Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Te Omuaraa


Te Omuaraa

Ua haapii te peropheta Brigham Young i te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai ma te papu e te maramarama o tei faaûrû e o tei horo‘a i te tiaturiraa i te Feia Mo‘a o te tutava ra i te patu i te faaearaa i roto i te medebara. Mairi noa mai â hoê hanere tiahapa matahiti i teie nei, te vai apî noa nei â ta’na parau e te au noa nei hoi ia tatou a tamau noa’tu ai tatou i te ohipa o te paturaa i te basileia o te Atua.

Ua faaite mai te Peresideni Young e, tei ia tatou, oia te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, “te parau haapiiraa no te ora e te faaoraraa no te feia parau tia atoa ra” (DBY, 7).Ua fafau mai oia e, te feia o te haamau i te evanelia i roto i te papa o to ratou aau, e faatupuhia ïa “i roto ia ratou te hinaaro i te ite e i te maramarama i te mau mea o te Atua ra, o te hoê ïa hinaaro o te hau atu i te mau hinaaro atoa ta ratou i farii a‘ena” e e haamata ratou “i te ani, i te tai‘o e i te imi, e ia pure atu ratou i to ratou Metua ra i roto i te i‘oa o Iesu, eita ïa oia e ore e faaite ia ratou i te parau mau” (DBY, 450).

Te faaite nei teie buka i te hinaaro o te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i te faarahi i te maramarama o te mau melo o te Ekalesia i te parau haapiiraa e i te faatupu i roto ia ratou i te hinaaro hau atu i te ite i te mau mea o te Atua ra. E riro teie buka ei faaitoitoraa i te taata tataitahi, i te mau pŭpŭ autahu‘araa e i te mau piha haapiiraa a te Sotaiete Tauturu i te ani, i te tai‘o, i te imi e, ei reira, i te pure atu i to ratou Metua i te Ra‘i ra ia faaite oia i te parau mau o teie mau haapiiraa.

Ua tatuhaahia te mau pene tataitahi i na tuhaa e piti ra—“Te Mau Haapiiraa a Brigham Young” e “Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa.” Tei roto i te tuhaa matamua te mau parau i ravehia no roto mai i te mau a‘oraa a Brigham Young i te Feia Mo‘a i mutaa a‘enei. E faaitehia te faahororaa no te parau tataitahi; tera râ, eita te mau buka i faaitehia i roto i te faahororaa e roaa ohie noa i te pae rahi o te mau melo. Eita râ te mau buka i roto i te faahororaa e titauhia no te haapii maite mai e aore ra no te haapii maite atu no roto mai i teie nei buka. E ere i te mea titauhia ia hoo te mau melo i te mau buka e te mau parau ê atu no te haapii mai e aore ra no te haapii atu i teie mau pene. Te mau parau i roto i teie buka, ma te apitihia e te papa‘iv raa mo‘a, ua rava‘i ïa no te haapiiraa. E mea tia i te mau melo ia tai‘o e ia haapii, ma te pure atoa, i te mau haapiiraa a te Peresideni Young ia roaa ia ratou te mau ite apî i te mau parau tumu o te evanelia e ia maramarama ratou i te auraa o taua mau parau tumu ra no to ratou ra oraraa. Na roto i te haapiiraa i teie mau tuhaa, ma te faaroo e ma te pure atoa, e roaa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei te ite hau ê i te mau parau tumu o te evanelia e rahi atoa atu to ratou mauruuru no te mau haapiiraa hohonu e te faaûrûhia hoi a teie peropheta rahi.

Tei roto i te piti o te tuhaa o te mau pene tatatahi te mau uiraa o te faaitoito i te feruri-maite-raa, i te faaauraa te taata i teie mau parau i ta’na iho oraraa, e i te aparauraa i te mau haapiiraa a te Peresideni Young. E mea tia i te mau melo ia tai‘o e ia na nia faahou i te tai‘o i ta’na mau parau no te parau tumu e aparauhia ra. Na te haapiiraa hohonu e ma te pure atoa e faaitoito i te mau melo ia haapapu â i to ratou mana‘o e e tauturu atoa te reira ia ratou i te faaoti e, e haapa‘o ratou i te mau haapiiraa a te Faaora a Iesu Mesia.

Ia haapa‘o te mau taata tataitahi e te mau utuafare, ma te pure atoa, i te mau parau tumu i roto i teie buka, e haamaitaihia ratou e e faaitoitohia ratou ia pûpû rahi atu ia ratou, mai te au i te Feia Mo‘a o tei faaroo i taua mau parau nei no roto mai i te vaha o te Liona o te Fatu (HC, 7:434)—oiate peropheta, te hi‘o e te heheu parau, te Peresideni Brigham Young.

Te Mau Haamaramaramaraa na te Mau Orometua Haapii

Ia haapii atu i teie mau haapiiraa, e titauhia ia tai‘o atea, ia haapii maite, e ia faaineine ma te pure. A haamâtau maitai i te mau haapiiraa e a opua i te rave‘a huru rau no te vauvau e no te haapii i teie mau parau tumu i roto i te piha haapiiraa. E mea tia i te mau haapiiraa ia tauturu i te melo haapii i te ite nahea te mau parau tumu o te evanelia e au ai i te oraraa i te mahana tataitahi. A faaitoito i te tau‘a parauraa no te rave‘a e tauturu ai teie mau parau tumu i to tatou mana‘o i to tatou Metua i te Ra‘i ra, ia Iesu Mesia, ia tatou iho nei, i to tatou utuafare, e i to tatou taata tupu. A ani i te mau melo ia ora mai te au i te mau parau tumu e haapiihia ra.

A faaohipa i te melo haapii atoa i roto i te haapiiraa ma te ani ia ratou ia tai‘o, ia pahono i te uiraaa e ia faaite i te ohipa i tupu ia ratou. A faaineine ai outou i te haapiiraa, e nehenehe atoa ia outou ia faataa i te mau tuhaa ohipa ia operehia, ma te haamana‘o i te ineineraa o te mau melo o te piha haapiiraa i te tauturu mai. A haapae maite i te mârôraa. A turu‘i i nia i te papa‘iraa mo‘a ei tururaa e ei haamaramaramaraa. A titau ma te aau haehaa i te Varua o te Fatu, e ei reira e haamaitaihia ai te mau taeae e te mau tuahine ta outou e haapii. Ia au i te fafau a te Fatu, “No reira, o oia o te a‘o atu e o te farii mai, ua ite ïa raua te tahi i te tahi, e e haamataihia raua toopiti e e oaoa apipiti hoi raua” (PH&PF 50:22).

  • No te haamaramaramaraa no te mau parau haapoto i faaohipahia i roto i teie buka ei faaiteraa i te mau vahi no reira te mau parau a te Peresideni Young i te raveraahia mai, a hi‘o i “Te Mau Buka i Faaitehia e te Mau Parau Haapoto i Faaohipahia” i te ăpi 00[360].