Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 30: Te Faatupuraa i te Mana‘o Mai to te Mesia


Pene 30

Te Faatupuraa i te Mana‘o Mai to te Mesia

Ua ite te Peresideni Young i te titauraa no te aroha, “te hinaaro mau ïa i te Mesia,” no te haamanina i te e‘a o te oraraa. Ua riro ta’na raveraa ia Lucy Groves ei hi‘oraa i to’na maitai e to’na taviniraa ia vetahi ê: Te tere ra ratou i te pae i te tooâ i te râ, e marua atura o Lucy i raro a‘e i te huira o te pereoo puaatoro o to’na utuafare, e fati ihora to’na avae e nau ivi ‘ao‘ao no’na. Ua faaafaro te Peresideni Young i te avae fati e ua horo‘a ihora i te hoê haamaitairaa ia’na. Tau mahana i muri a‘era, ua tote te tamahine a Lucy i nia i to’na avae e ua fati faahou. Tei roto oia i te mamae rahi a ume noa ai te mau puaatoro i te pereoo, e ani atura oia i ta’na tane ia tapea i te pereoo e ia vaiiho noa atu i te pŭpŭ ia faarue noa ia ratou i muri. Ua parau maira te Peresideni Young e, eita roa’tu oia e vaiiho ia ratou i te hiti purumu i taua vahi ataata ra. Ua faaue atura oia i te tahi mau taata ia tâpû i na avae o te ro‘i o Lucy e ia faatarere noa i taua ro‘i ra mai nia mai i te tapo‘i pereoo ra ia tarere noa te ro‘i, mai te hamata te huru. Ua faaapî atura te Peresideni Young i ta’na haamaitairaa ia Lucy e ua haere noa ihora na piha‘i iho ia’na e rave rahi te mahana no te haapapu e, aita oia e fifi faahou. Ua papa‘i te mootua no Lucy e, “Na roto i to’na huru mărû e te maitai, ua mau te here o Lucy e to’na mau huaai ia’na e a muri noa’tu” (HRF, 157–58).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

A faaahu ia outou i te taamuraa no te aroha.

Aita tatou e vai mo‘emo‘e nei i ŏ nei, taa ê atu i te toe‘a o te huaii no Adamu, hamanihia i te materia ê atu i to ratou. Tei roto atoa tatou i taua mau huaai ra, e tuhaa tatou no te utuafare e no reira, e titauraa ta tatou atoa, te tahi i te tahi (DBY, 271).

E mea tia roa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahahna Hopea Nei ia haapii e, te maitai o to ratou taeae, o to ratou atoa ïa maitai, e ia ore ratou ia haapii i te reira, eita roa e tia ia ratou ia faaorahia i roto i te basileia tiretiera o te Atua (DBY, 271).

E haamaitai te Fatu i teie nei feia o tei î i te aroha, te aau maitai e te ohipa maitai (DBY, 280).

Te Aroha. Te vai nei te hoê huru au, e aore ra te hoê parau tumu e ia herehia te reira e ia faaohipahia e te Feia Mo‘a, e riro ïa ei ora no te tauasini e tauasini taata. Te parau nei au no te aroha, e aore ra te here, o te pû ïa no te faaoreraa hara, te mărû, te aau maitai, e te faaoroma‘i (DNW, 11 Jan. 1860, 1).

E mea tia ia roaa ia tatou te aroha; e mea tia ia faahope roa tatou i to tatou puai no te faaho‘i mai i te mau tamaiti e te mau tamahine a Adamu raua o Eva o tei mo‘e, e ia faaho‘i ia ratou ia faaorahia i mua i te aro o to tatou Metua e to tatou Atua. Ia na reira tatou, e tupu ïa to tatou aroha i te faito titauhia ia tupu mai i rotopu i teie nei feia (DBY, 273).

E aroha atu outou i to taata tupu mai to aroha ia outou iho na [a hi‘o Mataio 22:39]; te mau mea ta outou i hinaaro ia vetahi ê, ia na reira atoa outou ia ratou ra [a hi‘o Mataio 6:12] (DNW, 20 Mar. 1852, 3).

E parau maamaa hope roa ia parau te taata e ua here ratou i te Atua; ia ore ana‘e ratou ia here i to ratou taeae [a hi‘o 1 Ioane 4:20] (DBY, 271).

E mea tia ia haamata tatou i ta tatou ohipa aroha e te maitai i roto i to tatou iho utuafare; ei reira, a faatae atu ïa i te reira ia vetahi ê (DBY, 271).

A mau papu na, ma te vai-maite-raa i roto i te parau mau. Eiaha roa ia faaitoito i te tairoiro e te riri ia tupu i roto i to outou aau; e ere roa no te Feia Mo‘a te reira (DBY, 273).

E parau anei au, E aroha atu i to outou mau enemi? Oia, ia niuhia ïa i nia i te tahi mau parau tumu. Aita râ outou i titauhia ia aroha atu i te peu ino; ua titau-noa-hia ia outou ia aroha atu ia ratou ia au i te hinaaro e te faaitoitoraa i te faafariu mai ia ratou i ta ratou mau peu iino, ia faaorahia ratou na roto i te haapa‘oraa i te Evanelia (DBY, 272).

E rave anei te tahi pae o to outou taata tupu i te hape? Oia. E haere mai te taata i ŏ nei no te mau pae‘au atoa o te ao nei, no te faariro i teie vahi ei ai‘a no ratou, e te feia i parahi maori mai, e titau ïa ratou ia rave-oioi-roahia te mau peu, te mau hiro‘a tumu e te mau peu tumu, e ia ore ana‘e, e mana‘o ratou e, aita te feia i tae apî mai i au ia faahoahia e ratou. Oia hoi, “ia ore te tane, te vahine, e te tamarii atoa ia rave mai ta’u e rave, ia feruri mai ta’u e feruri, e ia hi‘o mai ta’u e hi‘o, e feia hara ïa ratou.” E mea titauroa- hia ia roaa ia tatou te aroha ia mo‘e te mau mea e rave rahi tei mana‘ohia e tatou ei hara (DNW, 11 Jan. 1860, 1).

E tia ia fariihia ei tapa‘o maitai e tei nia outou i te e‘a no te ora, ia here outou i te Atua e i to outou mau taeae ma to outou aau atoa (DBY, 271).

A haapapu i te e‘a e haerehia e to outou avae e tae atu i te ora mure ore, e a afa‘i rahi atoa ia vetahi ê na muri ia outou. A afa‘i ia ratou i to ratou ra huru, e a maramarama i to ratou huru, e a haapa‘o ia ratou i to ratou ra huru; a hi‘o ia ratou mai ta te Atua e hi‘o maira ia ratou (DBY, 274).

Te Hamani Maitai. Ia hamani maitai outou i te taata atoa mai to tatou Metua i te Ra‘i e hamani maitai mai. E haamairi oia i te ûa i nia i te parau tia e te parau tia ore; e e faahiti oia i te mahana i nia i te ino e te maitai [a hi‘o Mataio 5:45]. Ia na reira to tatou maitai ia tae atu i te mau ohipa atoa a to’na rima, i te vahi tei maraa ia tatou; eiaha râ ia tuu ia outou i te varua e te mana no te ino (DBY, 272).

A faaore i te mau ohipa rii ino atoa, a hamani maitai i te taata atoa. Ia hinaaro-mau-hia te a‘o a a‘o atu ïa; a tamata râ i te parau mărû hou outou a tamata ai i te raau ta‘iri (DBY, 277).

Ia titauhia outou ia a‘o atu i te taata ei faatitiaifaro ia’na, eiaha e a‘o i nia atu i te faito o to outou aroha [a hi‘o PH&PF 121:43] (DBY, 278).

Aita to’u aau i huru ê i te taata, te tane e aore ra i te vahine, hoê â to ratou tiaturiaa e to’u e aore ra aita. E nehenehe anei ia outou ia parahi i piha‘i iho ia’u ei taata tupu? E nehenehe ia’u; eita atoa vau e haape‘ape‘a e mea ê anei to outou tiaturiraa i to’u (DBY, 278–79).

I roto i ta tatou [mau ohipa] e te feia no rapae mai—eiaha e parau ia ratou te mau Etene—ia riro to tatou hi‘oraa ei mea au ia peehia; ei reira, te taata aau haavare ore atoa i roto ia ratou, e hope roa ïa i te parau e, “Ua mana‘o vau e parau mau ta outou, e mea maitai ia haere au e parahi i piha‘i iho ia outou” (DBY, 279).

Te aau mărû e te hamani maitai, te haehaa e te parau mau, ia î i te faaroo e te parau tia, e te rave-ore-raa i te ino, no ŏ mai ïa te reira i te Atua ra; e faahiti te maitai i to’na maramarama i nia i te taata atoa o tei mau i te reira, ia anaana to ratou mata i te maramarama, e ia onoonohia to ratou taatiraa mai no te maitai rahi o te reira. Ua herehia ratou e te Atua, e te mau melahi mo‘a ra, e te feia maitai atoa o te ao nei, e ririhia râ, e feiihia, e umerehia e e măta‘uhia e te feia ino (DBY, 280).

Te Mau Ohipa Maitai. Te hiro‘a tumu o ta tatou haapa‘oraa, ia aroha ïa i te taata atoa, ia hamani maitai i te taata atoa, mai te au i to ratou fariiraa i te reira (DBY, 272).

Ia aroha atu tatou te tahi i te tahi, e ia aupuru te feia puai i te feia paruparu ma te mărû e ia puai atoa mai ïa ratou, e ia arata‘i te feia i ite i te feia matapô e ia tia ia ratou ia ite atoa (DBY, 271).

A pure no te feia atoa o te farii i te aroha (DBY, 279).

Ia ite outou i te hoê taata tupu e te topa ra i roto i te hara, a pure no’na ia roaa ia’na te Varua o te Evanelia mai ta’na i mau a‘ena. E ia ite outou i te reira varua i roto ia outou, a pure ia rahi mai â taua maramarama ta outou i farii na i to outou farii-matamua-raa i te Evanelia, e ei reira outou e faaora ai ia outou e i to outou utuafare (DBY, 272).

Ahiri e hoê ahuru taata taparu i roto i teie oire te taparu haere ra i tera fare e tera fare e imi i te maa, e iva râ i nia i te ahuru, e taata haavare ïa, o te taparu no te ‘ape i te raveraa i te ohipa, o te tarere ma te aau ino i te feia aau maitai e te aau aroha, e hoê ana‘e i nia i te ahuru, e au ïa oia i to outou aroha; eaha te raveraa maitai a‘e, ia horo‘a i te maa i na taata hoê ahuru ra, no te haapapu e, ua arohahia tera hoê taata o tei au i te aroha, e aore ra ia tiahi atu i na taata hoê ahuru no te mea e aita i itehia teihea te taata au ra? E parau outou paatoa e, a aroha atu i na taata hoê ahuru ra, eiaha e tiahi ê atu i tera taata au e te rava‘i ore. Ia na reira outou, eita e huru-ê-raa i to outou mau haamaitairaa, ua aroha atu outou i te taata au anei e te taata au ore anei, ua horo‘a râ outou i ta outou tao‘a aroha ma te titau i te tauturu i te feia rava‘i ore mau (DBY, 274).

Eiaha e faahapa; a haava i te haavaraa parau tia.

Eiaha e faahapa, ia ore outou ia faahapahia mai [a hi‘o Mataio 7:1]. Eiaha te taata ia haava i to’na taata tupu, maori râ, ua ite oia e, tei roto ia’na te mana‘o o te Mesia [a hi‘o Moroni 7:16–18]. Ia feruri maite tatou i te reira e tia ai; e parau-pinepine-hia teie—“Ua hape o Mea, e ere hoi oia i te Feia Mo‘a, ahiri e Feia Mo‘a oia, eita ïa oia e na reira.” Nahea to outou iteraa?. … Eiaha e haava i taua huru taata ra, aita hoi outou i ite i te opuaraa a te Fatu no ratou ra; no reira, eiaha e parau e, e ere ratou i te Feia Mo‘a. … te taata o te parau e e ere te tahi i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, no te tahi ohipa rii na‘ina‘i noa o te oraraa nei, e tapa‘o ïa te reira aita tera taata ra i mau i te Varua o te Atua. A haamana‘o maitai i te reira, e to’u mau taeae e to’u mau tuahine; a papa‘i i te reira, ia haamana‘ohia mai outou; a afa‘i noa ïa i te mau vahi ta outou e haere, ia hi‘o pinepine outou i te reira. Ia haava vau i to’u mau taeae e to’u m au tuahine, ia ore au ia haava mai te au i te mau heheuraa a Iesu Mesia, aita te Varua o te Mesia i roto ia’u; ahiri oia, eita ïa vau e haava a‘e i te taata (DBY, 277–78).

E î to’u aau i te oto ia hi‘o i te mau Peresibutero o Iseraela o tei hinaaro i te taata atoa ia tupu i to ratou faito e ia faitohia i ta ratou faitoraa. Ia tano noa te roa o te taata, ia ô maitai i nia i te ro‘i [a hi‘o Isaia 28:20], e aita ana‘e, e tâpûhia ïa ia tano te poto; e ua poto roa, ia faaroahia, ia tano maitai ïa te roa (DBY, 279).

Ia ite ratou i te hoê taeae e aore ra i te hoê tuahine e aita hoi ta’na peu e au i to ratou mana‘o, e feruri ihora ratou e, e ere tera i te Feia Mo‘a, e eita atura ratou e faahoa ia’na, ma te mana‘o e, mai te mea e tei nia ratou i te e‘a o te parau mau, e titauhia te taata atoa ia au atoa i to ratou huru (DBY, 279).

Ia î tatou i te faaoroma‘i te tahi i te tahi. E mea ê to’u huru hi‘oraa i te mau mea, e mea ê to outou. E mea ê to’u mana‘o, e mea ê to outou. Ia haava outou i te hoê tane e aore ra i te hoê vahine, a haava i te mana‘o o te aau. E ere na roto i te parau ana‘e, e ere atoa na roto i te ohipa, e haavahia ai te taata ia tae i te mahana rahi o te Fatu; ma te apitihia e te parau e te ohipa, e hi‘o-atoa-hia te mana‘o o te aau, e na reira te taata ia haavahia [a hi‘o PH&PF 137:9] (DBY, 273–74).

Ia maramarama te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei atoa e, te mau paruparu o to ratou mau taeae, e ere ïa i te hara. Ia hape noa’tu te taata ma te mana‘o ore i te ohipa ta’na e rave ra, eiaha e mana‘o e hara tera. Ia haapii tatou ia aroha atu te tahi i te tahi; ia tamărû te aroha e te hamani maitai i te aau riri e te mana‘o tapitapi, ia faaoroma‘i roa tatou e ia haamatai hoi i roto i ta tatou mau parau atoa (DBY, 273).

A tavini i te Fatu, e imi i te rave‘a eiaha ia faahapa te tahi i te tahi [a hi‘o PH&PF 88:124]. A ora ia ore te hape ia itehia i roto ia outou, eiaha e haape‘ape‘a i te mau hape a to outou taeae, o te taata o ta’na iho mau hape atira ïa (DBY, 280).

Peneia‘e e hi‘o outou, e aore ra e mana‘o outou e te hi‘o ra outou, i te hape e rave rahi i roto i to outou mau taeae; ua faanahonahohia râ ratou mai ia outou atoa; e i‘o ratou no to outou na i‘o, e ivi hoi no to outou na ivi; no to outou Metua i te Ra‘i ratou; e tamarii ana‘e tatou Na’na, e ia farii noa tatou te tahi i te tahi e tia ai (DBY, 271)

A faatura te tahi i te tahi; eiaha e tâhitohito te tahi i te tahi. Te tahi pae, ia tupu rii noa to ratou riri i te hoê taata, e hinaaro atura ïa ratou ia hurihia oia i hade oia i ore i au ia parahi noa i nia i te fenua nei. E te feia maamaa e! outou i ore i maramarama e, o ratou ta outou i faahapa na, ua hamanihia ïa ratou e te Atua, mai ia outou atoa na! E faaoroma‘i noa te Atua i to ratou mau paruparu; e ia au i ta ratou ohipa maitai, e fariihia ratou mai ia tatou atoa nei. A haamauruuru i te Atua e, ua maramarama ia outou e, eiaha e rave i te reira peu, ia î râ i te aroha e te hamani maitai (DBY, 274).

Ia haamaitai i te Atua i tei haehaa e tei parau tia, e ia aroha mai Oia ia tatou no to tatou huru paruparu nei. E no te paruparu rahi o te taata tahuti nei e te ite ore atoa, ia aroha hoi tatou te tahi i te tahi (DBY, 272).

E arohahia mai tei aroha atu ia vetahi ê [a hi‘o Mataio 5:7] (DBY, 273).

Ua mauruuru roa vau i te mea e, e ere na tatou te hopoi‘a, i to tatou huru i teie nei, no te haava i te ao nei; ahiri oia, ua ino ïa te mau mea atoa ia tatou. Aita i rava‘i to tatou paari, aita to tatou feruriraa i î i te ite e te mana o te Atua; e mea tia ia mârô â te varua i te tino e ia auraro te mau hiaai, ia au maite te varua atoa i te mana‘o e te hinaaro o te Atua. E mea tia atoa ia roaa ia tatou te ite o ta te Atua e faaohipa no te hi‘o e a muri a‘e, e tae noa’tu i te tau mure ore, ei reira e tia ai ia tatou ia haava (DBY, 278).

A haapuai i te faaroo te tahi i te tahi e a haapae i te mârôraa.

Ahiri e e roaa ia tatou te faaroo e te tiaturiraa tatou tatou iho e i to tatou Atua, ia ani tatou i te hoê tauturu, e na reira ïa tatou ma te ite papu e, e farii mau â tatou, aita anei outou i mana‘o e ta te taata atoa i hinaaro ia vetahi ê, e na reira atoa ïa ratou ia vetahi ê? E faaitoito te reira ia tatou ia rave i tei anihia, e ia hau atu â. Ia titau mai to outou taeae i te hoê maile, e haere atoa outou e ia piti noa’tu; ia haava mai oia ia outou i te ture e rave i to outou ahu oomo, e tuu atoa atu i to outou pereue [a hi‘o Mataio 5:40–41]. Na te reira parau tumu e faaitoito ia tatou ia haa ma to tatou puai no te maitai o vetahi ê, no te ohipa a te Atua i nia i te fenua nei, e te mau mea atoa ta te Atua e hinaaro ia rave tatou; e na te reira atoa e faaanaatae ia tatou e e faaineine ia tatou no te faaoti oioi i te reira (DBY, 275).

Ia ore râ tatou ia tiaturi te tahi i te tahi, e ia pohehae hoi te tahi i te tahi, e faaorehia to tatou hau. Ia faatupu tatou i te mau parau tumu o te tiaturiraa aueue ore te tahi i te tahi, e faatia-mau-hia to tatou oaoa (DBY, 275).

Te ohipa ta outou e ta’u i amui atu, no te faatupu-faahou-raa ïa i te tiaturi i roto i te feruriraa o te taata; e ia faaroo ana‘e au i te tahi ohipa tei tupu i tahemo ai te parau a te mau taeae, i to’u nei mana‘oraa, ua riro ïa ei hi‘oraa ino no te huru o teie feia. Ia haapa‘o maite tatou i ta tatou parau te tahi i te tahi e tia ai. E ia tupu te fifi e aore ra ia ore te tahi ia taa i to te tahi mana‘o, a tau‘a parau, a paraparau maite i te ohipa tei tupu, ma te papu e ma te ore e faaite haere i te reira, e ite hoi tatou e, o te rave‘a ohie te reira no te haamatara i te fifi; e ite atoa tatou e, te pae rahi roa o te mau fifi e tupu ra i to te ao nei, na roto ïa i te taa ore te tahi i to te tahi mana‘o; e ia tupu mau râ te hape na roto i te hinaaro i te rave i te hape, e ia tau‘a-parau- maite-hia te reira, peneia‘e e hinaaro te taata i rave i te hape i te faaafaro i te reira (DBY, 276).

Mai te mea e, aita na taata e piti i tû te mana‘o, ia farerei raua e ia vauvau i te fifi i mua i te tahi e te tahi, ma te faahaehaa mau i to raua aau, a na ô atu ai, “E te taeae (e aora ra te tuahine), ua hinaaro vau i te rave i te mea tia; oia mau, e farii au ia ino vau, no te rave i te mea tia ia oe.” I to outou mana‘o, aita anei te tane e aore ra te vahine o te na reira i to’na taata tupu e faatiahia e te ture no te parau tia? E tû to raua mana‘o, e e tahoê: eita atura e hinaarohia ia haere mai te tahi taata ê no te haamatara i te fifi. Ia na reira outou i te rave, e te vai noa nei â te fifi, ei reira e pii ai te tahi taata ê ia haamatara i te fifi (DBY, 276–77).

E tupu pinepine te aimârôraa e no te ‘eta‘eta no te reira e ore ai te mau taeae e tiaturi faahou e, e taata haavare ore e te parau tia to’na taeae, e inaha, o raua apipiti atoa paha tei fifi no te tahi ohipa rii taa ore, na roto i te haapa‘oraa te taata i ta’na iho hinaaro e na roto i te ite ore, e inaha ua tae roa i te hinaaro ia tâpû-ê-hia to’na taeae i te Ekalesia. E afa‘i-pinepine-hia te reira mau huru ohipa i mua ia’u. Ia tatarahia taua fifi ra, e iteâhia e, te haamataraa, o te hoê ïa ohipa rii na‘ina‘i noa tei ore i taa i te tahi e aore ra i te tahi; te taatoaraa o te fifi, no roto mai ïa i te ohipa iti faufaa ore mau. A haapae i te faariroraa i te ohipa rii taa ore ei fifi rahi (DBY, 277).

Ia parau to outou mau taata tupu i te parau no outou, e ua mana‘o outou e ua hape ratou, ratou i parau i te parau ino no outou, eiaha e faaite ia ratou e ua faaroo a‘e outou, a haapa‘o noa ia ratou mai te mea ra e, ua rave noa ratou i te parau tia (DBY, 277).

Ia ora tatou mai teie mahana atu â no te faatupu i te tiaturi i roto i temau taata o ta tatou e farerei; e ia aupuru i te tiaturi ta tatou e farii ei tao‘a hau ê i te faufaa. Ia faatupu vau i te tiaturiraa i roto i te aau o to’u taata tupu no te ohipa maitai ta’u i rave, e pure au ia ore au ia rave noa a‘e i te tahi ohipa e mou ai te reira (DBY, 277).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

A faaahu ia outou i te taamuraa no te aroha.

  • Eaha te “titauraa ta tatou atoa, te tahi i te tahi” i te mau tamarii a Adamu atoa? Nahea to tatou mau mana‘o e ta tatou mau ohipa e au ai i to tatou iho ora? Nahea te aroha ia tauturu ia tatou i te “faaho‘i mai i te mau tamaiti e te mau tamahine a Adamu raua o Eva o tei mo‘e”?

  • No te aha e ore ai e tia i tatou ia here mau i te Atua mai te mea e aita tatou e aroha atu ia vetahi ê? No te aha e mea faufaa rahi ia “hi‘o ia ratou mai ta te Atua e hi‘o maira ia ratou”? Nahea outou ia faarahi i to outou aravihi i te reira vahi?

  • E nehenehe i te aroha, oia “te hinaaro mau ïa i te Mesia,” ia faaitehia atu na roto i te rave‘a huru rau (ei hi‘oraa, a hi‘o Moroni 7:45–47). Eaha te tahi mau faaiteraa aroha ta te Peresideni Young i faaite mai? Eaha te mau rave‘a e tia ai ia outou ia faaite rahi atu i te aroha i te mau taata ta outou e farerei? E mea nahea vetahi ê i te faaiteraa i te aroha ia outou?

Eiaha e faahapa; a haava i te haavaraa parau tia.

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te faahaparaa ia vetahi ê? Nahea outou ia faaohipa i te reira a‘o a amui atu ai outou i te mau taata e mea ê to ratou mana‘o e mea hoi ê ta ratou peu i ta outou?

  • Eaha te utu‘a ia haava tatou ia vetahi ê na roto i te parau tia ore? Eaha te mea te tauturu ia tatou i te haava ma te parau tia mai te mea e te mau nei tatou i te hoê tiaraa e tia ai ia tatou ia haava i te tahi taata? (A hi‘o atoa Moroni 7:14–18.) No te aha e mea tia ia tatou ia faaite tatou i te aroha te tahi i te tahi?

  • Nahea te haamana‘oraa e, e tamarii ana‘e tatou na te Atua e tauturu ai ia tatou i roto te mau taatiraa utuafare, te mau taatiraa hoa, e i te mau taata ta tatou e farerei?

A haapuai i te faaroo te tahi i te tahi e a haapae i te mârôraa.

  • Nahea tatou ia faatupu i te faaroo e te tiaturi i roto i te tahi e te tahi? Eaha te mau ohipa te tupu ia rave tatou i te reira? Eaha te tupu ia ore tatou ia tiaturi te tahi i te tahi?

  • tumu no te aimârôraa? (A hi‘o atoa 2 Nephi 26:32–33.) Eaha te aimârôraa, e e mea nahea tatou ia ‘ape i te reira? Eaha ta outou i rave a‘ena no te ‘ape i te aimârôraa? Ia au i te a‘o a te Peresideni Young, eaha te tia ia tatou ia rave ia tupu te mârôraa e aore ra te fifi i rotopu ia tatou?

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i parau ai i te tiaturiraa te tahi i te tahi “ei tao‘a hau ê i te faufaa”? Eaha te mau mea taa ê ta outou e nehenehe ia rave no te faarahi i to vetahi ê tiaturiraa ia outou?

Hōho’a
good Samaritan

Ua faaohipa te Faaora i te aamu no te taata no Samaria no te haapii ia tatou nahea ia aroha atu i to tatou mau taata tupu.

Hōho’a
pioneers traveling with handcarts

E mea pinepine te mau pŭpŭ pereoo putô i te turuhia e te mau moni i horo‘ahia e te Feia Mo‘a i te Perpetual Emigrating Fund [Te Afata Moni Tamau no te Feia e Reva Mai] o ta te Peresideni Young i faanahonaho no te tauturu i te feia veve i te haaputuputu i Ziona.