Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 13: Te Faaineineraa no te Haere-Mure-Ore-Raa i Mua


Pene 13

Te Faaineineraa no te Haere-Mure-Ore-Raa i Mua

E taata anaantae te Peresideni Brigham Young i te haapii mai i te ohipa apî. Ua haamata mai oia ei taata hamani tao‘a fare, e tupu a‘era oia i te aravihi i titauhia no te riroraa ei misionare, ei taata faanahonaho i te oire rau, ei tavana rahi, e ei peropheta. Ua hi‘o oia i teie oraraa ei tau no te ora ma te itoito, no te tupu, e no te faaineine no te tau mure ore, eiaha râ e tau no te faaineine no te pohe. Ua faaitoito oia i te Feia Mo‘a ia rave i te mau ohipa maitatai, ia faaaano e ia faahohonu i to ratou maramarama, e ia haaputu i te parau mau a titau atu ai ratou i te maitai-roa-raa. Ia na reira ratou, e tae i te tau e haere atu ai ratou i roto i te ao varua a tamau atu ai i nia i te e‘a hanahana o te haere-mure-re-raa i mua.

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E faaineine tatou no te ora mure ore na roto i te haapiiraa mai, te haereraa i mua, e te paturaa i te basileia o te Atua i te mau mahana atoa.

Eaha te tumu tei ŏ nei tatou? No te haapii i te faarahi i te oaoa, e no te tupu i te rahi i te ite e i te mau mea e orahia mai (DBY, 87).

Te tumu no teie oraraa ia haapii mai ïa, e hoê ana‘e rave‘a e tia ai ia tatou ia na reira, maori râ, te hoê vahi iti i nia i te tahi vahi iti. (DBY, 87). Te taatoaraa o te oraraa tahuti o te taata, o te hoê tau tamataraa ïa i horo‘ahia i te taata tahuti nei, te hoê taime e tia ai ia ratou ia faaineine ia ratou no te hoê oraraa teitei atu (DBY, 87).

Te parau tumu rahi matamua o te tia ia haapa‘ohia e te taata, ta te tamarii e ta te taata paari atoa e tia ia maramarama, e o te tumu hoê o te mau ohipa atoa, ore noa’tu â te taata ia ite i te reira, o te parau tumu ïa o te haereraa i mua. Te parau tumu no te tupuraa, no te faateiteiraa, no te amui-faahou-â-raa i tei horo‘ahia a‘ena, o te parau tumu rahi ïa te reira e te tumu o te mau ohipa atoa a te tamarii a te taata. Taa ê noa’tu ta ratou imiraa ohipa, to ratou fenua tumu, te nunaa ta ratou i amui atu, te haapa‘oraa ta ratou i fa‘i, e te pŭpŭ politita ta ratou i amui atu, o te reira ïa te tumu hoê i tae mai ai i nia i teie fenua. Tei ŏ nei ratou ia tupu, e ia rahi roa, e ia faarahihia, ia haaputuputu i te Utuafare o Iseraela, ia faaora ia Ziona, ia patu i te Ziona o to tatou Atua, e ia faatupu i te ite mure ore o tei parahi i ŏ i te mau Atua, e ia haamata i te tanu i te reira i teie nei fenua, e ia faatoro atu i te aa i raro e ia faahotu mai i te maa i nia ra e tae noa’tu i te hanahana o te Atua, e ia mou atu te mau parau tumu ino atoa i roto i te aau o te taata, e ia faaho‘ihia te fenua i to’na huru paradaiso, e ia haere mai te Fatu e parahi i teie nei feia, e ia haere oia e ratou e ia paraparau oia e ratou mai ta’na i na reira e te Metua ra o Adamu. Na tatou tera ohipa, eiaha râ ia vaiiho i to tatou itoito atoa ia haamau‘ahia i te faaineine-noa-raa no te pohe(DBY, 89).

Ia riro ei tumu no to tatou nei oraraa te paturaa i te Ziona o to tatou Atua, te haaputuputuraa i te Utuafare o Iseraela, te faatupuraa i te îraa o te mau Etene, te faaho‘iraa e te haamaitairaa i te fenua ma to tatou aravihi e te faariroraa i te reira ei Ô i Edene, te haaputuraa i te mau tao‘a rahi o te ite e te paari i roto i to tatou nei feruriraa, te tamâraa i to tatou iho nei aau e te faaineineraa i te hoê nunaa no te farerei i te Fatu ia tae mai oia ra (DBY, 88).

E haere tatou i mua mai te au i to tatou tupuraa i te rahi i te ite e i te mau mea i orahia mai.

Teie ohipa, e ohipa tamau noa ïa, teie parau haapiiraa o tei haapiihia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, i to’na huru no te faateitei ïa, e no te faarahi, e no te faaaano, e ia nehenehe ia tatou ia ite mai ia tatou i itehia mai, e ia hi‘o tatou mai ia tatou i hi‘ohia mai ra (DBY, 90).

Tei roto tatou i te fare haapiiraa, e te tamau noa nei i te haapii, e aita hoi tatou e mana‘o nei e, e faaea tatou i te haapii a ora noa ai i nia i te fenua nei; e ia faarue tatou i teie nei oraraa, te mana‘o nei tatou e, e tamau noa â ïa tatou i te haapii e i te faarahi i to tatou ite. E mea huru ê paha te reira i to vetahi ê feruriraa; e tumu papu râ no te reira, oia hoi, aita e tia ia tatou ia farii i te mau ite i te taime hoê. E mea tia râ ia tatou ia farii i te hoê vahi iti i ŏ nei e te tahi vahi iti i ŏ ra (DBY, 91).

E horo‘a oia i te tahi vahi iti i ta’na mau pĭpĭ haehaa i teie mahana, e mai te mea e e haapa‘o maite ratou i te reira, ananahi e horo‘a rii faahou â oia, e te mahana i muri, maa vahi iti â. Eita oia e amui faahou i nia i te tuhaa ta ratou i ore i haapa‘o, e titauhia râ ia ratou ia haapa‘o tamau noa i te ite ta ratou i mau a‘ena, e e na reira ratou i te haaputu mai i te paari (DBY, 90).

Ia haere noa na te e‘a i faataahia i roto i te Evanelia e te feia o tei horo‘a ia tatou i te rave‘a no te ora, o te haereraa ïa na te e‘a e tae atu ai i te ora, i te tupu-mure-ore-raa; o te peeraa ïa i te haere‘a e ore roa ai e iriti-ê-hia te mau mea ta tatou i farii a‘ena, e tamau â râ i te rave mai, i te haaputu, i te faarahi, i te haaparare, e i te faaaano e a muri noa’tu. Te feia o te tautoo ia roaa te ora mure ore, e roaa ïa te mea o te faatupu i te tupu-noa-raa o te o te mau ohipa a te taata, e tei roto i te reira te mau mana atoa e titauhia no te faaoti i te mau hopoi‘a o te oraraa nei (DBY, 87).

Ua tuuhia mai tatou i nia i teie nei fenua no te faaite atu e, e au anei tatou ia ô i te ao tiretiera, i te ao teretetiera, e aore ra i te ao teretia e aore ra i hade, e aore ïa i te tahi ê atu basileia, e aore ra vahi, e ua rava‘i to te oraraa nei no te faaoti i te reira (DBY, 87).

O te hoê ao teie e faaite atu ai tatou i to tatou nei huru. Te oraraa o te taata nei, e tau ïa ia tamatahia, ia faaite atu tatou i te Atua, i roto i to tatou pouri, i to tatou nei paruparu, e i te vahi e faatere arii ai te diabolo, e e hoa mau tatou no to tatou Metua, e te farii nei tatou i te maramarama no ŏ mai ia’na e ua au tatou ia faatere i ta tatou mau tamarii—ia riro ei fatu o te mau fatu, e ei arii o te mau arii atoa ra—ia faatere mana atoa tatou i nia i te tuhaa o to tatou utuafare o te faakoronahia i roto i te basileia teretiera i te hanahana, te tahuti ore e te mau ora mure ore (DBY, 87).

A faaroo mai na, e te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e! E haafaufaa ore anei outou i to outou tau tamataraa, ma te haamau‘a noa i te tumu no to outou oraraa e to outou vairaa? Ua faanahonahohia outou, e ua faatupuhia mai, no te ora e a muri noa’tu, mai te mea e e faaoti roa outou i te mau tumu no to outou hamaniraa, e haere na te e‘a mau, e faatura i te mau titauraa o te ture teretiera, e e haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Atua (DBY, 87).

Ua titauhia te taata tahuti nei, e Tei Hamani ia ratou, ia itoito noa ratou i te rave i te maitai i te mau mahana atoa o to ratou oraraa, i te haamaitairaa anei i to ratou iho aau e to ratou iho tino, e aore ra i te huru o to ratou mau taata tupu (DBY, 88).

Tei ŏ nei tatou no te ora, no te haaparare i te maramarama e te ite i rotopu i te taata. Tei ŏ nei au no te haapii atu i to’u mau taeae, no te haapii atu i to’u utuafare i te rave‘a no te ora, no te faatupu i te huaai, e no te ora, mai te mea e nehenehe ia’u, e tae noa’tu te hara, te ino, te viivii, hade, e te Diabolo, e te mau huru e te mau faito atoa o te peu faufau, ua hope ana‘e ïa i te tiavaruhia i te fenua nei. O ta’u nei haapa‘oraa te reira, e te tumu no to’u nei oraraa. Aita te taata i tae mai i ŏ nei no te faaineine noa no te pohe, a pohe atu ai; tei ŏ nei râ tatou no te ora e no te patu i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei—no te faatupu i te Autahu‘araa, no te haavi i te mau mana o Satane, e no te haapii atu i te tamarii o te taata i te tumu no to ratou hamaniraa—tei roto ia ratou te huero o te mau ite atoa. Tei ŏ nei te vahi haamataraaa—te niu o tei haamauhia i roto i te faanahonahoraa o te taata no te fariiraa i te îraa o te ite mure ore e te hanahana mure ore. E haere anei tatou i tera atu ao farii ai i te reira? Aita; e faatupu râ tatou i te reira i nia i teie nei fenua (DBY, 88).

E mea tia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e parahi nei i roto i teie mau faa e i te mau vahi atoa o te ao nei, ia haapii mai i te tumu ratou haamâha i te hinaaro o to ratou aau. Aore te hoê mea, maori râ o te haamaitairaa no te tupu-mure-ore-raa, ia au te mau huru atoa o te parau, o te reira ana‘e te nehenehe ia haamâha i te varua tahuti ore (DBY, 93).

E tia ia tatou ia haere â i mua, no reira hoi tatou i hamanihia ai, ua faanahonahohia to tatou aravihi ia faarahihia e ia farii roa tatou i roto i to tatou feruriraa te ite e te paari teretiera, e ia tamau â, te mau ao hopea ore (DBY, 90).

E tamau noa anei tatou i te haapii, eaore roa hoi e noaa te ite i te parau mau? [A hi‘o 2 Timoteo 3:7.] Aita, te parau atu nei au e, eita tatou e na reira; e roaa râ ia tatou te ite i te parau mau. O to’u ïa teie tiaturiraa e to’u hoi tia‘i, e to’u atoa oaoa (DBY, 90–91). Tei roto ia tatou te parau tumu, e tei roto atoa ïa i te mau taata atoa i nia i teie fenua, no te tupu noa e no te tamau â i te tupu, no te faarahi e no te farii e no te haaputu mai i te parau mau e ia maitai roa tatou (DBY, 91).

Ua ineine tatou no te tahi mau mea, e e farii tatou ia au i to tatou faaineineraa ia tatou iho (DBY, 95).

Eiaha e taparu i te Fatu ia tuu-faahou-hia mai ta outou, e taparu râ outou ia outou iho ia tiaturi outou i roto ia outou iho, ia vai te parau tia i roto ia outou, e ia ite eaha te taime no te parau atu e eaha te mea ia parauhia atu, eaha te mea ia faaitehia atu, e mea nahea to outou huru e to outou haere‘a i mua i te aro o te Fatu. E ia au i to outou faaiteraa ia’na e e tape‘a huna outou i te mau mea te tia ia tape‘a-huna-hia—e horo‘a outou i to outou taata tupu i te faito te tia ia horo‘ahia atu, tera ana‘e, eiaha ia rahi atu, e e haapii outou nahea ia horo‘a atu i to outou ite i to outou utuafare, i to outou mau hoa, i to outou mau taata tupu, e i to outou mau taeae, ei reira e tuuhia mai ai ta outou e te Fatu, e horo‘ahia mai ai ta outou, e tuu-faahouhia mai ai ta outou, e tae noa’tu i ta’na parauraa ia outou e, “Eita roa oe e topa; ua taatihia i nia ia oe to oe ora; ua taatihia oe no te ora mure ore e no te faaoraraa, na roto i ta oe parau tia” (DBY, 93).

Te ora mure ora, o te tiaraa ïa ia haere i mua e ia tupu noa e a muri noa’tu.

O teie te horo‘araa hau ê atu o te tia ia horo‘ahia i te taata nei, ia ora e a muri noa’tu ma te ore roa e haamouhia (DBY, 96).

Ua papa‘ihia e, te horo‘araa hau ê ta te Atua e horo‘a i te taata, o te ora mure ore ïa. Te hope‘a rahi a‘e e tia ia taehia e tatou, o te haamauraa ïa i to tatou ihotaata e a muri e a muri noa’tu i rotopu i te mau nuu o te ra‘i. Tei ia tatou te mau parau o te ora mure ore i horo‘ahia mai ia tatou na roto i te Evanelia, e na te reira, ia haapa‘ohia e tatou, e haamau ia tatou i taua horo‘araa faahiahia (DBY, 96).

Ia mure te ite tei roto ia’u, o te hoê ïa mana‘o ri‘ari‘a roa; eita ïa e tia ia faaoroma‘ihia. Ia vai teie ite e tia ai; ia vai te reira i te hoê vahi e tia ai. Ia haere au na te e‘a mau ma te haamau i te reira ite i roto i to’na faanahaonahoraa, e faaherehere ïa vau i te ora mure ore no’u (DBY, 96).

E roaa ia tatou te Basileia o te Atua ma te îraa, e te teiteiraa e te hohonuraa atoa o te hanahana, te mana, e te ite; e e metua tane to tatou i reira, e te metua vahine, e te vahine, e te tamarii (DBY, 97).

Ahiri e e tia ia outou ia farii i te ora mure ore no outou—ia ora e ia fana‘o i teie mau haamaitairaa e a muri noa’tu; e parau ïa outou e, o te reira ïa te haamaitairaa hau ê te tia ia horo‘ahia ia outou… .Eaha te haamaitairaa tei au i te reira? Eaha te haamaitairaa o tei au i te tamau-noa-raa i te ora—i te tamau-noa-raa i to tatou oraraa? (DBY, 96).

Ua haamaitai mai te Fatu ia tatou i te tiaraa ia farii i te ora mure ore i piha‘i iho i te mau Atua, e ua parauhia ïa te reira te horo‘araa hau ê a te Atua. Te horo‘araa o te ora mure ore, ma te ore râ e huaai, ia riro ei melahi, o te hoê ïa te reira o te horo‘araa rahi te tia ia horo‘ahia; ua tuu mai râ te Fatu i nia ia tatou te haamaitairaa no te riroraa ei metua no te mau ora. Eaha te auraa o te parau te metua o te mau ora mai te faaitehia i roto i te Papa‘iraa Mo‘a? Te hoê ïa taata o tei faatupu i te huaai e a muri e a muri noa’tu. O tera ïa te haamaitairaa ta Aberahama i farii, e ua mauruuru roa ino to’na aau i reira. Ua roaa ia’na te fafauraa e, e riro oia ei metua no te mau ora (DBY, 97).

Ia haapa‘o noa te taata, … e hoê noa ïa ratou e Tei Hamani ia ratou, e aau hoê to ratou e te mana‘o hoê, ma te rave amui e te ohipa amui atoa; inaha ta te Metua e rave, e rave atoa ïa te Tamaiti, e na reira raua i ta raua mau ohipa atoa i roto i te mau tau mure ore (DBY, 97).

Ua hinaaro te Fatu ia haere tatou na te haere‘a e tae atu i te uputa piriha‘o, ia faakoronahia tatou ei tamaiti e ei tamahine na te Atua, inaha, o ratou ana‘e ïa i nia i te mau ra‘i o te fanau e ia rahi roa e o te tupu tamau… . te toe‘a, e farii ïa ratou i te basileia iti a‘e, e e faaerehia ratou i taua haamaitairaa ra … tei ia tatou te maiti e riro anei tatou ei tamaiti e ei tamahine, ei feia tuhaa e o Iesu Mesia, e aore ra e farii anei tatou i te hoê hanahana iti a‘e (DNSW, 8 Aug. 1876, 1).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E faaineine tatou no te ora mure ore na roto i te haapiiraa mai, te haereraa i mua, e te paturaa i te basileia o te Atua i te mau mahana atoa.

  • Eaha te parau mau ta tatou e haapii no roto mai i te mau tamataraa i roto i teie nei oraraa o te tauturu ia tatou i te haere mure ore i mua? (A hi‘o atoa PH&PF 122:7–8.) Eaha ta te Peresideni Young e parau no te parau tumu no te “tamau-noa-raa e tae noa’tu i te hopea”? (A hi‘o atoa PH&PF 121:7–8; 3 Nephi 15:9.)

  • Nahea te “itoito noa … i te rave i te maitai i te mau mahana atoa o [te] oraraa” e patu ai i te niu “no te fariiraa i te îraa o te ite mure ore e te hanahana mure ore”? (A hi‘o atoa Alma 5:41; 26:22; PH&PF 58:26–29.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, te hoê tumu faufaa rahi no te oraraa, o te haapii ïa. Eaha te mau mea o te tape‘a ia tatou ia haapii mai? Nahea tatou ia faarahi i te ite te roaa mai na roto i te haapiiraa evanelia? Nahea tatou ia haapii na roto i te mau mea i orahia mai e tatou? Eaha te tahi tuhaa o te parau mau ta outou i haapii mai na roto i te mau mea ta outou i ora mai e na roto atoa i te mana o te Varua Maitai?

  • Te faaite nei te Peresideni Young i te tumu e rave rahi no to tatou taeraa mai i nia i te fenua nei. E mea nahea tatou ia faaoti maitai i taua mau tumu ra? (A hi‘o atoa PH&PF 81:5.)

  • Eaha te tahi mau rave‘a no te tauturu i “te faaineineraa i te hoê nunaa no te farerei i te Fatu”? Eaha te tahi rave‘a papu na outou no te tauturu i te reira?

E haere tatou i mua mai te au i to tatou tupuraa i te rahi i te ite e i te mau mea i orahia mai.

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, e farii tatou i te ite “i te hoê vahi iti i ŏ nei e te tahi vahi iti i ŏ ra.” E mea nahea taua faanahoraa ra e au ai i to tatou iteraa i te evanelia, i to tatou tiaraa ei metua, e i to tatou taviniraa i roto i te Ekalesia? (A hi‘o atoa 2 Nephi 28:30; PH&PF 130:18–19.)

  • Eaha ta te Peresideni Young i haapii no te tupu-mure-ore-raa? (A hi‘o atoa PH&PF 93:12–14.)

  • Ua na ô mai te Peresideni Young e “Tei roto ia tatou te parau tumu… no te tupu noa e no te tamau â i te tupu, no te faarahi e no te farii e no te haaputu mai i te parau mau e ia maitai roa tatou.” Nahea to tatou imiraa i te ite e tauturu ai ia tatou i te faaineine no te faateiteiraa? (Ahi‘o atoa PH&PF 50:40; 93:24, 26–30; 130:18–19.)

Te ora mure ore, o te tiaraa ïa ia haere i mua e ia tupu noa e a muri noa’tu.

  • Ua faaite mai te Peresideni Young e, “te horo‘araa hau ê atu o te tia ia horo‘ahia i te taata nei, ia ora [ïa] e a muri noa’tu ma te ore roa e haamouhia.” Ia au i ta’na parau, eaha “te hope‘a rahi a‘e,” e nahea hoi tatou ia faaherehere i te reira? (A hi‘o atoa PH&PF 14:7; 130:20–21.)

  • Eaha te auraa o te parau, “e feia tuhaa e te Mesia”? (A hi‘o atoa Roma 8:17.) Eaha te mau haamaitairaa o tei mauhia e te feia o tei “faakoronahia… ei tamaiti e ei tamahine na te Atua”?

Hōho’a
Logan Temple

Te hoê hoho‘a tei patahia o te Hiero i Logan. Ua haapii te Peresideni Young e, na te mau oro‘a o te ora e na to tatou iho haapa‘o maitai e faaineine ia tatou no te haere mure-ore-raa i mua e tae atu ai i te hoê ao teitei atu” (DBY, 16).