te titau nei oia i te ahuru o te tuhaa o to’u nei roro, to’u nei mafatu, to’u nei uauaira, to’u nei uaua, to’u nei i‘o, to’u nei ivi, e to’u tino taatoa, no te paturaa i te mau hiero, no te pororaa i te evanelia, no te tururaa i te mau misionare e i te mau utuafare o te mau misionare, no te faaamuraa i tei veve, tei ruhiruhiâ, tei piri‘o‘i e tei matapô, e no te haaputuputuraa ia ratou mai roto mai i te mau fenua e no te aupururaa ia ratou ia oti ratou i te haaputuputuhia. Ua parau mai oia, “E ta’u tamaiti, a pûpû i te ahuru o te tuhaa o oe no te ohipa maitai e te au no te aupururaa i to taata tupu, no te pororaa i te Evanelia, no te faatomoraa mai i te taata i roto i te Basileia; a faanahonaho ia oe no te haapa‘oraa i te feia tei ore i tia ia haapa‘o ia ratou iho; a faatere i te mau ohipa a te feia o te tia ia rave i te ohipa; e e rava‘i te ahuru o te tuhaa mai te mea e, e pûpû-maitai-hia, e pûpû-maite-hia e pûpû-maramarama-hia no te faahaereaa i to’u Basileia i mua i nia i te fenua” (DBY, 176).

Mai te mea e e titau te Fatu ia pûpûhia te ahuru o te tuhaa o to’u aravihi no te paturaa i te mau hiero, te mau fare pureraa, te mau fare haapiiraa, no te haapii i ta tatou mau tamarii, no te haaputuputuraa i tei veve mai roto mai i te mau fenua o te ao nei, no te hopoiraa mai i tei ruhiruhiâ, i tei piri‘o‘i, tei hapepa, tei matapô, e no te paturaa i te mau fare no ratou, ia au maitai to ratou faaearaa ia tae mai ratou i Ziona, e no te tururaa i te Autahu‘araa, e ere ïa i te mea tia ia’u ia pato‘i i te mana o te Mana Hope i reira, eiaha atoa i te mana o to’na mau tavini o te faatere nei i te reira. Ia titauhia ia’u ia aufau i ta’u tuhaa ahuru, tei nia ïa ia’u te hopoi‘a no te aufau i te reira (DBY, 174).

E mea au na’u te parau [tuhaa ahuru], no te mea no roto mai ïa i te papa‘iraa mo‘a, e mea hau a‘e hoi na‘u ia faaohipa i te reira. Ua haamau te Fatu i te tuhaa ahuru; ua haapa‘ohia ïa i te anotau o Aberahama, e aita atoa Enoha e Adamu e ta’na mau tamarii i haamo‘e i ta ratou tuhaa ahuru e ta ratou mau ô. E nehenehe ia outou ia tai‘o no outou i te mea ta te Fatu e titau ia tatou. Ua hinaaro vau i te parau i teie parau i te feia o te mana‘o ra e Feia Mo‘a ratou i te Mau Mahana Hopea Nei—ia ore tatou ia haapa‘o i ta tatou tuhaa ahuru e ta tatou mau ô, e faautu‘ahia tatou e te Fatu. E nehenehe ia tatou ia tiaturi papu i te reira. Ia ore tatou ia aufau i ta tatou tuhaa ahuru e ta tatou mau ô, e haapa‘o ore atoa ïa tatou i te tahi atu â mau mea, e tupu te reira i te rahi e ia reva ê roa te varua o te Evanelia ia tatou, e ia tomo atu tatou i roto i te pouri, e ia ore ia ite i to tatou haere‘a (DBY, 174).

Te titau nei te Fatu i te ahuru o te tuhaa o te mau mea ta’na i horo‘a mai ia’u; na’u ïa te hopoi‘a no te aufau i te ahuru o te tuhaa o te apî o ta’u mau nănă e o te mau mea atoa ta’u i farii, e e mea tia atoa ia na reira te mau taata atoa. E ui paha outou e, “Eaha te ravehia i te tuhaa ahuru?” No te paturaa ïa i te mau hiero i te Atua; no te faaaanoraa i te mau otia o Ziona; no te tonoraa i te mau Peresibutero e tavini i te misioni no te poro i te Evanelia e no te haapa‘oraa i to ratou mau utuafare. E tae i te mahana e vai ai te mau hiero ta tatou e tomo atu, e farii hoi tatou i ta tatou mau haamaitairaa, te mau haamaitairaa o te ra‘i, na roto i te haapa‘oraa i te parau haapiiraa no te tuhaa ahuru. E patuhia te mau hiero na nia i teie mau mou‘a, i roto i te mau faa o teie Tuhaa Fenua e i roto i te mau faa o te Tuhaa Fenua i piha‘i mai, e i te hopea, na roto i teie mau faa mou‘a atoa nei. Te tiaturi nei tatou i te patu i te mau hiero i roto i te faa e rave rahi. Te haere nei tatou i te Fare no te Oro‘a Hiero, e hou tatou a haere ai, e titau tatou i te parau faatia no ŏ mai i te Episekopo ei faaiteraa e, ua aufau tatou i ta tatou tuhaa ahuru (DBY, 178).

Na’u te hopoi‘a no te faatere i te haamau‘araa i te tuhaa ahuru i aufauhia e te Feia Mo‘a, e ere râ i te ohipa na te mau Peresibutero i roto i te Basileia o tei mana‘o e, na’na te tuhaa ahuru (DBY, 178).

Ia vaiiho outou ia parau mai te diabolo e, aita vau e faatere afaro nei ia outou, e ia vaiiho outou ia vai â taua parau ra i roto i to outou aau, te fafau atu nei au ia outou e, na te reira e arata‘i ia outou i te taiva. E vaiiho outou ia feaa to outou mana‘o i te mau mea atoa ta te Atua i heheu mai, e aita e maoro, e haapa‘o ore outou i ta outou mau pure, e ore outou e aufau i ta outou Tuhaa Ahuru, e faahapa outou i te feia faatere o te Ekalesia. E parau outou i ta te feia taiva atoa i parau, “Aita te Tuhaa Ahuru i faaohipa-afarohia” (DNSW, 29 Aug. 1876, 1).

Te haamo‘araa, o te aau tae ïa no te horo‘a atu i te mau mea atoa e te iteraa e, te mau mea atoa ta tatou i farii, na to tatou Metua i te Ra‘i ïa.

Ua ite orama vau i te oire o te Feia Mo‘a ra e ua ite au ia ratou i te faanahonahoraahia ei utuafare rahi no te ra‘i mai; e te taata tataitahi i te raveraa i ta’na mau hopoi‘a ia au i ta’na ohipa no te maitai o te taatoaraa eiaha no to’na iho maitai; e i reira ua ite au i te nahonaho e te nehenehe rahi e ô i te feruriraa o te taata, e te manuïa hau ê no te paturaa i te basileia o te Atua e te haaparareraa i te parau tia i nia i te fenua nei. E tae anei teie nei feia i taua faanahoraa ra? Ua ineine anei ratou i teie nei no te ora ia au i te faanahoraa patereareha o te faanahonahohia i rotopu i te te feia parau tia e te faaroo hou te Atua a farii i to’na iho ra? Ua tû to tatou mana‘o i nia i te parau e, ia faarue tatou i teie oraraa tahuti nei, ma te vaiiho i te mau pe‘ape‘a, te mau hepohepo, te here o te taata ia’na iho, te hinaaro i te tao‘a, e te hinaaro i te mana, e te mau hiaai atoa e ume i tera pae e tera pae o tei au i ta te tino, ei reira, ia ho‘i to tatou varua i te Atua o tei hamani i te reira, e auraro ai tatou i te mau titauraa atoa ta’na e tuu mai ia tatou, e ora ai tatou ei utuafare rahi hoê; to tatou hinaaro, o te hinaaro amui hoê ïa. No te aha e ore ai e tia ia tatou ia ora mai te reira i roto i teie nei ao? (DBY, 181).

E tae anei i te mahana e tia ai ia tatou ia haamata i te faanahonaho i teie nei feia ei utuafare? Oia. Ua ite anei tatou e mea nahea? Oia . … Ua mana‘o anei outou e hoê anei tatou? Ia tae tatou i mua i to tatou Metua i to tatou Atua, e ere anei e hinaaro tatou ia amuihia tatou i roto i te utuafare? E ere anei e riro ei hinaaro hoê no tatou ia tai‘ohia ei tamarii tamaroa na te Atua ora, ei tamarii tamahine a te Mana Hope, ma te tiaraa ia amuihia i te utuafare, ma tiaraa ia farii i te faaroo o te utuafare, ei feia ai‘a no te Metua, i ta’na mau faufaa, i ta’na mau tao‘a, e to’na mana, i to’na maitai rahi, i to’na ite e i to’na paari? (DBY, 179).

E ia riro teie nei feia ei hoê, e hoê ïa ratou i roto i te Fatu. E ere râ hoê â huru to ratou hoho‘a mata. E ere to tatou mata e mata ninamu e aore ra e mata ereere ana‘e. E huru ê to tatou mau hoho‘a mata te tahi i te tahi, e ta tatou mau ohipa, to tatou mau huru, e to tatou itoito i te haaputu, i te opere, e i te haamau‘a i to tatou taime, ta tatou mau taleni, ta tatou mau faufaa e te mau mea atoa ta te Fatu e horo‘a mai ia tatou, i to tatou oraraa nei, e huru ê ïa tatou te tahi i te tahi mai to tatou mau hoho‘a mata e huru ê. Te vahi ta te Fatu i hinaaro ia tapae tatou, oia hoi te haapa‘oraa i ta’na a‘o e ta’na parau. Ei reira, e faaterehia ai te mau taata atoa ia nehenehe ia tatou ia riro ei utuafare (DBY, 180).

Ua hinaaro tatou i te ite i te hoê oire ia faanahonahohia ei reira te taata atoa e riro ai ei mea itoito, e mea faaroo e e mea paari hoi (DBY, 180).

Eiaha e onoono i te hoê mea te ore e noaa ia outou, a ora ia au i ta outou mau faufaa (DBY, 180).

I to te Fatu horo‘araa mai i te heheuraa o tei haamaramarama mai ia tatou i ta tatou hopoi‘a no te haamo‘a i te mau mea ta tatou i farii, ahiri te taata i maramarama maitai i te mau mea ia au i te huru mau no te reira, e ahiri hoi ratou i haapa‘o i taua heheuraa ra, ta ratou i rave, o te horo‘araa ana‘e ïa i te mau mea e ere na ratou, ia’na i te fatu o te reira mau mea. E hoê â huru i teie nei (DBY, 178).

Ua parau mai te Fatu e o to’na hinaaro ia fafau atu ïa to’na feia i te hoê fafauraa, mai ta Enoha e to’na atoa feia i fafau, e titauhia hoi te reira hou a tia ai ia tatou ia patu i te Tĭtĭ Pû no Ziona, no te mea ei reira te mana e te hanahana o te Atua i te vairaa, e o tei mâ te aau ana‘e ïa o te tia ia ora e ia oaoa i te reira (DBY, 178).

Te vai ra te tahi atu heheuraa [peneia‘e o te tuhaa 42 o te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau] … o tei faaite e, e hopoi‘a na te mau taata atoa o tei haere i Ziona ia haamo‘a i ta ratou mau faufaa atoa i Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Teie heheuraa … o te hoê o te mau faaueraa matamua ïa e aore ra te mau heheuraa i horo‘ahia i teie nei feia i muri a‘e i to ratou fana‘oraa i te faanahonahoraa ia ratou ei Ekalesia, ei tino, ei Basileia o te Atua i nia i te fenua nei. Ua mana‘o vau i taua taime ra, e te mana‘o nei â vau e, e riro te reira ei heheuraa hopea ta te mau taata e farii i roto i to ratou aau e ta ratou e maramarama maitai, ia au i to ratou iho tiamâraa, ta ratou e farii ei oaoaraa, ei fana‘oraa, e ei haamaitairaa no ratou ia haapa‘o e ia haamo‘a (DBY, 179).

E rave rahi roa te faufaa, e te auro e te ario i raro i te fenua e i nia i te fenua, e horo‘a hoi te Fatu teie na te hoê e tera na te tahi—te feia parau ino e te feia parau tia atoa ra—no te ite eaha ta ratou ohipa e rave i te reira, tera râ, na’na ana‘e ïa. Ua horo‘a oia i te hoê tuhaa maitai i teie feia. … E ere râ te reira i ta tatou iho, e ta tatou hopoi‘a, ia titau ïa i te hinaaro o te Fatu ia rave tatou i te mau mea ta tatou i farii, e ia haere e ia rave i te reira. Ia hahi ê râ tatou, i te pae atau anei e i te pae aui anei, ua tomo atu ïa tatou i roto i te ohipa tia ore. Ta tatou ohipa tia, o te raveraa ïa i ta te Fatu i hinaaro ia rave tatou i te mau mea ta’na i horo‘a ia tatou e te faaohiparaa ïa ia au i ta’na parau, ia horo‘a anei i te taatoaraa, i te ahuru o te tuhaa e i te hau atu (DNW, 23 Apr. 1873, 4).

Mai te aha te maoro tatou i te ora-noa-raa ia ite tatou e, aita ta tatou e mea a‘e no te haamo‘a i te Fatu—na to tatou Metua i te Ra‘i te mau mea atoa; Na’na teie mau mou‘a nei; te mau faa, te mau raau, te pape, te repo; oia ïa te fenua nei e to’na îraa? [a hi‘o PH&PF 104:14–18, 55] (DNW, 20 June 1855, 5).

Eaha ra te faatusiaraa ta teie feia i rave? Aita roa hoê a‘e. Ua taui noa ratou i te hoê huru no te tahi huru maitai a‘e, i to ratou mau haere-ê-raa atoa; ua taui ratou i te maramarama ore ei maramarama, e i te ite ore ei ite (DNW, 24 Aug. 1854, 1).

Ahiri tatou i faauehia ia faarue ta tatou mau faufaa, e parau anei tatou i te reira ei faatusiaraa? E haama te taata o te na reira i te parau; inaha, o te rave‘a hoi te reira e farii ai oia i te ite, i te maramarama, i te mana, e i te hanahana, e faaineinehia ai hoi oia no te farii i te mau korona, te mau basileia, te mau terono, e te mau hui arii, e ia faakoronahia i te hanahana e te mau Atua o te tau mure ore. Ia ore ana‘e te reira, e ore ïa e tia ia tatou ia farii i ta tatou e imi ra (DNW, 3 Aug. 1854, 2).

E faaite atu vau ia outou i te mea ta outou e rave no te farii i to outou faateiteiraa, e ore roa hoi te reira e roaa maori râ ia rave outou i te reira. Ia horo‘ahia to outou aau i te hoê noa a‘e mea te taupupu ia outou i te pûpûraa i te reira i te Fatu, a pûpû ïa i te reira ei pûpûraa matamua, ia tia roa te pûpûraa o te taata atoa (DNW, 5 Jan. 1854, 2).

Eaha te taupupu i teie feia i te riroraa ei mea mo‘a mai te ekalesia a Enoha? E nehenehe ia’u ia faaite poto noa’tu ia outou. No te mea ïa eita outou e faatupu i te hinaaro i roto ia outou i te riro mai te reira te huru: o te taatoaraa o te tumu te reira. Ia ore to’u aau atoa ia pûpûhia i teie nei ohipa, e horo‘a ïa vau i to’u taime, i ta’u mau taleni, i te ohipa a to’u nei rima e i ta’u mau faufaa atoa, e ia auraro roa to’u aau; e faaohipa vau i to’u nei rima i roto i te ohipa a te Atua e ia auraro to’u nei aau i te reira (DNW, 5 Jan. 1854, 2).

Ua faaite atu vau ia outou i teie nei i te e‘a ia haerehia no te farii i te faateiteiraa. E mea tia roa ia riro te Fatu ei mea matamua i roto i to tatou nei aau; e titau roa ino te paturaa i ta’na ohipa e to’na basileia i to tatou mana‘o matamua (DNW, 5 Jan. 1854, 2).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Na roto i te aufauraa i te tuhaa ahuru e tia ai ia tatou ia rave i te ohipa a te Fatu na roto i te faaho‘iraa i te tahi tuhaa o te mau mea Na’na ra.

  • A imi i te mau vahi atoa i faaohipa ai te Peresideni Young i te parau “te ahuru o te tuhaa,” ma te tabula atoa i te mau mea atoa tei titauhia ei tuhaa ahuru. Eaha te auraa o te parau tuhaa ahuru, e o vai tei titauhia ia aufau i te reira? (A hi‘o atoa PH&PF 119:3–4.)

  • No te aha i parau ai te Peresideni Young e, aita, aita roa ta’na e horo‘a atu? (A hi‘o atoa Mosia 2:19–24; PH&PF 104:14–18, 55.) Eaha te tumu o te mau mea atoa ta tatou i farii, e tae noa’tu i ta tatou e aufau na roto i te tuhaa ahuru? Eaha ra to tatou mana‘o e tia ai no te iva i nia i te ahuru o te mau faufaa a te Fatu Ta’na i pûpû mai ia tatou ei tiaau No’na? (A hi‘o atoa Iakoba 2:17–19.) Nahea te reira huru mana‘o e tauturu ai ia tatou ia maramarama i te auraa o Malaki 3:8–12?

  • A tai‘o maite 2 Paraleipomeno 31:5–6. I nahea te reira mau taata i aufau ai i ta ratou tuhaa ahuru? Eaha to tatou mana‘o e tia ai no te aufauraa i te tuhaa ahuru?

Tei ia tatou te hopoi‘a no te aufau i te tuhaa ahuru e no te paturu i te feia o te tia ia haapa‘o i te mau moni tuhaa ahuru.

  • Eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young a parau ai oia e, “e te titau nei [te Fatu] i te ahuru o te tuhaa o … to’u tino taatoa”? Nahea outou i te “pûpû i te ahuru o te tuhaa o outou” no te paturaa i te basileia o te Atua? E mea nahea outou i te haamaitairaahia a horo‘a atu ai outou i to outou taime e ta outou mau taleni no te patu i te basileia o te Atua taa ê atu i ta outou aufauraa i te tuhaa ahuru?

  • Eaha te mau utu‘a tei faaitehia e te Peresideni Young no te oreraa e aufau i te tuhaa ahuru? Nahea te aufau-ore-raa i te tuhaa ahuru e tafifi ai i te Ekalesia a te Fatu e i te melo hoê?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te ravehia i te tuhaa ahuru? Tei ia vai te hopoi‘a no te haamau‘araa i te moni tuhaa ahuru? (A hi‘o atoa PH&PF 120.) Eaha to Peresideni Young mana‘o no te faahaparaa i te feia o tei amo i te hopoi‘a no te haamau‘araa i te tuhaa ahuru?

Te haamo‘araa, o te aau tae ïa no te horo‘a atu i te mau mea atoa e te iteraa e, te mau mea atoa ta tatou i farii, na to tatou Metua i te Ra‘i ïa.

  • Eaha te auraa o te parau ia riro “te oire o te Feia Mo‘a ra” ei “utuafare rahi no te ra‘i mai” e ei “ei feia ai‘a no te Metua”?

  • No te aha te ture no te haamo‘araa i riro ai “ei heheuraa hopea ta te mau taata e farii i roto i to ratou aau e ta ratou e maramarama maitai, ia au i to ratou iho tiamâraa, ta ratou e farii ei oaoaraa, ei fana‘oraa, e ei haamaitairaa no ratou ia haapa‘o e ia haamo‘a”?

  • No te aha te Fatu e horo‘a mai ai i te mau tao‘a i roto i to tatou nei rima? Eaha ta tatou hopoi‘a ei tiaau no te mau tao‘a a te Atua? Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha “ta tatou ohipa tia” no te tuhaa ahuru e te haamo‘araa? No te aha te amoraa i te hopoi‘a te ore e maraa ia tatou e te ‘aperaa i te hopoi‘a i riro ai e mea hape?

  • Eaha te titauhia ia tatou ia haamo‘a mai te mea e ua hinaaro tatou i te farii i te mau mea atoa na te Atua? No te aha? (A hi‘o atoa PH&PF 84:38.) Eaha te mau rave‘a papu e tia ai ia outou ia haamo‘a i ta outou atoa mau tao‘a e ia outou iho atoa i to tatou Metua i te Ra‘i? ]Nahea te reira e haamaitai ai ia outou, i to outou utuafare, e te mau melo o te Ekalesia, e i te mau taata ta outou e amui atu?

Hōho’a
Salt Lake City tithing store

Te Faretoa Tuhaa Ahuru, i Salt Lake City i te matahiti 1860. Ua haapii te Peresideni Young e, ua riro te ture no te tuhaa ahuru ei “ture mure ore ta te Atua i haamau no te maitai o te mau tamarii a Adamu, no to ratou ora e to ratou faateiteiraa.”