Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 31: Te Haapa‘oraa i te Moni ma te Paari, te Itoito e te Faarava‘iraa te Taata Ia‘na Iho


Pene 31

Te Haapa‘oraa i te Moni ma te Paari, te Itoito e te Faarava‘iraa te Taata Ia‘na Iho

Ua ite te Peresideni Brigham Young i te faufaa o te rave-puai-raa i te ohipa i roto i te faaineineraa i te Feia Mo‘a no te patu i te Basileia o te Atua. Ua a‘o oia i te feia omua, “Eiaha tatou e titau i ta te Fatu e rave no tatou, e ani râ tatou i ta tatou e nehenehe ia rave no tatou iho” (DBY, 293). O Peresideni Heber C. Kimball, oia te hoa no te Peresideni Young e te Tauturu i roto i te Peresideniraa Matamua, ua haa ïa oia i roto i te mau faaapu i piha‘i iho ia’na e ua haamana‘o oia i taua tau ra a na ô ai oia ra e: “[E haa puai maua o [te taeae] Brigham, te tahi i piha‘i iho i te tahi, ma te aufauhia e pae ahuru pene i te mahana e na maua e aufau i ta maua maa e to maua faaearaa, e hitu ahuru ma pae pene i te mahana ia haa ana‘e maua i roto i te faaapu sitona; e haa maua mai te po‘ipo‘i e pô noa’tu, e ia hora iva noa’tu i te pô mai te mea e te fatata maira te ûa. E haaputu maua i te sitona ma te ruuruu i te reira ma te aufauhia hoê tura iti sitona i te mahana, e e tâpû maua i te vahie i roto i te hiona ua tae roa i te opu te teitei ma te aufauhia ahuru ma va‘u pene no te hoê ruuruuraa e toru metera e te afa tuea e rave râ maua i te tô popaa eiaha i te moni, e hitu ahuru ma pae pene no te hoê pute” (DNW, 30 July 1862) Ua haapuai te Peresideni Young i nia i te faufaa o te haapa‘oraa i te moni ma te paari, te itoito e te faarava‘iraa te taata ia‘na iho, na ô atura: “Te feia o tei roaa te ora mure ore ia ratou, e feia rave hoi i te parau, eiaha e feia faaroo noa” (DBY, 290).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E mea tia ia tatou ia rave itoito i te ohipa e ia faaohipa i to tatou taime ma te paari no te tavini i to tatou mau utuafare e no te patu i te basileia o te Atua.

Eaha ta tatou? To tatou taime. A haamau‘a ïa ia au i to outou hinaaro. E horo‘ahia to outou taime; e ia haamau‘ahia te reira ma te paari no te tururaa i te parau mau i nia i te fenua nei, e riro ïa ei maitai no tatou, e e ao to outou i reira; ia haamau‘a râ tatou i to tatou taime i roto i te faatau e te ohipa faufaa ore, e riro ïa ei faahaparaa ia tatou (DBY, 290).

E titauhia ia tatou ia horo‘a i te tuatapaparaa no te mau mahana atoa ta tatou i haamau‘a i roto i te ohipa faufaa ore (DBY, 290).

Te taime tei horo‘ahia na te taata i nia i te fenua nei, eiaha ïa te reira ia mo‘e e aore ra ia haamau‘ahia. Ua mâha ana‘e to tatou rohirohi e ua faafaaea rii tatou, eita e tia i te hoê mahana, i te hoê hora, i te hoê miniti ia haamau‘ahia i roto i te faatau, i roto râ i te mau miniti i te mau mahana atoa o to tatou nei oraraa, ia faaitoito ïa tatou ia haamaitai atu i to tatou feruriraa e ia faarahi i te faaroo i te Evanelia mo‘a, i te aroha, i te faaoroma‘i e i te mau ohipa maitatai, ia tia ia tatou ia tupu i te rahi i te iteraa i te parau mau mai te au tei parauhia, i tohuhia e i papa‘ihia hoi (DBY, 290).

Aita te faatau e te haamau‘a-noa-raa i au i te mau ture no te ra‘i. A faaherehere i te mau mea ma to outou puai atoa, ia rahi mai ïa no te haamaitai i to outou mau hoa e to outou mau enemi (DBY, 290).

Te mau mea atoa e au i te paturaa ia Ziona, e titau ïa i te haaraa puai, te haaraa mau. E mea faufaa ore te parau no te paturaa i te tahi noa’tu basileia, maori râ na roto i te haaraa; e titau te reira i te haaraa a te mau tuhaa atoa o to tatou nei faanahoraa, o to te mana‘o anei, o to te tino anei, e o to te varua anei, e o te rave‘a otahi ïa te reira no te patu i te Basileia o te Atua (DBY, 291).

E ere anei te paturaa i te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei i te hoê ohipa pae tino i te mau taime atoa? (DBY, 290–91).(DBY, 290–91).

O teie ta tatou tao‘a rahi roa—te iteraa nahea ia faatere afaro i ta tatou mau haaraa, ma te haamau‘a i te mau hora atoa ma te maramarama no te haamaitai i ta tatou mau vahine e ta tatou mau tamarii e to tatou mau taata tupu (DBY, 290).

E titauhia ia tatou ia haere e ia haa no te tatara mai i te auro no roto mai i te mau mou‘a, ua hinaaro ana‘e tatou i te haere na nia i te mau purumu i tapo‘ihia i te auro. Te mau melahi e haere ra na nia i to ratou ra mau purumu auro, e te vai ra te raau no te ora i roto i to ratou paradaiso, ua titauhia ïa ia ratou ia rave mai i taua auro ra ia tuuhia atu i reira. Ia roaa ia tatou te mau purumu tapo‘ihia i te auro, o to tatou ïa tuuraa i te reira. Ia farii tatou i te hoê Ziona ma to’na nehenehe rahi e to’na hanahana, o to tatou ïa hamaniraa i te reira. Ia farii tatou i te Ziona ta tatou e onoono nei, ei muri a‘e ïa i to tatou faaoraa e to tatou faaineineraa i te reira. Ia parahi tatou i te oire ra o te Ierusalema Apî, no te mea ïa ua haamau tatou i te niu e ua patu tatou i te reira. Ia ore ia oti ia tatou i taua ohipa ra, e haamau ïa tatou i te niu no ta tatou mau tamarii e no te mau tamarii a ta tatou mau tamarii, mai ta Adamu i rave na. Ia faaorahia tatou i roto i te hoê pahi, mai ia Noa e to’na utuafare, no te mea ïa ua patu tatou i te reira. Ia porohia te Evanelia i te mau fenua, no te mea ïa ua poro haere … te mau Peresibutero no Iseraela i te hopea o te fenua nei (DBY, 291).

Aita to’u faaroo e arata‘i ia’u i te mana‘o e e horo‘a mai te Fatu na tatou i te mau puaa ‘euhia, e te faraoa ua oti te pata i te paraihia i nia iho, e te aha atu; e horo‘a mai oia i te rave‘a no te faaapu mai i te maa huero, no te rave mai i te mau hotu o te fenua nei, no te patu i te mau fare, no te rave mai i te tahi mau tâpû raau no te hamani i te afata, e ia tupu te auhuneraa, e te maa huero no te reira, tei ia tatou te hopoi‘a no te faaherehere i te reira— no te haaputu mai i te sitona e ia hoê, ia piti, ia pae, e aore ra ia hitu noa’tu matahiti te rava‘iraa, e ia rava‘i te maa tumu i haaputuhia e te taata no te [horo‘a] i te faraoa na ratou e na te taata atoa o te haere mai i ŏ nei imi ai i te haapuraa (DBY, 291–92).

Ua tuu rahi mai te Fatu i te faufaa i roto i te fenua ia faaohipa tatou.

Te parau atu nei au i to’u mau taeae e to’u mau tuahine, mai haere tatou e haapii i te haaputu, mai roto mai i te materia e ati noa a‘e tatou, i te mau mea au no te oraraa e ia rahi roa, ma te faariro i te reira ei haapa‘oraa i to tatou mau hinaaro e to tatou oaoa [a hi‘o PH&PF [see D&C 59:18–20]. Eiaha tatou e faaea noa i roto i te ite ore, i piha‘i iho i tei ite ore, e faaite râ tatou i tei ite ore i te rave‘a paari (DBY, 294).

Ua rave te Fatu i ta’na tuhaa o te ohipa, ua haaati oia ia tatou i te mau materia o tei riro ei sitona, ei ina‘i, ei ahu lino, e ahu huruhuru mamoe, ei ahu tirita, ei maa hotu, ei mau huru mea atoa no te patu, no te faanehenehe e no te faahanahana ia Ziona i te mau mahana hopea nei, e na tatou te hopoi‘a no te faariro i taua mau materia ra ei haapa‘oraa i to tatou mau hinaaro e i to tatou mau titauraa, ia au i te ite e mauhia e tatou nei e ia au hoi i te paari e roaa no te mau ra‘i mai na roto i to tatou haapa‘o maitai. O te rave‘a te reira e faaho‘i ai te Fatu ia Ziona i nia i te fenua nei, e aita atu â rave‘a (DBY, 294).

Tei ia tatou te hopoi‘a ia faaitoito no te paturu ia tatou, no te patu i To’na Basileia, no te paruru ia tatou i to tatou mau enemi, no te faanahonaho i ta tatou mau opuaraa ma te paari, e no te faatupu i te mau rave‘a atoa e vai ra no te haamau i te Basileia o te Atua i nia i te fenua, e no te haamo‘a ia tatou e no te faaineine ia tatou no te parahi i mua i To’na aro (DBY, 294–95).

Noa’tu â te repo maitai o teie faa, e te huero ia tanuhia, eiaha tatou ia ani i te Atua ia faaamu ia tatou, eiaha atoa ia ani ia pee noa oia ia tatou ma te faraoa i te rima i te taparuraa ia tatou ia amu i te reira. Eita oia e na reira, eita atoa vau e na reira, ahiri o vau nei te Fatu. E nehenehe ia tatou ia faaamu ia tatou iho; e ia tupu râ te ati e ore ai e nehenehe ia tatou ia faaamu ia tatou iho, ei reira ïa e tia ai i te Fatu ia faatupu i te semeio ei faaora ia tatou (DBY, 294).

Te mârô ra te taata, te tatama‘i ra, te titau ra i te rave‘a no te haavi te tahi i te tahi, e no te haaputu i te mau tao‘a atoa a te ao nei … . Ahiri râ e faaitoito tatou ia haaputu i te mau mea atoa i raro i te fenua e i nia iho i te fenua, e ia faaohipa i te reira, e pau anei ïa? Eita e pau, e rava‘i no te taata atoa. No reira, e te Feia Mo‘a e, a hi‘o i te mau mea ia au i te huru mau no te reira, e outou e ere i te Feia Mo‘a, a hi‘o i te mau mea ia au i te huru mau no te reira. E te tiaturi nei au e te pure nei hoi no outou no te feia e ere i te melo, e no te feia e parau ra e Feia Mo‘a ratou, ia tupu te hau maitai i ŏ nei no te hoê tau, ia nehenehe ia tatou ia patu i ta tatou mau umu, e ia ô i te mau apoo punu, e ia hamani i te mau purumu pereoo auahi, e ia faaapu i te fenua, e ia faatere i te mau tapihooraa ma te tafifi-ore-hia; ia nehenehe ia tatou ia haapa‘o i te ohipa no te faaneheneheraa i te fenua (DBY, 295).

Ia paari to tatou mana‘o e tia ai i roto i te faaohiparaa i te mau faufaa ta te Fatu i horo‘a ia tatou.

Te mau tao‘a no te hoê basileia e aore ra no te hoê fenua, e ere ïa i roto i te îraa o te fare vairaa tao‘a, maori râ o tei roto i te heeuri o te fenua e te itoito o te taata (DBY, 295).

Te taime e te itoito no te rave i te ohipa, o te faufaa ïa o to te ao atoa nei, e feia ‘aitarahu tatou a te Fatu no te mea e e tia ia tatou ia faaohipa i te taime ei haamaitairaa ia tatou, e titau hoi oia i te hoê tuatapaparaa tia no ta tatou haamau‘araa i te reira; eita oia e titau ia tuatapapa i ta tatou mau ohipa ana‘e, e haava-atoa-hia râ ta tatou mau parau e to tatou mau mana‘o (DBY, 301).

Te faufaa atoa tei nia i te fenua nei, o te itoito ïa e te puai o te mau tane rave ohipa e te mau vahine rave ohipa… . Na te itoito e patu i to tatou mau fare pureraa, te mau hiero, te mau fare haavaraa, te mau fare upaupa e te mau fare haapiiraa maitatai; na te itoito e haapii i ta tatou mau tamarii e haamâtau atoa ia ratou i te mau tuhaa atoa o te ite, e horo‘a hoi ia ratou i te aravihi i to ratou iho reo tumu e te mau reo ĕê, e i te mau tuhaa atoa o te ite e itehia e te mau tamarii o te taata (DBY, 300).

Eiaha ia vaiiho i te hoê noa a‘e mea ia mau‘a noa. A haapaari i to outou mana‘o, a faaherehere i te mau mea atoa, e ia hau te faito ta outou e farii i te faito te pau ia outou, ani atu ïa i to outou mau taata tupu ia tauturu ratou i te haapau i te reira (DBY, 292).

A rave mărû noa, a faaho‘i i te mau mea i to’na vairaa, e eiaha ia vaiiho i te hoê noa a‘e mea ia mau‘a noa (DBY, 292).

Eiaha roa outou ia mana‘o e, ua rava‘i ta outou faraoa no te vaiiho noa i ta outou tamarii ia haamau‘a noa i te hoê noa’tu hu‘ahu‘a. Noa’tu â e milioni e milioni pute sitona e te tô popaa ta te hoê taata, aita ïa i rava‘i ta’na no te … . purumu i te hoê noa a‘e huero i roto i te auahi; ia amuhia râ te reira e ia haere faahou atu i raro i te fenua, e ia faaoti i te tumu i tupu ai te reira. A haamana‘o, eiaha te hoê noa a‘e mea ia mau‘a, a haapa‘o maitai râ i te mau mea atoa (DBY, 292).

E mea maitai no tatou ia haapa‘o maite i te mau haamaitairaa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou; ia haapa‘o ore râ tatou, e tâpû ê ïa tatou i te mana e te hanahana ta te Atua i hinaaro ia farii tatou. Na roto i ta tatou iho haapa‘omaite- raa, ta tatou faaherehereraa, e to tatou mana‘o paari o ta te Atua i horo‘a mai, i tia ai ia tatou ia faaherehere i ta tatou maa huero, e ta tatou mau nănă … . to tatou mau fare e to tatou mau fenua, e ia faarahi i te reira e ati noa a‘e, ma te farii-tamau-noa-raa i te mana e te puai no tatou tataitahi e no te taatoaraa o te Basileia o te Atua (DBY, 292)

A haamau‘a noa i te faito o ta outou haaputuraa tao‘a o te au no te oaoa e te au maitai o to outou tino e to outou utuafare, ma te faaherehere i te toe‘a (DBY, 292).

Mai te mea e ua hinaaro outou i te tao‘a rahi, a faaherehere mai i ta outou e farii. E nehenehe noa i te taata maamaa ia rave mai i te moni; e titauhia râ te paari no te faaherehere e no te haamau‘a i te reira no to’na ra maitai (DBY, 292).

E mea tia ia tatou ia patu i te mau fare maitatai e ia hamani i te mau oire nehenehe roa.

Ia patu te mau taata i te mau fare maitatai, ia tanu i te mau ô vine e te mau faaapu maa hotu maitatai atoa, ia hamani i te mau purumu maitatai, ia hamani i te mau oire nehenehe roa, tei reira te mau fare faahiahia i te vairaa ei maitai no te taata atoa, ma te mau purumu nehenehe e te mau raau mărŭmărŭ i tera hiti e tera hiti, ma te mau vairaa pape, te mau anavai pape mai te kerehi te ateate, e te mau raau, e te mau uru aihere, e te mau tiare atoa e ruperupe i teie vahi, no te faariro i to tatou faaearaa i nia i te mou‘a ei paradaiso e no te faariro i to tatou aau ei aau mehara i te Atua no Iosepha, i te au-maitai-raa ma te aau mauruuru e i te parau-tamau-noa-raa e, “Ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to’u e tau Metua” (DBY, 302).

A faanehenehe i ta outou mau ô, i to outou mau fare, e ta outou mau fenua faaapu; a faanehenehe i te oire. Na te reira e faaoaoa ia tatou, na te reira e faatupu i ta tatou e ia rahi roa. Te fenua nei, e fenua maitai ïa, te mau materia, e materia maitai ïa mai te mea e e faaohipa tatou i te reira ei maitai no tatou, ma te parau mau e te parau tia. Ia oaoa tatou i reira, e ia haere ma to tatou puai e faariro ia tatou ei mea ora maitai, e mea tao‘a rahi, e ei mea nehenehe roa, e ia faaherehere tatou ia tatou na roto i te rave‘a maitai a‘e, e ia haamaoro i to tatou aho e ia faahope i te maitai ta tatou e rave (DBY, 302).

Ia haamaitai atu tatou i te hoê mea, e faarahi ïa te reira i to tatou aumaitai- raa e i ta tatou mau faufaa atoa (DBY, 302).

E tia ia outou, e te mau vahine faaipoipo, ia ani i ta outou mau tane faaipoipo, ia faanahonaho i te mau raau mărŭmărŭ e te mau raau hotu, e ia rave i te mau vine e te mau tiare ei faanehenehe i rapae i to outou mau fare; aita ana‘e to ta outou mau tane e taimehia, na outou ïa e rave mai i te reira e e tanu atoa. E parau mai paha vetahi e, “To’u fare, e fare raau haehaa noa, eita ïa e au i te reira.” Oia; e au ïa. A peni i te peni uouo, a faaî i te mau vahi poopoo, a tanu i te mau vine ia haaati i te uputa, e ia haere te taata na piha‘i iho e parau oia e, “Auê te fare nehenehe e!” E tia ia outou ia fana‘o i te reira, e ua hinaaro vau ia rave outou i te mau mea e tia ia outou (DBY, 200).

A patu i te mau fare maitatai; a haapii nahea ia patu; a faariro ia outou ei feia aravihi i te tata‘i i te tao‘a e ei feia aravihi i te tapihooraa, ia ite outou nahea ia hamani i te fare, i te fare vairaa animala, e i te fare vairaa tao‘a, e nahea ia faanahonaho i te tahi faaapu maa, e nahea hoi ia faaapu i te mau animala, e a ‘atu‘atu maitai i te reira ma te hamaniraa i te fare ei tapo‘i e te mau mea e au no te faaherehere i te mau animala i roto i te tau to‘eto‘e; e a faaite i to outou au no te mau tao‘a o te horo‘ahia ia outou o te hau atu i te tao‘a e roaa i roto i teie faa (DBY, 302).

Ua haere au i roto i te mau fare aita e tao‘a a‘e to roto ei tautururaa na te mau vahine, aita atoa te hoê iri ei variaa no te patete pape, e ua tuu noa’tu te mau vahine i ta ratou patete pape i nia i te tahua, ta ratou mau tane râ, e parahi noa ïa e matahiti e matahiti, eita hoi e hamani a‘e i te iri ei vairaa patete pape. E aravhi to ratou, aita râ ratou e faaophipa i taua aravihi ra (DBY, 198–99).

Ia haamaitai atu te tane faaipoipo i ta’na fare tuturaa maa, e te fare vairaa maa e i te piha taotoraa ei maitai no to’na utuafare, e ia haamaitai atu i ta’na mau ô tiare, e te mau aroâ, e te aha atu, ma te faanehenehe i to outou mau fare e ati noa a‘e, ma te tima i te mau e‘a e te tanuraa i te mau raau mărŭmărŭ (DBY, 198).

E mea tia ia tatou ia tiaau ia tatou iho ei utuafare e ei nunaa.

Ua hinaaro matou ia riro outou, mai teie mahana atu â, i te tiaau ia outou iho [a hi‘o PH&PF 78:14]. A faaroo mai na, e Iseraela e! a faaroo mai na, e te mau taata tupu, e te mau hoa e te mau enemi, o teie ta te Fatu e titau i teie feia (DBY, 293).

O outou, te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, a haapii i te tiaau ia outou iho. Mai te mea e, aita e roaa ia outou te mau mea ta outou i hinaaro i teie mahana, a haapii i te haapae i te mau mea ta outou e ore e nehenehe ia hoo mai; e a auraro i te mana‘o e, eiaha e hoo tarahu mai i te tao‘a (DBY, 293).

O vai ïa feia tei au ia aruehia? Te feia o te tiaau ia ratou iho, e aore ra te feia o te tiaturi noa i te aroha rahi o te Fatu ia tiaauhia mai ratou? Eita tatou e mana‘o e, e faaora mai te Fatu ia tatou mai roto mai i ta tatou iho hape e i ta tatou iho haapa‘o-ore-raa, eiaha maori tatou e mana‘o e e horo‘a mai te Fatu i te maa ia tatou ia ore tatou ia tanu i te tumu; eiaha atoa e mana‘o e e tia ia tatou ia tiaoro i te Fatu ia faaora mai ia tatou mai roto mai i te maa ore e aita hoi tatou i utaru i te repo e i ueue i te huero (DBY, 293).

Te rave‘a no te faaite i to tatou faaroo e to tatou tiaturiraa i te Atua, ia faahope ïa tatou i to tatou puai no te tiaau e no te faaherehere ia tatou iho; e te mau oire o te rave amui, ma te rima e te aau atoa, no te faaoti i te reira, e riro ïa ta ratou ohipa ei ohipa hoê (DBY, 293).

E te mau taeae, a tamau i te haapii. Parau mau, e mea rahi ta outou i haapii a‘ena; a tamau â râ i te haapii; a haapii i te tiaau ia outou iho; a haaputu mai i te maa huero e te faraoa ota, ia faahereherehia no te tau o‘eraa maa. E te mau tuahine, eiaha outou e ani i ta outou tane ia hoo atu i ta outou pute maa huero hopea no te hoo mai i te tahi tao‘a no roto mai i te faretoa, a tauturu râ i ta outou tane i te haaputu i te reira no te mahana o‘eraa maa, e a haaputu i te maa e au no te hoê e aore ra e piti matahiti te maoro (DBY, 293).

Eiaha tatou e titau i ta te Fatu e rave no tatou, e ani râ tatou i ta tatou e nehenehe ia rave no tatou iho (DBY, 293).

Te mau mea atoa tei roaa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, ua na roto mai ïa i te tautoo-puai-raa e te mana‘o aueue ore (DBY, 294)

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E mea tia ia tatou ia rave itoito i te ohipa e ia faaohipa i to tatou taime ma te paari no te tavini i to tatou mau utuafare e no te patu i te basileia o te Atua.

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te “te mau miniti i te mau mahana atoa”? (A hi‘o atoa Alama 34:33.) No te aha te taime i riro ai ei horo‘araa faufaa rahi roa? Eaha te mau parau tumu tei tauturu ia outou i te haamaitai i ta outou faaohiparaa i to outou taime?

  • No te aha te faatau e te haamau‘a-noa-raa i taa ê ai i “te mau ture no te ra‘i”? (A hi‘o atoa te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:42.)

  • No te aha, i roto i te paturaa ia Ziona, e titauhia ai te mau huru haaraa atoa? Eaha te mau rave‘a e tia ai ia tatou ia haa ma to tatou feruriraa, ma to tatou tino, e ma to tatou varua no te patu ia Ziona?

Ua tuu rahi mai te Fatu i te faufaa i roto i te fenua ia faaohipa tatou.

  • Nahea “e faaho‘i ai te Fatu ia Ziona”? Eaha te mau rave‘a taa ê e tia ai ia tatou ia tauturu i te paturaa ia Ziona?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “te mau mea atoa i raro i te fenua e i nia iho i te fenua, … e rava‘i [ïa] no te taata atoa.” I to outou mana‘o, no te aha ra teie mau rahiraa feia veve i roto i te ao nei? Eaha ta tatou e rave i roto i te utuafare, i roto i te mau faanahoraa a te Ekalesia, e i roto i te mau oire no te opere te tahi i te tahi i te mau mea ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou? (A hi‘o atoa Iakobo 2:18–19; PH&PF 104:14–18.)

Ia paari to tatou mana‘o e tia ai i roto i te faaohiparaa i te mau faufaa ta te Fatu i horo‘a ia tatou.

  • No te aha e mea tia roa “eiaha te hoê noa a‘e mea ia mau‘a, [ia] haapa‘o maitai râ i te mau mea atoa”? Nahea tatou ia faaau i taua a‘o a te Peresideni Young ra i te tumu parau no te haaputuraa maa e te vaiineine- raa no te mau ati?

  • Nahea tatou ia “tâpû ê ïa tatou i te mana e te hanahana ta te Atua i hinaaro ia farii”?

  • Nahea tatou ia faaohipa i te a‘o a te Peresideni Young e, “E nehenehe noa i te taata maamaa ia rave mai i te moni; e titauhia râ te paari no te faaherehere e no te haamau‘a i te reira no to’na ra maitai”?

E mea tia ia tatou ia patu i te mau fare maitatai e ia hamani i te mau oire nehenehe roa.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha ta te Feia Mo‘a e rave “no te faariro i to tatou faaearaa i nia i te mou‘a ei paradaiso e no te faariro i to tatou aau ei aau mehara i te Atua no Iosepha”? Eaha ta tatou e rave no te faanehenehe â i to tatou mau fare e to tatou mau oire”? (A hi‘o atoa PH&PF82:14.) Nahea te mau mea nehenehe roa e haaati nei ia tatou e tauturu ai i to tatou tino, i to tatou aau e i to tatou varua?

E mea tia ia tatou ia tiaau ia tatou iho ei utuafare e ei nunaa.

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te rave‘a e nehenehe ai ia ora ma te tafifi-ore-hia e te mau tarahu. No te aha taua a‘o papu ra i riro ei mea fifi no te apee i te tahi mau taime? Eaha te tahi mau rave‘a taa ê e nehenehe ai ia tatou ia ora ma te ore e tomo i roto i te tarahu?

  • A hi‘opoa i te parau a te Peresideni Young no te tiaauraa ia tatou iho, e a feruri eaha ta outou i rave a‘enei no te haapapu e, ia tae i te tau ati, e nehenehe noa ia outou e to outou utuafare ia tiaau noa ia outou iho. A haamau i te mau opuaraa no te haapaari i to outou tiaauraa ia outou iho i roto i to outou utuafare e i to outou oire.

  • Nahea te haa-itoito-raa i riro ei faaiteraa i te faaroo? Eaha te tuatiraa i te tiaauraa te taata ia’na iho e te tiaturiraa i te maitai o te Mesia?

  • Ua faaitoito te Peresideni Young i te Feia Mo‘a ia tiaau ia ratou iho, ua a‘o atoa râ oia ia ratou ia vai hoê noa i roto i to ratou mau oire. Nahea ta tatou tiaauraa ia tatou iho e ta tatou paturaa i to tatou mau oire e turu ai te tahi e te tahi? Nahea te tururaa ia vetahi ê i tauturu ai ia outou ia tiaau ia outou iho?

Hōho’a
stores in Salt Lake City

Te mau faretoa i fatu-amui-hia e te Feia Mo‘a i Salt Lake City i te matahiti 1869. Ua faaitoito te Peresideni Young i te raveraveraa ohipa i roto i te utuafare, i te haapaariraa i te mau faufaa, e te tiaauraa te taata ia’na iho i rotopu i te Feia Mo‘a.

Hōho’a
William Carter plowing

Te utaru ra o William Carter i te repo i piha‘i iho i to’na fare i St. George, Utah i te matahiti 1893.