Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 23: Ia Maramarama i te Fafauraa Apî e te Mure Ore no te Faaipoiporaa


Pene 23

Ia Maramarama i te Fafauraa Apî e te Mure Ore no te Faaipoiporaa

I te tau mahanahana o te matahiti 1847, ua faarue te Peresideni Brigham Young i to’na utuafare i Winter Quarters e ua arata‘i atura i te pŭpŭ matamua o te Feia Mo‘a i te pae i te tooâ o te râ. I roto i te hoê rata i ta’na vahine ia Mary Ann, a faaite ai i te mau ohipa a te pŭpŭ no te “ faaineine to te haere ê,” ua parau oia e: “E to’u nei hoa i roto i te ati e, … e tataitausini to’u haamauruururaa ia oe no ta oe mau rata maitai ia’u, e ia rahi atu no ta oe mau ohipa maitai e ia rahi atu â no to oe aau maitai. E pure tuutuu ore au no oe e no te mau tamarii e no to tatou utuafare atoa. Ua mana‘o mau â vau e, ua haamaitai te Fatu ia’u i te hoê utuafare maitai roa a‘e o ta te hoê taata i farii i nia i te fenua nei” (MAAY). No te Peresideni Young, ua riro te evanelia ei rave‘a no te faaineine i te Feia Mo‘a no te ora mure ore, oia te hoê oraraa o te niuhia i nia i te faaipoiporaa e te utuafare ei fâ hopea roa. Ua riro te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa ei niu “no te mau ao, no te mau melahi, e no te mau Atua” (DBY, 195).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Ua riro te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa ei niu no te ora mure ore.

Aore to te reira [te faaipoiporaa mure ore] e mahana matamua aore hoi e matahiti hopea … Ua ite râ tatou i te tahi mau mea no te reira; ua riro te reira ei niu no te mau ao, no te mau melahi, e no te mau Atua; no te mau taata ia faakoronahia i te hanahana, te tahuti ore i te mau ora mure ore. Oia mau, o te taura te reira e toro nei mai te haamataraa o te Evanelia o te Ora—o te Evanelia a te Tamaiti a te Atua e tae noa’tu i te hopea no te reira; mai te tau mure ore e tae noa’tu i te tau mure ore ra (DBY, 195).

Te mau metua tane e te mau metua vahine parau tia, o tei riro ei melo no teie Ekalesia, ia haere ïa ratou na te haere‘a parau tia, e ia tautoo ratou ma to ratou puai atoa eiaha ia rave noa a‘e i te hape, ia rave noa râ i te maitai e hope noa’tu to ratou oraraa; a tahi anei ta ratou tamarii e hoê hanere anei ta ratou tamarii, ia rave ratou i te parau i tia i ta ratou mau tamarii, mai te taamu ia ratou i te Fatu na roto i to ratou faaroo e ta ratou mau pure, noa’tu â te vahi e haerehia e taua mau tamarii ra, ua taatihia ïa ratou i to ratou metua i te taamu mure ore, e aore roa e mana to te fenua e aore ra to hade te tia ia faataa ê ia ratou i to ratou metua i roto i te tau mure ore; e ho‘i â ratou i te vahi no reira mai ratou (DBY, 208).

E itehia te hoê rahiraa feia apî ua tae i te matahiti tano no te faaipoiporaa te vai otahi noa ra râ ratou. … E mea tia i ta tatou feia apî tane e ta tatou feia apî vahine ia haamana‘o i ta ratou mau titauraa te tahi i te tahi, i te Atua, i te fenua nei, i to ratou metua, e i te mau u‘i a muri a‘e no to ratou ora e to ratou faateiteiraa i piha‘i iho i te mau Atua e no te hanahana No’na ta tatou e tavini nei (DNSW, 25 Oct. 1870, 2).

E horo‘a atu vau i te mau taure‘are‘a tane atoa i Iseraela nei, o tei tae i te matahiti tano no te faaipoiporaa, i te hoê misioni ia faaipoipo i te hoê tuahine maitai, ia hamani mai i te hoê aua i nia i te tahi tâpû fenua i roto i te oire, ia faanahonaho i te hoê ô maa tupu e te hoê ô raau hotu e ia patu i te hoê fare. O te misioni teie ta’u e horo‘a atu i te mau taure‘are‘a tane atoa i Iseraela nei (DBY, 196).

Aita te hoê taure‘are‘a tane i roto i to tatou nei oire o te ore e hinaaro i te tere roa i te fenua Peretane ia faaipoipo ia au i te faaipoiporaa tano, ahiri oia i maramarama i te huru o te mau mea; aita atoa hoi te hoê taure‘are‘a vahine i roto i to tatou nei oire, o tei hinaaro i te Evanelia e o tei hinaaro i te mau haamaitairaa no te reira, e farii i te tahi huru faaipoiporaa ê atu; e hau a‘e na ratou ia faaea otahi noa e ia nehenehe ia ratou ia faaipoipo ia au i te faaipoiporaa tano [noa‘tu â] ua rae‘a ia ratou te matahiti mai to Sara i to’na fanauraa ia Isaaka [a hi‘o Genese 17:17]. E rave rahi to tatou mau taeae o tei tuu i ta ratou mau tamarii ia faaipoipo ma te haamana‘o ore i teie mea, ua feruri râ ratou, aita i faufaa rahi roa te reira. Ua hinaaro vau ia maramarama tatou i te reira mai to te ra‘i ra i maramarama (DBY, 195–96).

Te hoê o te mau ofatiraa ture tei ravehia e te utuafare parauhia Iseraela, o to ratou ïa haereraa i te mau utuafare ê e te mau nunaa ê titau ai i te hoa faaipoipo. O teie te hoê o te mau hape rahi i ravehia e te mau tamarii a Aberahama, a Isaaka e a Iakoba, inaha, ua haere ratou e faaipoipo i roto i te tahi utuafare ê, noa’tu â ua opani te Fatu ia ratou ia na reira, e ua horo‘a mai ia ratou i te hoê ture ‘eta‘eta e te paari no te reira [a hi‘o Genese 28:1–2]. Ua faaue oia ia ratou eiaha ia faaipoipo i to te Etene, ua na reira râ ratou e ua hinaaro hoi ratou i te na reira [a hi‘o Genese 24:3] (DBY, 196).

A haapa‘o maitai, O outou te mau metua vahine no Iseraela, eiaha outou e haapii i ta outou mau tamahine a muri a‘e, mai tei haapiihia ia ratou e rave rahi, ia faaipoipo i rapae‘au i Iseraela nei. Atae hoi outou, outou i na reira; te ora ra te Atua, e mo‘e ta outou korona (DBY, 196).

E rave rahi roa te mau varua viivii ore e te mo‘a te tia‘i noa ra ia rave mai i te tino tahuti, eaha ta tatou hopoi‘a i reira? … O te hopoi‘a ïa a te tane e te vahine parau tia atoa ia faaineine i te mau tino tahuti no te varua e rave rahi (DBY, 197).

E mea tia i te mau metua tane ia pee i te Mesia a here ai ratou i to ratou utuafare, a haapii ai e a haapa‘o ai ia ratou.

I teie nei, e parau atu vau i te Peresideniraa Matamua, i te mau Aposetolo, i te mau Episekopo atoa i Iseraela nei, e i te mau pŭpŭ autahu‘araa, e oia atoa i te feia faatere, A tuu atu i te hoê hi‘oraa maitai i mua i ta outou [vahine] e ta outou mau tamarii, i mua i to outou mau taata tupu e i mua i teie feia, ia tia ia outou ia parau e: “Haere mai a pee mai ia’u, mai ia’u e pee nei i te Mesia.” Ia na reira tatou, e maitai te mau mea atoa, e ore to tatou mana‘o e faahapa ia tatou (DBY, 198).

Ia haapii te metua tane e te tane faaipoipo ia auraro to’na hinaaro i te hinaaro o to’na Atua, e i reira, ia haapii i ta’na [vahine] e ta’na mau tamaraii i teie haapiiraa no te faatereraa te taata ia’na iho na roto i te hi‘oraa e na roto atoa i te parau, e i to’na taata tupu atoa, ma te faaite ia ratou nahea ia riro ei mea itoito e te ‘eta‘eta, i roto i te haaviraa i te aau pato‘i e te aau hara. Na taua haapa‘oraa ra e haavi i te mau mana ino o te ô i roto i te aau o te taata (DBY, 198).

Eiaha e faaea e hope noa a‘e to outou oraraa i te farii i te Varua Maitai i roto ia outou; e eiaha atoa e faaea, outou te mau metua tane, ia pure ia farii atoa ta outou vahine i teie haamaitairaa, ia horo‘ahia i ta ratou mau tamarii aruaru i te Varua Maitai mai te vairaa tamarii o to ratou metua vahine mai â. Mai te mea e ua hinaaro outou i te ite i te hoê nunaa ia tia mai ma te faaîhia i te Varua Maitai e te mana, o teie te rave‘a no te faatupu i te reira (BYP, 8 Apr. 1852).

Ia ore tatou ia faaitoito no te haapii i ta tatou mau tamarii, no te haapii e no te haamaramarama ia ratou i teie parau mau i heheuhia mai, o tatou ïa te faahapahia, ei metua, e aore ra e faahapahia tatou i te tahi tuhaa (DBY, 207).

Ia riro te metua tane ei upoo faatere no te utuafare, te fatu o to’na iho utuafare; e ia rave oia ia ratou [to’na utuafare] mai ta te hoê melahi e rave ia ratou (DBY, 197–98).

E hopoi‘a na te tane ia haapii nahea ia haaputuputu i te mau tao‘a au no to’na utuafare, nahea ia haavi i to’na mau hiaai e i to’na riri, e nahea ia riro ei taata faaturahia, eiaha i to’na utuafare ana‘e, i to’na atoa râ mau taeae i, to’na mau tuahine, e i to’na mau hoa (DBY, 198).

Na te hi‘oraa mărû, te hamani maitai, te parau mărû, e te haapa‘oraa nehenehe e te mo‘a i mua i te mau [tamarii] e taati i ta tatou mau tamarii ia tatou i te taamu o te ore e matara ohie; na te hamani ino râ e te rave-inoraa e faaatea ê ia ratou ia tatou e e haamatara i te mau taamu mo‘a atoa o te tia ia taamu ia ratou ia tatou e i te fafauraa mure ore o ta tatou atoa i farii. Mai te mea aita to’u utuafare … e haapa‘o i ta’u parau i nuihia i nia i te aroha, e te hoê oraraa au i mua i te mau taata, e i mua i to te mau ra‘i, aore ïa e faufaa to te mau huru mana atoa (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

E mea tia i te metua tane … ia faaitoito ia haamauruuru e ia faaoaoa i te metua vahine, ia tamahanahanahia to’na aau e ia puai noa to’na here i to’na paruru i nia i te fenua nei, ia puai mai to’na here i te Atua e to’na hinaaro i te parau tia i roto i to’na aau atoa, ia fanau oia e ia faatupu i te tamarii o te farii i te mau huru maitatai atoa e au no te hoê taata o te hamanihia no te faatere arii ei arii o te mau arii e ei fatu o te mau fatu (DNW, 7 Dec. 1864, 2).

Ia rave te mau tane atoa i nia i teie fenua … i te hoê vahine, a rave ai i te ohipa i to outou iho rima e ia faaapu i te fenua, e aore ra ia rave i te tahi atu ohipa rima, e aore ra i te tahi ohipa parau tia no te imi i te oraraa parau tia no outou e no te mau taata o te tiaturi ia outou no to ratou mau hinaaro; ma te hitahita ore, e ma te hinaaro i te parau mau e te viivii ore; ei reira, e haapa‘ohia ïa te vahine, e e faaamuhia, e faaturahia, e haamaitaihia, e riro hoi ei metua vahine tura no te hoê nunaa o te mau tane e te mau vahine o te haere i mua roa i to ratou mau metua i te maitai o to ratou tino e te maitai o to ratou feruriraa. E riro te reira ei ohipa apî roa i to tatou nei fenua, e e faatupu hoi i te maitai faito ore (DBY, 194–95).

Ia faaapî te tane faaiopipo i ta’na fare tuturaa maa, e te fare vairaa maa e te mau piha taotoraa ei maitai no to’na utuafare, e ia haamaitai atu i te mau ô, e te mau aroâ, e te vai atura, ma te faanehenehe i to outou mau fare e te mau aua, ma te tima i te mau e‘a e ma te tanu i te raau tamaru (DBY, 198).

E mea tia i te mau metua vahine ia here i to ratou utuafare e ia haapii ia ratou e ia riro ei hi‘oraa maitai i te ao e haaati nei ia ratou.

Ia feruri au i te mau hopoi‘a e te mau ohipa a to tatou mau metua vahine e to tatou mau tuahine, e te mana e mauhia e ratou, e hi‘o ïa vau ia ratou ei tumu hoê roa no to tatou vairaa i ŏ nei. E parau mau, o te tane ïa te matamua. Ua tuuhia mai to tatou Metua Adamu ei arii no te fenua atoa nei, ia haavi i te reira. I te taeraa mai râ o to tatou Metua Vahine Eva, e mana faahiahia to’na i nia ia Adamu. E mana‘o te taata e rave rahi, e ere ïa te reira i te mana maitai; ua mana‘o râ vau e mana maitai roa ïa (DBY, 199).

Te hopoi‘a a te metua vahine, ia haapa‘o ïa i ta’na mau tamarii e ia haapii ia ratou i to ratou apîraa, no te mea e te mau haapiiraa ta te tamarii e farii i to’na aruaruraa, e maoro ïa i te vairaa. Ua ite outou, na roto i te mau mea ta outou i ora mai e, te mau ite ta outou i farii i te haamataraa o to outou oraraa, ua mau mai â ïa te reira i roto i to outou aau. E tiaturi papu te tamarii i te metua vahine, e ite hoi outou i roto ia’na te hoê taamu tumu, noa’tu â te hoho‘a o taua metua vahine ra, e no te reira taamu i mana‘o ai te tamarii o to’na metua vahine ïa te vahine maitai a‘e e te nehenehe roa i te ao atoa nei. Te parau nei au no’u nei. E tiaturi hope to te tamarii i to ratou metua vahine; e ia faaitoito maite te mau metua vahine, e tia ïa ia ratou ia haamau i roto i te aau o ta ratou mau tamarii i te mau mea ta ratou i hinaaro (DBY, 201).

E haaman‘o ihoâ outou i te tai‘oraa i roto i te Buka a Moromona, no na tamaroa e piti tauasini, o tei haapiihia ia tiaturi e, ia horo‘a ratou i to ratou tiaturi atoa i te Atua, e ia tavini ia’na, e ore te hoê noa a‘e mana e haavi ia ratou. E haamana‘o atoa outou i te tai‘oraa i to ratou haereraa e aro, e no to ratou măta‘u ore, e to ratou faaroo rahi, aore roa ïa i tia i to ratou mau enemi ia taparahi ia ratou. Ua roaa mai taua puai e taua mana ra na roto i te mau haapiira a ta ratou mau metua vahine (DBY, 201).

O te toro‘a o te vahine faaipoipo ia ite ïa nahea ia rave i te mau mea atoa e hopoihia mai i te fare, ma te haaraa ia riro te fare ei vahi hinaarohia e ta’na tane faaipoipo e ta’na mau tamarii, ma te faariroraa ia’na mai ia Eva i rotopu i te hoê paradaiso tei hamanihia e ana ra, ma te haamauraa i te here e te tiaturi o ta’na tane, e ma te taamuraa i ta’na mau tamarii ia’na, na roto i te hoê here o te hau ê i te puai i to te pohe, no te tuhaa ai‘a mure ore (DBY, 198).

Te oto ra te tuahine e rave rahi i te mea e, aita ratou i farii i te haamaitairaa no te fanauraa i te tamarii. E ite outou i te tau e farii ai outou i te tamarii e milioni e milioni e ati a‘e outou. Mai te mea e haapa‘o outou i ta outou mau fafauraa, e riro ïa outou ei metua vahine o te mau nunaa (DBY, 200).

Aita vau i mâtau i te a‘o atu i te mau tuahine e , eiaha ia faaroo i ta ratou tane, ta’u râ a‘o—ia faaroo ïa outou i ta outou tane; e mana‘o papu to’u i te reira vahi. Aita roa râ vau i a‘o atu i te hoê vahine ia pee i ta’na tane e tae atu i te Diabolo ra (DBY, 200–201).

O te mau metua vahine ïa te mau mauhaa i roto i te rima o te Atua no te arata‘i i te tereraa o te mau nunaa. … No reira, e maramarama oioi ïa outou i ta’u i hinaaro i te haapapu i to outou feruriraa, oia hoi, o te mau metua vahine ïa te matini e itoito ai te taata atoa ra, e arata‘i ai i te tereraa e te oraraa o te mau taata i nia i te fenua nei (DBY, 199–200).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Ua riro te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa ei niu no te ora mure ore.

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, ua riro te faaipoiporaa mure ore e “ei niu no te mau ao, [e] no te mau taata ia faakoronahia i te hanahana, te tahuti ore i te mau ora mure ore.” Nahea tatou ia haamau i to tatou oraraa faaipoipo i nia i taua tumu mure ore ra? Eaha te tahi mau mea taa ê ta outou e nehenehe ia rave no te haamana‘o i te reira tumu mure ore i te mau mahana atoa?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te misioni a te mau taure‘are‘a tane atoa? Eaha te auraa no te reira no outou?

  • Eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young i ta’na a‘o i te feia apî “ia faaipoipo ia au i te faaipoiporaa tano”? Eaha te mau haamaitairaa o te tae mai i te feia o te rave i te mau mea e hinaarohia no te faatia i te hoê basileia”? (A hi‘o Aberahama 2:9–11.)

  • Te hoê o te mau hape rahi” i ravehia e te tahi pae o te mau tamarii a Aberahama, a Isaaka e a Iakoba o to ratou ïa faaipoiporaa i rapae i te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa. (A hi‘o atoa Genese 28:1–2.) Eaha te mau haamaitairaa o te ore e horo‘ahia i te feia o tei faaipoipo i rapae i te fafauraa apî e te mure ore no te faaipoiporaa? Eaha te tia ia outou ia rave no te haapapu e e vai tiamâ noa outou no te farii i teie fafauraa no te faaipoiporaa e e farii outou i te mau haamaitairaa o te au i te reira, ia tae i te hoê mahana?

  • Eaha te “te hopoi‘a … a te tane e te vahine parau tia atoa”? No te aha i riro ai te hamaniraa i te mau tino tahuti ei hopoi‘a faufaa rahi no te faaipoiporaa i roto i te fafauraa apî e te mure ore? Nahea te hoê tane faaipoipo e te hoê vahine faaipoipo e ite ai e ua faaoti maitai raua i teie hopoi‘a ia au i te hinaaro o te Atua no raua? (A hi‘o atoa i ta outou episekopo e aore ra peresideni amaa no te a‘o i horo‘ahia i roto i Te Buka Haamaramarama Rahi.)

E mea tia i te mau metua tane ia pee i te Mesia a here ai ratou i to ratou utuafare, a haapii ai e a haapa‘o ai ia ratou.

  • Eaha te hi‘oraa te tia i te mau metua tane atoa ia tuu i mua i ta’na vahine e ta’na mau tamarii? Eaha te auraa no te hoê tane ia pee i te Mesia? Nahea te hoê tane “ia haapii … ia auraro to’na hinaaro i te hinaaro o to’na Atua”? Eaha ta outou i haapii no roto mai i te mau metua tane o tei auraro i te hinaaro o te Atua e ua rave hoi i te reira?

  • Eaha te parau mau te tia i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii? (A hi‘o atoa PH&PF 68:25.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, nahea e tia ai i te metua tane ia faatere i to’na utuafare? (A hi‘o atoa PH&PF 121:41–46.) Nahea te hoê tane ia rave i to’na utuafare? Eaha te mau ohipa o te “haamatara i te mau taamu mo‘a atoa o te tia ia taamu ia ratou ia tatou e i te fafauraa mure ore”? E mea nahea te hoê tane o tei î i te maitai e te Varua e tauturu ai i ta’na vahine e ta’na mau tamarii ia faaoti maitai i ta ratou mau hopoi‘a?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te tupu mai ia haapa‘o maite te hoê tane faaipoipo i te mau hinaaro o to’na utuafare? (A hi‘o atoa PH&PF 83:1–2.) Nahea te reira ia “riro… ei ohipa apî roa”?

E mea tia i te mau metua vahine ia here i to ratou utuafare e ia haapii ia ratou e ia riro ei hi‘oraa maitai i te ao e haaati nei ia ratou.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau hopoi‘a e te mau toro‘a o te vahine faaipoipo e te metua vahine?

  • Eaha te parau tamahanahana ta te Peresideni Young e horo‘a i te feia o tei ore i tia ia fanau i te tamarii?

  • E mea nahea te Feia Mo‘a vahine i te Mau Mahana Hopea Nei i tauturu ai ia outou, i to outou utuafare, e i to outou oire? Nahea ratou ia na reira a muri a‘e?

  • Eaha te auraa o te parau a te Peresideni Young a parau ai oia e, “ Aita roa râ vau i a‘o atu i te hoê vahine ia pee i ta’na tane e tae atu i te Diabolo ra”? Nahea te hoê vahine faaipoipo ia ite e, te pee ra anei ta’na tane faaipoipo i te Mesia? Eaha te mau haamaitairaa o te horo‘ahia i te mau tane faaipoipo e te mau vahine faaipoipo o tei auraro amui i te hinaaro o te Atua?

  • Ua parau te Peresideni Young e, e riro te mau metua vahine i te “arata‘i i te tereraa o te mau nunaa.” Nahea te hoê vahine ia faatupu i teie fafauraa?

Hōho’a
pioneer newlyweds

Na taata omua e piti o tei faaipoipo-apî-hia, o Sarah Farr Smith raua o John Henry Smith i te matahiti 1866. Ua haapii te Peresideni Young e, ua riro te oraraa faaipoiporaa ei “taura … e toro nei mai te haamataraa o te Evanelia o te Ora … e tae noa’tu i te hopea no te reira; mai te tau mure ore e tae noa’tu i te tau mure ore ra (DBY, 195).