Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 15: Te Faaearaa i te Pae i te Tooâ o te Râ


Pene 15

Te Faaearaa i te Pae i te Tooâ o te Râ

Ua faaite te Peresideni Brigham Young e: “Ua faaite mai te Atua ia’u e o teie te vahi e parahi ai teie feia, e i ŏ nei ratou e manuïa ai. … Ia putuputu mai te Feia Mo‘a i ŏ nei e ia rava‘i to ratou itoito no te haamau i te fenua, e haamărû ïa te Atua i te huru o te reva, e e patu tatou i te hoê oire e i te hoê hiero i te Atua Teitei teie nei vahi. E faatoro atu tatou i to tatou mau oire i te pae i te hitiâ ote râ e i te pae i te tooâ o te râ, i apato‘a e i apato‘erau, e e patu tatou i te mau oire iti e te mau oire rahi e hanere e hanere, e e putuputu mai te Feia Mo‘a e rave rahi te tauasini no roto mai i te mau nunaa o te fenua nei. E riro teie vahi ei purumu rahi no te mau nunaa” (JSB).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Te tama‘iraa i Illinois e te revaraa o te Feia Mo‘a i te pae i te Tooâ o te Râ.

Aita vau i hinaaro ia mana‘o te taata e, na’u i faatae ia tatou i ŏ nei [i te Faa Salt Lake], o te aroha râ o te Mana Hope; o te mana ïa o te Atua o tei faatupu i te ora no teie feia, aita roa’tu e maraa ia‘u ia faanahonaho i te reira huru opuaraa (DBY, 480).

E ere na’u i faanahonaho i te opuaraa no to te Fatu iritiraa i te e‘a no te tono i teie feia i teie mau mou‘a. Ua feruri o Iosepha i te tere i ŏ nei tau matahiti hou te reira i tupu ai, aita râ i tia ia‘na ia tae roa mai i ŏ nei (DBY, 480).

I te anotau no Iosepha, e rave rahi te hora ta matou i haapau i te aparaunoa-raa no teie iho nei fenua. Ua parau pinepine mai Iosepha e, “Ahiri hoi tei te Mou‘a Ofa‘ifa‘i au e te hoê tino taata faaroo hoê hanere, e oaoa ïa vau, e aita ïa vau e titau i te aroha no ŏ mai i te naho‘a taata iino” (DBY, 480).

Ua parahi tatou i Illinois mai te matahiti 1839 e tae maira i te matahiti 1844, e manuïa faahou a‘era [te mau enemi o te Ekalesia] i te faatupuraa i te varua hamani ino ia Iosepha e te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Orure hau! Orure hau! Orure hau! ta ratou ïa tuoraa, ma te pii atoa ia matou ei feia taparahi taata, ei feia eiâ, ei feia haavare, ei feia faaturi, e te feia hau ê i te ino i nia i te fenua nei… Ua haru atura ratou ia Iosepha raua o Hairamu e, ei paruru i to raua ora, ua pûpû maira te Tavana Rahi o Thomas Ford i te tapa‘o mana o te tuhaa fenua no Illinois. Ua tape‘ahia ihora raua [i Carthage, Illinois], ma te parau haavare e, e paruruhia Iosepha raua o Hairamu, no te mea e e riri rahi e te mana‘o taparahi to te naho‘a taata iino. Ua vaiiho atura te Tavana Rahi ia raua i roto i te rima o te naho‘a taata iino, e ua tomo maira ratou i roto i te fare tape‘araa e pupuhi maira ia raua e pohe roa atura. O John Taylor, tei rotopu ia tatou i teie mahana, tei roto atoa ïa oia i te fare tape‘araa e ua pupuhi-atoa-hia oia e mau atura oia i nia i te ro‘i e rave rahi te ava‘e i muri a‘era. Ua oti i te naho‘a taata iino taua taparahiraa ra, horo maira ratou ia tatou ra, e ua tutui maira i to tatou mau fare e ta tatou maa huero i te auahi. E ia haere atu te mau taeae e tina‘i i te auahi, e tapuni mai ïa te naho‘a taata i raro mai i te aua, i roto i te pouri o te pô, e e pupuhi ia ratou (DBY, 473).

I te matahiti 1845, ua papa‘i au i te hoê rata na te mau Tavana Rahi atoa o te mau tuhaa fenua atoa i te fenua Marite, ma te ani ia ratou ia farii mai ia tatou i roto i te otia o to ratou mau fenua ei haapuraa na te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. Ua pato‘i paatoa ana‘e ratou i te reira, na roto i te tau‘a-ore-raa mai i te aniraa e aore ra na roto i te pato‘i-papu-raa. Ua parau ratou e, aita e tia ia tatou ia tomo atu i roto i te otia o to ratou mau tuhaa fenua (DBY, 474).

Tae maira na melo apooraa rahi o te fenua Marite [I Nauvoo] i te hopea o te matahiti 1845, e ua apoo ratou e te Tino Ahuru Ma Piti e vetahi ê atu; ua hinaaro ratou ia faarue tatou i te fenua Marite. Ua pahono atura matou e, e na reira tatou, ua rava‘i ia matou to matou faaearaa i piha‘i iho ia ratou; ua faaau atura tatou i te faarue i te fenua Illinois no te mana‘o ino o te mau haapa‘oraa ê atu i ore ai i tia ia tatou ia ora faahou ma te hau. Ua parau maira taua na taata ra e, e mana‘o ino to te mau taata ia tatou. Te hoê o ratou, oia o Stephen A. Douglas, ua mâtau ïa oia ia tatou. Ua na ô maira oia e, “Ua ite outou e, ua mâtau vau ia Iosepha Semita; e taata maitai oia,” e teie feia, e feia maitai atoa ïa; area râ, no te mana‘o ino o te … feia paieti ore, ua parau maira oia e, “E homa, eita e tia ia outou ia parahi faahou mai i ŏ nei e ora ma te hau.” Ua faaau atura matou ia faarue. Faarue atura tatou i Nauvoo i te ava‘e Febuare, i te matahiti 1846 (DBY, 473).

Haere atura vau i te tahi pae mai i te Anavai Mississippi, e to’u mau taeae, e tapapa maira i teie fenua, ma te ite ore i taua tau ra, e te haere ra tatou i hea, ma te ite papu râ, ua faataa mai te Fatu i te hoê vahi maitai na tatou i nia i te mou‘a nei, e na’na tatou e arata‘i oioi mai i reira (DBY, 482).

Ua haamăta‘uhia tatou i tera pae e tera pae e te hamani ino rahi a to tatou mau enemi tumu; e hanere e hanere utuafare, o tei faahepohia ia faarue i to ratou mau fare, e ua faahepo-atoa-hia ia vaiiho i ta ratou mau tao‘a atoa, te hahaere noa ra ïa ei feia tiavaruhia i roto i te veve rahi (DBY, 482).

Te tere atura tatou, aita hoi tatou i ite ra i hea, maori râ, o to tatou hinaaro, ia haere ïa i te hoê vahi aore e noaa i to tatou mau enemi. Aita to tatou e fare, maori râ o to tatou pereoo puaahorofenua e to tatou mau fare ie, aita hoi ta tatou haaputuraa maa e te ahu; ua titauhia râ ia tatou ia imi i to tatou ora i te mahana tataitahi ma te vaiiho i to tatou mau utuafare i te vahi atea ei haapuraa, e ma te haere atu i rotopu i to tatou mau enemi e rave i te ohipa (DBY, 478).

Ua tere atura tatou i te pae i te tooâ i te râ, ma te faafaaea i tera vahi e tera vahi, ma te paturaa i te mau vahi faaeraa, i reira tatou i vaiiho no te hoê tau poto i te feia veve o tei ore i tia ia tere â na muri te pŭpŭ (DBY, 474).

Te Faanahonahoraa e te Taahiraa o te Nuu Faehau Momoni.

Tei rotopu maitai tatou i te mau pŭpŭ Initia, o tei parauhia e, e feia taparahi ratou, piihia atura na taata e pae hanere e haere i te fenua Mehico e aro atu [i roto i te Tama‘i i Mehico, mai te matahiti 1846 e tae maira i te matahiti 1848] (DBY, 476).

Ua haere atoa vau, e te tahi pae atoa o to’u mau taeae, mai te hoê e tae atu i te piti hanere maile na nia i te mau e‘a huru rau, ma te tapae i te mau puhapa iti atoa, i te faaitoitoraa ia imi i te feia e amui mai, e ia tae i te mahana i faataahia no te farereiraa [16 no Tiurai 1846 i Concil Bluffs, Iowa], ua roaa ïa te rahiraa taata i titauhia ra; ua oti pau roa ïa e piti a‘era ahuru mahana mai te faaiteraa mai i te titauraa (DBY, 479).

Ua haamata ihora te nuu i te taahi mai Fort Leavenworth, na Santa Fe, e na nia i te medebara e te e‘a mo‘emo‘e, e tae atura i apato‘a i California, e oaoa atura te feia toro‘a e te mau taata atoa o tei haapa‘o i te mau titauraa. I to ratou taeraa atu, tei roto te Raatira Faehau [Stephen W.] Kearney i te vahi fifi, e ua aratia tia atura te Raatira P. St. George Cooke [oia te raatira apî o te nuu] i te nuu e faaora ia ratou, e ua parau atura ia’na e, “Tei ŏ nei ia matou nei te mau taata o te tia ia faaafaro i te fifi.” Ua faaoti te mau taata i roto i taua nuu ra i ta ratou hopoi‘a ma te haapa‘o maitai. Aita vau e haamana‘o i taua pŭpŭ iti ma te ore e feruri atoa e, “Ia haamaitai te Atua ia ratou e a muri e a muri noa’tu.” Te reira ïa ta tatou i rave ei faaiteraa i te Hau e, e feia haapa‘o maitai tatou (DBY, 477).

Ua haere to tatou nuu i te tahua aroraa, e ere i nia i te vahi mărû na nia i te tahi pahi, e ere atoa ra no te tahi tau ava‘e ana‘e, na raro noa râ i te haere e piti tauasini e tiahapa maile na nia i te medebara ve‘ave‘a e te e‘a ore, na nia atoa i te mau vahi papu papamărô, ma te faaoroma‘i i te mau huru ati atoa, e piti a‘era matahiti i te faaoroma‘i-noa-raa hou a tia ai ia ratou ia farerei faahou i to ratou mau utuafare. Na reira to tatou faaoraraa i te faatupuhia na roto i te tautururaa a Te Ite Hope o tei ite i te hopea mai te haamataraa mai (DBY, 479).

I roto … i te mau huru fifi mau, ua titauhia ia tatou ia iriti mai mai roto mai i to tatou mau puhapa ratere e pae hanere taata itoito rahi, ma te vaiiho i te feia ruhiruhiâ, te feia apî, te mau vahine na te toe‘a ia haapa‘o e ia paturuia ratou (DBY, 478).

O tatou o tei faaea mai, ua haa ïa tatou e ua faatupu i te mau mea i hinaarohia no te faaamu ia tatou i roto i te medebara. Ua titauhia ia tatou ia aufau i ta tatou orometua haapii tamarii, ia hamani i ta tatou iho faraoa e ia roaa mai i to tatou ahu, e aita ana‘e, ua ere ïa tatou, aita atu â e rave‘a (DBY, 476).

Ua faahereherehia te “puhapa o te feia veve” na roto i te aroha o te Fatu.

Ua toe maira te tahi pae o te feia veve roa, te feia ma‘i e te feia ruhiruhiâ, o tei faaoroma‘i faahou i te hamani ino a te naho‘a taata iino; ua papa‘ihia ratou e ua ta‘irihia, e ua tutuihia to ratou mau fare i te auahi (DBY, 473–74).

[Taua] maua taeae ra o tei faaea mai i muri [i te hiti o te anavai i nia mai i te oire ra o Montrose, Iowa], te tutava noa ra ïa ratou na roto i te veve e te ati. E ua faaitehia mai ia’u e, ia tae i te hoê tau, ahiri aita te Fatu i tono mai te mau manu ia ratou, ua pohe roa ïa ratou i te po‘iâ. Ua rere mai teie mau manu e û maira i nia i to ratou mau pereoo puaahorofenua e ua pohe roa atura te tahi pae, e ua unuhi roa te tahi pae, e haaputuputu maira te mau taeae e te mau tuahine i te reira mau manu ei maa no te tahi tau mahana e ia tere faahou atu ratou na te medebara. [Na Brigham Young i tono i te mau pŭpŭ faaora e afa‘i mai i taua Feia Mo‘a ra e amui mai i te mau fetii e te mau hoa i roto i te mau puhapa i te atea rii â na te e‘a.] (DBY, 474).

I te matahiti 1847, na te pŭpŭ feia omua a Brigham Young i arata‘i i te haere‘a i te Faa i Salt Lake.

I te tahi mau taime ua pee matou i te mau e‘a Initia, e i te tahi mau taime na te avei‘a matou i arata‘i; i to matou faarueraa i te avavai Missouri, ua pee atura matou i te [Anavai] Platte. E ua taparahi matou i te mau ophi ta‘ero e rave rahi roa i te tahi mau vahi; e ua hamani matou i te mau pururmu e ua patu i te mau e‘a turu e ia mauiui roa to matou mau tua. I te mau vahi i ore ai i tia ia matou ia patu i te e‘a turu i te tahi pae o te anavai, ua hopoi ïa matou ia ratou i te tahi pae i nia i te mau boti (DBY, 480).

Ia farerei matou ia Bridger Tane [oia te fatu o te faaearaa Fort Bridger, i Wyoming] i te hiti o te Anavai Big Sandy [28 no Tiunu 1847] ua parau maira oia e, “E Young Tane, e horo‘a atu vau hoê tauasini tara ahiri vau i ite e e para mai te hoê tumu tô popaa i [te mau mou‘a nei].” Ua pahono atura vau, “A tia‘i ia ahuru ma va‘u ava‘e e na’u e faaite atu ia oe i te tumu tô popaa e rave rahi.” No roto mai anei te reira parau i to’u ite? Aita, no roto mai ïa i to’u faaroo; aita râ ta matou e faaitoitoraa a‘e—no roto mai i te feruriraa taata e no roto mai i te mau mea ta matou i ite no teie fenua—no te maa ore, no te to‘eto‘e e te hiona, ia tiaturi e e nehenehe ia matou ia faatupu a‘e i te maa … E faaroo to matou e, e tia ia matou ia faatupu i te maa huero; e mea ino anei te reira? Aita roa. Ahiri e aita to matou faaroo, eaha atura ïa to matou hopea? Ua topa roa ïa matou i roto i te tiaturi ore, ua opani atu ïa matou i te mau tautururaa atoa no te maa e aita roa ïa matou i faatupu noa a‘e i te maa.

[I te 30 no Tiunu 1847,] i te taeraa atu te pŭpŭ feia omua i te Anavai Green [80 tiahapa maile i te pae i te tooâ o te râ i te Faa Great Salt Lake], farerei atura matou ia Samuel Brennan e vetahi ê atu na [San Francisco,] California maira, e ua hinaaro ratou ia haere matou i reira. Ua parau atura vau e, “Mai haere tatou i California, e eita e tia ia matou ia faaea atu i ŏ hau atu i te pae matahiti te maoro; ia faaea mai râ matou i te pae mou‘a nei, e tia ia matou ia faaapu i ta matou umara putete, e ia amu i te reira; e te mana‘o nei au i te faaea mai i ŏ nei. I te tupuai mou‘a nei, e au e tei nia noa matou i te ivi tua o te animala i te parahi-mau-raa, tei reira te ivi e te uaua, e te mana‘o nei matou e faaea mai i ŏ nei, e e ore roaa e noaa i to hade atoa (DBY, 475).

O vau, e te tahi pae atoa, ua pou maira matou mai roto atu i te faa i haamairihia e matou te i‘oa Faa Emigration; ua haere matou na nia i te mou‘a Rahi e te mou‘a Iti, e pou maira matou i te faa rahi nei ua fatata hoê maile i te atea i te reira. [Ua tomo atu o Orson Pratt raua o Erastus Snow i roto i te Faa Salt Lake i te 21 no Tiurai 1847; ua tae maira te pŭpŭ omua e te pŭpŭ rahi i te 22 no Tiurai. Te pŭpŭ hopea e te Peresideni Young, o tei ma‘ihia i te hoê fiva rahi, ua tomo atu ïa i te 24 no Tiurai.] Ua imi atura matou, e hi‘o haere atura, e tae roa atura matou e puhapa ihora i te maaraa o te anavai City Creek, te hoê tahora tei tahe i apato‘a i te pae i te tooâ o te râ, e te tahi tahora tei tahe i te pae i te tooâ o te râ. I reira matou i te patiaraa i ta matou reva i roto i te aua e patuhia ai te hiero e i te aua i nia noa mai; ua puhapa ihora matou e ua faaoti atura e i ŏ nei matou e faaea roa ai, i ŏ nei e tapae ai (DBY, 474).

Na roto i te faaroo i te Atua ua upootia te Feia Mo‘a i nia i to ratou mau fifi i te pae i te Tooâ o te Râ.

Tae maira matou i ŏ nei, e ite atura i te tahi mau … Initia, te tahi mau uri taehae e te mau rapiti, e te hoê pu‘eraa perete‘i; te tumu rau‘ere matie e te tumu hotu, e te tahi aua matie, aita roa ïa matou i ite a‘e, maori râ o te tahi mau tumu raau i te hiti o te anavai City Creek. E 1200 e 1300 maile te atea, ua ta‘ita‘i matou i te mau mea atoa ta matou e mau ra i to matou taeraa i ŏ nei. I to matou faarueraa i to matou mau fare, rave maira matou i ta te naho‘a taata iino i ore i eiâ, oia hoi te puaahorofenua, te puaatoro, e te puaatoro fanau‘a, e na te tahi mau vahine i faatere i ta ratou iho zugo puaatoro. I te faarueraa i Missouri, e ere ta te taata e 160 tiahapa kilo faraoa ota, aita te afa o ratou i mau i te afa o taua faito ra. Ua titauhia ia matou ia hopoi mai i te mau huero maa, te mau mauhaa faaapu, te mau afata vairaa ahu, te mau iri papa‘i, te mau vairaa mereti, te mau parahiraa mărû, te mau piana, te mau hi‘o rahi, te mau parahiraa nehenehe, te mau vauvau tahua, te mau ‘ope maitatai e te tahi atu mau tao‘a nehenehe, ma to te fare tuturaa maa atoa, te mau umu, e te vai atura, e ua titauhia ia matou ia hopoi mai i te reira mau mea tei apapaphia te tahi i nia i te tahi, e te mau vahine e te mau tamarii, e aita ïa e haapa‘oraa te faanahonahoraa i te reira, ma te mau puaahorofenua paruparu roa, e te mau puaatoro rohirohi roa. O tera ana‘e to matou faura‘o e ahiri e aita matou i afa‘i mai i ta matou mau tao‘a mai te reira te huru, ua ere roa ïa matou, no te mea hoi e, aita e hoê a‘e mea i ŏ nei (DBY, 480).

E mea veve roa te Feia Mo‘a i to ratou taeraa i roto i teie faa (DBY, 475).

Ua rave maira ratou i te tahi iri ria, te iri mamoe, te tahi iri puaatoro oviri, e ua hamani maira i te piripou avane roa e te tiaa, e ua tapo‘i ia ratou i te iri puaatoro oviri. E paraitete ta te tahi pae, e te tahi atu pae, aita; e ahu oomo to te tahi pae, e te tahi atu pae, ua mana‘o atoa vau, aita. Ua faaite mai te hoê metua tane ia’u e, aita to’na e ahu oomo a‘e no’na e no to’na utuafare (DBY, 475–76).

E faaite atu vau ia outou e aita te hoê i nia i te maha o to’u utuafare e tiaa tei nia i te avae i to matou tomoraa mai i roto i teie faa (DBY, 476).

E faaroo to tatou, te ora nei tatou na roto i te faaroo, ua haere mai hoi tatou i teie mau mou‘a na roto i te faaroo. Mai ta’u i parau pinepine, noa’tu â e parau huru teimaha teie i roto i te tari‘a o vetahi, ua haere mai tatou i ŏ nei ma te vai tahaa noa e aore e tiaa to nia i te avae, e parau mau te reira (DBY, 481).

Ua pure tatou i nia i te fenua nei, e ua pûpû atura i te reira, e te pape, e te reva e te mau mea atoa e au i te reira, i te Fatu e ua aroha maira to te ra‘i i te fenua e ua maahia maira, e i teie mahana, te faahotu mai nei ïa i te mau huero maa, te maa hotu e te maa tupu maitai roa a‘e (DBY, 483).

Hou te taeraa mai o te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei i ŏ nei, ia au i te parau ta matou i faaroo, aita te hoê taata i rotopu i te mau taata a‘ua‘u animala i te pae mou‘a nei, aita atoa te feia e tere mai na ŏ nei i tiaturi e para anei te hoê tumu tô popaa i roto i teie mau faa. Ua ite tatou e tupu rahi te tô popaa e te sitona i ŏ nei, e ua ite atoa tatou e e vahi maitai roa to tatou no te faaamu i te puaatoro, te puaahorofenua e te tahi ê noa’tu huru animala atoa ta tatou e hinaaro (DBY, 485).

Aita atu â e fenua, mai te anotau o Adamu mai â, o tei hau ê i te haamaitairaa i teie nei fenua o tei haamaitaihia e to tatou Metua i te Ra‘i; e e haamaitaihia â ïa e ia rahi roa, mai te mea e haapa‘o noa tatou, ma te aau haehaa, e te aau mehara i te Atua no te sitona, e te tô popaa, te maa huero, te maa hotu, te maa tupu, te puaatoro, e te mau mea atoa ta’na tuu mai i nia ia tatou, e mai te mea e e tamata tatou i te faaohipa i te reira no te paturaa i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei (DBY, 483).

O tatou te feia omua no teie nei fenua (DBY, 474).

Ua nene‘i tatou i te mau ve‘a matamua, maori râ e piti ana‘e, ua faataa i te mau aua maa hotu matamua, ua faatupu i te sitona matamua, ua fatata atoa i te faatumu i te mau fare haapiiraa matamua, e ua haamaitai tatou i to tatou ite peu omua, i te tahi faito rahi, mai te anavai Mississippi e tae roa’tui te Moana Patitifa; e ua tae maira tatou i ŏ nei, i te pae hopea, ia faaatea i te mau taata ê atu atoa, mai te mea e e nehenehe ia na reira. Ua hinaaro tatou i te faaatea roa i te mata o te taata; ua hinaaro tatou i te tae atu i te fenua ê, mai ia Aberahama, ia tia tatou i te vahi e ore ai e tupu noa te fifi i te tahi noa’tu taata (DBY, 476).

Ua hinaaro tatou ia ite te mau taata no rapae mai e, aita tatou i maiti i te haere mai ai i ŏ nei, no te mea râ e, ua titau-roa-hia tatou ia haere i te tahi noa’tu vahi, e o teie vahi maitai a‘e ta tatou i ite. Aita te taata e ora i ŏ nei maori râ ia haa puai oia e ia aro atu i te mata‘i e te ûa e te mahana, e vahi numera hoê râ teie no te faatupu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e e haamaitaihia tatou i to tatou parahiraa i ŏ nei, e e faariro â tatou i te reira mai te Ô i Edene; e e riro te Fatu Mana Hope ei haapuraa na to’na Feia Mo‘a e na‘na ratou e paruru e e faaherehere mai te mea e haapa‘o ratou i to’na hinaaro. Ta‘u noa e măta‘u nei, o te ore tatou e rave i te parau tia; ia rave râ tatou [i te parau tia] e riro ïa tatou mai te oire faatiahia i nia i te mou‘a, e ore to tatou maramarama e hunahia (DBY, 474).

E hitu ana‘e matahiti mai to tatou faarueraa i Nauvoo, e ua ineine tatou i teie nei no te patu i te tahi faahou hiero. Te haamana‘o nei au ma te oaoa i ta tatou mau haaraa. Tei ŏ nei te taata e rave rahi te hanere e rave rahi hoi te tauasini o tei ore i fana‘o i te mau haamaitairaa ta te tahi pae o tatou i farii. Te ani mai nei anei outou e, teihea haamaitairaa? A, te haamaitairaa no te faaoroma‘iraa i te mau ati. Aita ratou i fana‘o i te haamaitairaa no te eiâraahia e no te haruraahia ta ratou mau tao‘a, no te tiaraa i rotopu i te naho‘a taata iino e te pohe, mai te au i te pae rahi no tatou (DBY, 482).

Te ani mai nei outou e, e faaea noa anei tatou i nia i teie mau mou‘a. Te pahono atu nei au e, E, ia au i to tatou hinaaro, mai te mea e e hinaaro atoa tatou i te haapa‘o i te hinaaro o to tatou Atua, to tatou ïa Metua i te Ra‘i. Mai te mea râ e ua hinaaro tatou i te fariu ê i te mau faaueraa mo‘a a te Fatu a Iesu Mesia, mai ta Iseraela i rave i mutaa ihora, te taata, to’na e‘a, e purara ê e e rave-u‘ana-hia, ma te tivaruhia e te hamani-ino-hia e to tatou mau enemi, e ia haapii roa tatou i te haaman‘o atu i te Fatu i to tatou Atua e ia hinaaro roa tatou i te haere na to’na e‘a (DBY, 483).

E riro vetahi i te ui mai e, “Mai te aha te maoro to tatou faaeraa i ŏ nei?” E faaea tatou e i ŏ nei no te tau e au ia tatou. “Ia haere râ tatou, e tiavaruhia anei?” Ia ora tatou e au ai tatou i to tatou nei huru, e ia ore tatou ia tiavaru ia tatou iho i to tatou mau fare, e ore roa ïa tatou e tiavaruhia i te reira. A titau i te paari maitai roa a‘e o te roaa ia outou, a haapii e nahea ia faatano i to outou haaraa, a patu i te mau fare maitatai, a faanahonaho i te mau fenua faaapu au maitai, faatupu i te apara, e te pea, e te tahi atu mau huru hotu o te ruperupe i ŏ nei, e tae noa‘tu i te maupere e te maupere papaa, e a patu e a faaunauna i te hoê oire nehenehe roa (DBY, 483–84).

A hi‘o i to tatou mau oire i nia i teie mau mou‘a nei mai ŏ nei e ono hanere maile atu te atea, ei reira, a hi‘o atu ai i te e‘a ta tatou i hamani i to tatou tereraa mai i ŏ nei, i te hamaniraa i te mau e‘a turu, e te hamaniraa i te mau purumu na nia i te mau vahi aihere, te mau mou‘a e te mau faa iti! Ua haere mai tatou i ŏ nei aore hoi ta tatou e moni a‘e, na nia i te mau pereoo puaahorofenua tahito roa, e te parau maira … to tatou mau hoa e “a hopoi atu i te mau mea atoa te maraa ia outou ia hopoi; eita hoi e roaa faahou ia outou i ŏ ra! A hopoi i te mau huero maa atoa te maraa ia hopoi, eita atoa hoi e roaa faahou ia outou i ŏ!” Ua na reira tatou, e taa ê atu i te reira, ua haaputuputu tatou i te feia veve atoa tei maraa ia tatou, e ua faatumu a‘era te Fatu ia tatou i roto i teie mau faa, ma te fafauraa mai e, na‘na tatou e huna atu no te hoê tau e ia faataehia atu te riri rahi e te tairoiro i nia i te mau fenua atoa. E tiaturi anei tatou i te Fatu? E (DBY, 475).

Auaa a‘e te aroha no te ra‘i mai, e nehenehe ia tatou ia tatara i te reira mau fifi, e e nehenehe ia tatou ia putuputu mai i ŏ nei i teie mahana ma te haaatihia e teie mau mou‘a enei, i te vahi aore hoi e tia ai ia haamăta‘u, i te atea ê i te feia i hamani ino mai, i te atea ê i te mau huehueraa e te arepurepuraa o te fenua tahito ra (DBY, 482).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Te tama‘iraa i Illinois e te revaraa o te Feia Mo‘a i te pae i te Tooâ o te Râ.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, na vai i mana‘o mai i te opuaraa no te faaatea atu i te Feia Mo‘a i te mau Mou‘a Ofa‘ifa‘i e i roto i te Faa no Salt Lake?

  • Eaha te mau mea te tura‘i i te Feia Mo‘a i te faarue i te fenua Illinois? Nahea to te Peresideni Young iteraa i te vahi e arata‘ihia ai te Feia Mo‘a i hea?

Te Faanahonahoraa e te Taahiraa o te Nuu Faehau Momoni.

  • No te aha te feia faatere o te Ekalesia i faaitoito i na melo e 500 ia amui atu i te Nuu Faehau Momoni e ia vaiiho i to ratou utuafare i roto i te hoê taime fifi mau i te tereraa i te pae i te tooâ i te râ?

  • Aita te Nuu Faehau Momoni i aro a‘e i te mea e, ua oti te tama‘i i to ratou taeraa atu i te vahi i tonohia ai ratou. Eaha te mau ati ta te Feia Mo‘a i faaoroma‘i no te mea ua pii mai te hau ia faanahonahohia te hoê pŭpŭ faehau? I to outou mana‘o, no te aha e mea faufaa no ratou ia pûpû atu i taua tusia ra? Eaha te mau maitai tei roaa mai na roto i taua ohipa ra?

Ua faahereherehia te “puhapa o te feia veve” na roto i te aroha o te Fatu.

  • Nahea to te Fatu haamâharaa i to te Feia Mo‘a po‘iâ no te hoê tau? Nahea to te Fatu tautururaa ia outou i roto i to outou mau tau ati?

I te matahiti 1847, na te pŭpŭ feia omua a Brigham Young i arata‘i i te haere‘a i te Faa i Salt Lake.

  • Tei roto i te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau, i te tuhaa 136 “Te Parau e te Hinaaro o te Fatu no nia i te Puhaparaa no Iseraela i roto i to ratou mau haereraa i te Tooâ i te Râ” (irava 1). Ua horo‘ahia taua heheuraa ra i te Peresideni Young i Winter Quarters i te 14 no Tenuare 1847. Taa ê atu i te mau faanahonahoraa i faaitehia i roto i teie nei tuhaa, eaha atu â te a‘o tei horo‘ahia i te Feia Mo‘a o te tere ra i te pae i te tooâ i te râ?

  • Eaha ta Jim Bridger e haape‘ape‘a ra, mai ta‘na i faaite i te Peresideni Young? Eaha te tumu o te pahonoraa papu a te Peresideni Young ia Bridges Tane? E mea nahea outou i te fariiraa i te manuïaraa o tei tupu, i te pae rahi, no te faaohiparaa i te faaroo?

  • No te aha te Peresideni Young i faaoti ai i te faaea noa i te mau Mou‘a Ofa‘ifa‘i, eiaha ia tere noa â i California?

Na roto i te faaroo i te Atua ua upootia te Feia Mo‘a i nia i to ratou mau fifi i te pae i te Tooâ o te Râ.

  • Eaha te mau rave‘a ta te Feia Mo‘a i faaohipa no te pahono atu i to ratou huru veve?

  • Ua na ô mai te Peresideni Young e, “Aita atu â e fenua, mai te anotau o Adamu mai â, o tei hau ê i te haamaitairaa i teie nei fenua o tei haamaitaihia e to tatou Metua i te Ra‘i.” Eaha te titauhia i te Feia Mo‘a taa ê noa‘tu to ratou nohoraa no te haapapu i te tamau-noa-raa i te reira haamaitairaa? Eaha te auraa o te parau ia ora ma te faaroo? Eaha ta tatou e rave ia rahi atu â to tatou oraraa ma te faaroo ia Iesu Mesia?

  • Eaha ta te Feia Mo‘a i rave ei feia omua i te mau Mou‘a Ofa‘ifa‘i? Eaha ta outou e nehenehe ia rave no te patu i te Ekalesia i to outou vahi faaearaa?

  • Ua parau te Peresideni Young i teie parau huru ê roa, “Tei ŏ nei te taata e rave rahi te hanere e rave rahi hoi te tauasini o tei ore i fana‘o i te mau haamaitairaa ta te tahi pae o tatou i farii. Aita ratou i fana‘o i te haamaitairaa no te eiâraahia e no te haruraahia ta ratou mau tao‘a, no te tiaraa i rotopu i te naho‘a taata iino e te pohe, mai te au i te pae rahi no tatou.” I to outou mana‘o, eaha te auraa o ta‘na parau? No te aha te Faa Salt Lake i riro ai ei “ vahi numera hoê … teie no te faatupu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei?” E mea nahea te mau ati i te riroraa ei haamaitairaa i roto i to outou oraraa? Nahea tatou ia faariro i te mau tamataraa fifi mau ei rave‘a no te tupu i te maitai?

Hōho’a
pioneers and seagulls

I te matahiti 1848, ua fatata te hoê tiaa rahi perete‘i i te haamou i te mau maa tupu a te Feia Mo‘a. Ei pahonoraa i te pure u‘ana, ua tono maira te Fatu i te mau manu no te arai i te mau perete‘i, mai tei faaitehia i roto i teie hoho‘a i penihia.

Hōho’a
pioneers entering Salt Lake Valley

Mai tei faaitehia e teie rima‘î, i te matahiti 1847, ua arata‘i te Peresideni Young i te Feia Mo‘a i te pae i te tooâ i te râ e tae atu i “teie vahi maitai a‘e ta matou i ite. Aita te taata e ora i ŏ nei maori râ ia haa puai oia … e vahi numera hoê râ teie no te faatupu i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei”(DBY, 474).