Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 34: Te Haapuairaa i te Feia Mo‘a na roto i te Mau Horo‘araa a te Varua


Pene 34

Te Haapuairaa i te Feia Mo‘a na roto i te Mau Horo‘araa a te Varua

I to’na apîraa, ua titau onoono Brigham Young i te hoê haapa‘oraa tei reira te mau horo‘araa atoa o te evanelia i te vairaa mai tei papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî. Hou to’na bapetizoraahia, ua farii oia i te hoê iteraa puai mau i te Ekalesia a haamaramarama ai te Varua Maitai i to’na feruriraa (a hi‘o DNW, 9 Feb. 1854, 4). I to’na farereiraa matamua ia Iosepha Semita i Kirtland, ua haamaitaihia Brigham Young i te horo‘araa i te parauraa i te reo ĕê (a hi‘o MHBY-1, 4–5). Noa’tu â e mea varavara te reira huru i roto i to’na oraraa, ua oaoa tamau noa oia i te rauraa o te mau horo‘araa a te varua i niniihia mai i nia ia’na e i nia atoa i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei. “Mai te mea tei ia tatou te haapa‘oraa a te Faaora, e tia ia tatou te mau haamaitairaa mai tei mutaa ihora. Aita te mau taata atoa i farii i te orama, aita atoa i taotohia i te taotoâ, aita atoa hoi i farii i te horo‘araa i te parauraa i te reo ĕê e te iritiraa i te reo ĕê, e farii râ te taata atoa ia au i te tia ia’na ia farii e ia au i te haamaitairaa i Tei Horo‘a [te Atua] (DNW, 27 Feb. 1856, 3).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E horo‘a mai te Fatu i te mau horo‘araa a te Varua no te haapuai ia tatou, i to tatou utuafare, e i te Ekalesia.

Ehoro‘ahia te mau horo‘araa a te Evanelia no te haapuai i te faaroo o te feia faaroo (DBY, 161).

E uihia tatou e, e riro anei i te feia faaroo te mau tapa‘o i to tatou anotau mai tei mutaa ihora. E pahono tatou, Oia. E ite te matapô, e ou‘a te piri‘o‘i, e faaroo te tari‘a turi, i itehia i te horo‘araa no te tohu, oia atoa te horo‘araa no e faaoraraa i te ma‘i, te horo‘araa i te parauraa i te reo ĕê e te iritiraa i te reo ĕê. Ua parau mai Iesu e, e riro taua mau tapa‘o ra i te feia faaroo [a hi‘o Mareko 16:17]. E vai tamau noa te reira mau tapa‘o i roto i ta’na Ekalesia e to’na Basileia o te riro i te feia faaroo i te mau tau atoa e tia ai e Ekalesia mau ra (DNSW, 19 May 1868, 1).

Ua parau noa vau e, ua haamau te Mesia i roto i ta’na Ekalesia te mau Aposetolo e te mau Peropheta; ua haamau atoa oia i roto i ta’na Ekalesia i te haapii evanelia, te tia‘i e te orometua; e tae noa’tu i te mau horo‘araa a te Varua, mai te au i te reo ĕê, te faaoraraa i te ma‘i, te iteraa i te mau huru varua, e te mau horo‘araa huru rau. I teie nei, e ani au i to te ao atoa nei e, o vai tei farii i te heheuraa i te na ôraa e, ua faaore te Fatu i taua mau toro‘a e taua mau horo‘araa ra i roto i ta’na Ekalesia? Aita hoi au i farii i te reira. Ua farii au i te mau heheuraa i te na ôraa e, ia vai te reira i roto i te Ekalesia e tia ai, e aita ana‘e te reira, aita atoa e Ekalesia [mau] (DBY, 136).

Ia haapa‘o outou i te mau oro‘a o te Evanelia, aita râ e parau i te reo ĕê i teie mahana, eiaha ïa e haape‘ape‘a. Ia ore outou e farii i te varua tohu, aita ïa e fifi. Ia ore outou e farii i te tahi noa’tu horo‘araa i apitihia e te haruru o te mata‘i rahi u‘ana mai tei te mahana Penetekose, e ere ïa i te mea titau-roahia te reira. I te mahana Penetekose, te vai ra te tahi titauraa taa ê, no te mea e, e tau fifi mau te reira. Ua titauhia te hoê faaiteraa taa ê e te puai o te mana o te Mana Hope no te faaaraara i te mata o te taata e no te faaite ia ratou e, ua aufau Iesu i te tarahu, e ua faasatauro mau â ratou ia’na, i te taata o tei riro, na roto i to’na poheraa, ei Faaora o to te ao atoa nei. Ua titauhia te reira i taua tau ra no te haapapu i te mana‘o o te taata (DBY, 161–62).

Te Faaroo. Ia tiaturi outou i te mau parau tumu o te Evanelia e ua roaa te faaroo, o te hoê ïa horo‘araa a te Atua, na’na ïa e amui mai â i te faaroo, ma te amui i te faaroo i nia i te faaroo. E tuu mai oia i te faaroo i te taata ei horo‘araa; tei te taata iho râ te haamaitairaa no te tiaturiraa e, e parau mau te evanelia e aore ra e parau haavare te evanelia (DBY, 154).

Te Horo‘araa no te Faaoraraa i te Ma‘i. Teie au e faaite atu nei ia outou e hanere e hanere taime ta’u i ite i te tane, te vahine e te tamarii i te faaoraraahia ma te mana o te Atua, na roto i te tuuraa rima, e rave rahi hoi ta’u i ite i te faatiaraahia mai mai te uputa o te pohe mai, e ua faaho‘ihia mai mai te otia o te tau mure ore mai; e te tahi pae, i faarue na hoi ïa to ratou varua i te tino, e ua ho‘i faahou mai. Te faaite papu atu nei au e ua ite mata vau i te ma‘i i te faaoraraahia na roto i te tuuraa rima, ia au i te fafauraa a te Faaora (DBY, 162).

Ia tuu vau i to’u rima i nia i te ma‘i, te tiaturi nei au e e haere te mana faaora o te Atua na roto ia’u e tomo atu i roto i te taata ma‘i, e pee ê atu hoi te ma‘i. Aita vau i parau e, e faaora vaui te taata atoa ta’u i tuu atu i to’u nei rima; e rave rahi râ tei faaorahia mai ta’u raveraa (DBY, 162).

Ia faaineine tatou, ia riro tatou ei farii mo‘a i mua i te Fatu, e tia i te hoê mana mai ŏ mai i te Mana Hope ia haere na roto i te tino o te taata e horo‘a ra i te haamaitairaa e tomo atu i roto i te tino o te taata ma‘i, e ora mai hoi te ma‘i; e ia pee ê atu te mauiui o te upoo, te fiva, e te tahi atu ma‘i e tia ai (DBY, 162).

E tii-noa-hia vau, aita râ vau e haere pinepine, no te mea e, te metua tane tataitahi o tei riro ei Peresibutero i Iseraela nei, tei ia’na ïa te haamaitairaa ia faaohipa i te faaroo no te faaora i to’na utuafare, mai te au atoa tei ia’u nei te haamaitairaa no te faaohipa i te faaroo no te faaora i to’u utuafare; e ia ore oia ia na reira, aita ïa oia i au i taua haamaitairaa ra. Hoê â huru e ua ani oia ia’u ia tâpû i ta’na vahie e ia haapa‘o i to’na utuafare, inaha, ahiri e faaroo to’na, eita ïa oia e haape‘ape‘a mai ia’u no te faarue i te tahi atu ohipa na’u e haapa‘o i ta’na aniraa (DBY, 163).

Ia pohehia tatou i te ma‘i, e ia ani i te Fatu ia faaora mai ia tatou, e ia rave i te mau mea atoa e titauhia, ia au i to’u nei iteraa i te Evanelia o te ora, hoê â huru e ua ani au i te Fatu ia faatupu noa i ta’u sitona e ta’u tô popaa, ma te ore au e utaru i te repo e ma te ore hoi e ueue i te huero. E mea tano i to’u hi‘oraa ia faaohipa i te mau rapaauraa atoa ta’u i ite, e ia ani i to’u Metua i te Ra‘i, i roto i te i‘oa o Iesu Mesia, ia haamo‘a mai i taua rapaauraa ra ei faaoraraa i to’u nei tino (DBY, 163).

Ahiri râ e, te tere ra tatou i nia i te mou‘a, … e pohehia ihora te hoê e aore ra toopiti i te ma‘i e aita e rapaauraa a‘e e roaa ia tatou, nahea tatou i reira? Ia au i to’u faaroo, e ani i te Fatu Mana Hope ia … . faaora i te ma‘i. Tei ia tatou teie haamaitairaa, ia tupu te fifi e ore ai e tia te tahi rave‘a ê atu. Ei reira, e nehenehe ai i te Fatu e i to’na mau tavini ia rave i te taatoaraa. Teie râ, tei ia’u te hopoi‘a, mai te mea e e nehenehe ia’u (DBY, 163).

E tuu tatou i to tatou rima i nia i te ma‘i ma te hinaaro ia faaorahia ratou, e pure hoi i te Fatu ia faaora mai oia ia ratou, eita râ e tia ia tatou ia parau i te mau taime atoa e, e na reira oia (DBY, 162).

Te Tohuraa, te Heheuraa e te Ite. E tia i te tane e te vahine atoa ia riro ei heheu parau, e ia farii i te iteraa papu ia Iesu, o te varua ïa o te tohu, e ia ite i te mana‘o e te hinaaro o te Atua no ratou ra, e ia pato‘i i te ino, e ia maiti i te maitai (DBY, 131).

O teie ta’u i ite, ia haapa‘o outou i te mau haapiiraa a Iesu Mesia e ta’na mau Aposetolo, mai tei papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî, e roaa i te tane e te vahine atoa te Varua Maitai… . E ite ratou i te mau mea no teie nei, te mau mea no a muri atu, e te mau mea no mutaa ihora. E maramarama ratou i te mau mea o te ra‘i, te mau mea i nia i te fenua, te mau mea i raro i te fenua, te mau mea no te tau, e te mau mea o te tau mure ore, ia au i to ratou piiraa tataitahi mai te tia atoa ia ratou ia farii [a hi‘o PH&PF 88:78–79] (DBY, 161).

A imi maite ia ite i te hinaaro o te Atua. Nahea outou ia ite i te reira? I roto i te mau ohipa o te au i te taata tataihoê, e tia ia outou ia farii afaro mai i te reira no ŏ mai i te Fatu; i roto râ i te mau ohipa o te au [i te Ekalesia], e itehia to’na hinaaro na roto i te mau faanahoraa tano, e tia ia itehia te reira na roto i te a‘oraa te horo‘ahia e te taata tano ra (DBY, 136).

Ia heheu mai te Fatu Mana Hope i te hoê Tahu‘a Rahi e aore ra i te tahi noa’tu taata taa ê atu i te Peresideni o te Ekalesia, i te parau mau, e aore ra i te mea tei vai na e te vai a muri atu, e ia faaite ia’na i te ohipa te tupu i to’na taata ia mairi atu e piti ahuru ma pae matahiti, e aore ra i te tahi parau haapiiraa apî o tei ore â i heheuhia mai i to’na mau taata, e ia heheu mai i te reira na roto i te Varua nei â, te ve‘a nei â, te reo nei â, e te mana nei â i horo‘a ai oia i te mau heheuraa ia Iosepha a ora noa ai oia, e riro ïa te reira ei haamaitairaa no taua Tahu‘a Rahi ra, e taua taata ra; e mea varavara roa râ e faatiahia oia ia faaite i te tahi noa’tu taata i te ao atoa nei maori râ ia heheu mai te Atua i te reira na roto i te taata tano ia itehia te reira e te taatoaraa o te taata. No reira, ia faaroo outou i te mau Peresibutero i te faaiteraa e aita te Atua e heheu na roto i te Peresideni o te Ekalesia i te hoê mea ta ratou i ite, e ia faaite mai ratou ia outou i te mau mea faahiahia i reira, i te pae rahi roa, e tia ïa ia outou ia ite papu e, te heheuraa ta ratou i farii, no ŏ mai ïa i te Diabolo, e ere no ŏ mai i te Atua. Ahiri ratou i farii i te reira no ŏ mai i te taata tano ra, ua faaite ïa taua iho mana ra tei heheu ia ratou i te reira e ia tape‘a ratou i te reira i roto i to ratou aau e tia ai, e ore atura ratou e hinaaro i te faaite atu i te reira i te tahi atu taata (DBY, 338).

Te Mau Horo‘araa Ê Atu. Te horo‘araa no te hi‘o ma te mata tino nei, e horo‘araa ïa mai te au atoa i te horo‘araa i te parauraa i te reo ĕê. Ua horo‘a mai te Fatu i taua horo‘araa ra e nehenehe hoi ia tatou ia haapa‘o i to tatou hinaaro ia hi‘o atu; e nehenehe ia tatou ia faaohipa i te hi‘oraa o te mata no te hanahana o te Atua, e aore ra no to tatou iho pohe.

Te horo‘araa no te paraparauraa te tahi i te tahi e horo‘araa ïa na te Atua, mai te au atoa i te horo‘araa no te tohu, no te iteraa i te mau huru varua, no te parauraa i te reo ĕê, no te faaoraraa i te ma‘i, e te tahi noa’tu horo‘araa, teie râ, no te mea te iteraa i te hi‘o, e te iteraa i te paraparau e horo‘ahia ïa i te taata atoa, no reira aita te reira i umerehia ai mai te au i te mau horo‘araa tei faaitehia i roto i te Evanelia.

E nehenehe ia tatou ia faaohipa i teie mau horo‘araa, e te mau horo‘araa ê atu atoa ta te Atua i horo‘a mai ia tatou, no te arue e no te faahanahana i te Atua, no te tavini Ia’na, e aore ra e nehenehe ia tatou ia faaohipa i te reira no te faaino Ia’na e i Ta’na ohipa… . E parau haapiiraa mau te reira no te mau horo‘araa ta tatou e farii, ia faaohipa-mau-hia te reira, ia faaitoito noa â tatou e ia faateiteihia, e ia ore te tino e te varua i faanahonahohia ia hope, ia vai â râ e a muri noa’tu.

Na roto i te faaohipa-maite-raa i te mau horo‘araa i tuuhia mai ia tatou, e nehenehe ia roaa mai ia tatou te tia-faahou-raa i teie mau tino ta tatou e mau nei, te tiahapahia nei e to tatou varua, e ia tia faahou mai e riro ïa ei mea viivii ore e te mo‘a; ei reira ïa e vai ai e a muri noa’tu (DNW, 27 Aug. 1856, 2).

Na te mau semeio e haapuai e haapapu hoi i te faaroo o te feia o tei here i te Atua e o tei tavini Ia’na.

Te mau semeio, oia hoi teie mau faaiteraa maere i te mana o te Atua, e ere ïa na te feia tei ore i faaroo; no te tamahanahana râ i te Feia Mo‘a, e no te haapuai e no te haapapu hoi i te faaroo o te feia o tei here i te Atua, o tei măta‘u e o tei tavini ia’na, eiaha ra no te feia no rapae‘au ra (DBY, 341).

Ua taa ia outou i ta’u i parau atu e, e ere no te mau semeio i faatupuhia i mua i te mata o te taata e papu ai to’na mana‘o e no ŏ mai te hoê taata i te Atua, e aore no ŏ mai i te Diabolo; teie râ, ia hinaaro te Fatu ia faaora te hoê taata i te taata ma‘i, e tia i taua taata ra ia na reira; ua ravehia râ te reira no te haapapu i te feia ino e te taata tei rave i te reira no ŏ mai oia i te Atua? Aita, e haamaitairaa te reira na te Feia Mo‘a, e aita ta te feia ino e ohipa a‘e i roto, e ere hoi i te ohipa na ratou ia to ratou tari‘a; faaroo i te reira na te Feia Mo‘a, e no to ratou maitai, e to ratou maitai ana‘e ra (DBY, 340).

I roto i te faanahoraa o te Evanelia, ahiri e ua titauhia i te hoê semeio no te faatupu i te faaroo i roto i te taata, e riro ïa ei faahaparaa ia ratou. Ia faaroo outou i te taata i te faaiteraa mai ta ratou i ite—oia hoi ua ite ratou i te mau semeio rahi e te mana i te raveraahia, e aita hoi ratou i ore i nehenehe ia tiaturi, a haamana‘o na e, “e faaroo atoa te mau demoni, e ua rurutaina,” no te mea aita e nehenehe ia ratou ia ore ia tiaturi [a hi‘o Iakobo 2:19]. Ia faaroohia te reo o te Tia‘i Mamoe Maitai, e faaroo ïa te aau parau tia e te feia faaroo i te reira e e farii hoi. E mea maitai ia ite ma te varua, e ia hi‘o i te mata o te varua e ia farii i te mau mea o te varua mure ore. Aore e taata, maori râ o te taata faaturi [a hi‘o Mataio 12:39], e te taiata, e te nounou tao‘a e te haamori idolo o te titau i te semeio; te auraa ïa, e ore te taata maitai e te parau tia e titau i te reira (DBY, 340).

Te mau taata o tei na ô mai e, ua hau atu ta ratou i hi‘o, ta ratou i ite, ta ratou i maramarama, i roto i teie Ekalesia i ta te tahi pae, o tei faaite hoi i mua i te mau amuiraa rahi, i roto i te i‘oa o ta Atua no Iseraela e, ua ite mata ratou ia Iesu, e te aha atu, o ratou nei â ïa tei faarue i teie Basileia, na mua i te feia o tei titauhia ia ora na roto i te faaroo [a hi‘o Alama 32:21] (DBY, 342).

Ua riro te mau aroha rahi o te Atua e semeio i te hi‘oraa o te mau tamarii a Adamu, e ia roaa ia ratou te maramarama i te reira. Aore roa e semeio e vai nei, maori râ i te feia ite ore. Te hoê semeio, te auraa ïa, o te hoê ohipa tei tupu aita râ e tumu no te reira, e mea tupu noa ïa, tera râ, aita roa te hoê mea mai tera e vai nei. Te vai nei te tumu no te mau mea atoa ta tatou e hi‘o nei; ia ite râ tatou te tupuraa mai ma te ite ore i te tumu no te reira, e parau ïa tatou e, e semeio te reira (DBY, 339).

E mea ohie na’u ia tiaturi e, ia utaru vau i te repo e ia ueue i te huero sitona, ia tae i te tau mau, e ooti ïa vau i te sitona; o te hopea hoi ïa o te ohipa ta’u i rave. E oia atoa te mau semeio ta Iesu i rave i nia i te fenua nei. I te oro‘a faaipoiporaa i Kana i Galilea [a hi‘o Ioane 2:1–11], ia pau roa te uaina i te inuhia e ratou, haere maira ratou i te Faaora e ani maira nahea ïa ratou. Ua faaue atura oia ia ratou ia faaî i na farii pape ofa‘i i te pape, e ua oti ana‘e te reira i te ravehia e ratou, faatahe ihora ratou i taua pape ra e inaha, e uaina ïa. Te tiaturi nei au e, e uaina mau te reira; aita vau i mana‘o e ua ravehia te reira mai te au i te rave‘a a te mau taata iino i teie anotau, e na roto i te mau rave‘a mai te faahuru-ê-raa i te mana‘o o te taata, e te faaohiparaa i te uira, e te faataotoraa i te taata e te aha atu, e faahuru ê ratou i te mana‘o o te taata ia tiaturi noa ratou e, ua riro te pape ei uaina, e mai te reira te huru. Ua faahuru ê mau â te Faaora i te pape ei uaina. Ua ite oia nahea ia haaputu mai i te mau materia e hinaarohia no te faahuru ê i te pape ei uaina. Te vai nei te mau materia e ati noa a‘e tatou; e amu tatou i te reira, e inu atoa, e huti atoa hoi i te reira a huti ai tatou i te aho, e o Iesu, ma te ite e nahea ia haaputu i te reira, aita a‘era oia i rave i te semeio, maori râ i te feia o tei ore i ite i taua rave‘a na’na ra. Hoê â huru atoa i te vahine o tei faaorahia na roto i te faati‘ai‘araa i to’na hiti ahu [a hi‘o Mataio 9:20–22]; ua ora oia na roto i te faaroo, e ere râ te reira i te semeio ia Iesu. Ua ite oia i te rave‘a, e nene‘i noa mai â te tiaa taata ia’na, mai mua e mai muri ia’na, e i tera pae e tera pae, e aita re‘a i tia ia’na ia haere na roto i taua tiaa taata ra, ia faati‘ai‘a noa mai râ te vahine ia’na, ua ite oia e mana tei pûpû atu no roto ia’na, e ua ui atura e o vai tei faati‘ai‘a ia’na. E ere te reira ia te semeio ia’na. Ua mau oia i te mana no te ora e no te pohe; e mana to’na no te horo‘a atu i to’na ora e mana hoi to’na no te rave faahou mai i te reira [a hi‘o Ioane 10:17–18]. O teie ta’na parau, e ia tiaturi tatou i te reira e tia ai mai te mea e te tiaturi nei tatou i te aamu o te Faaora e te mau parau a te mau Aposetolo tei papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî. Tei roto noa ia Iesu taua mana ra e no’na hoi ïa; ua horo‘ahia mai te reira e te Metua; o ta’na ïa tutuuraa, e e mana hoi to’na no te horo‘a atu i to’na ora e no te rave faahou mai i te reira. Tei roto ia’na te mana no te ora e ia parau oia e, “ia ora” i te taata, ua ora ïa ratou i reira (DBY, 340–41).

Mai te mea e e faaroo to tatou no te ite e tei roto ia tatou te mana no te ora e no te pohe, e tia ïa ia tatou ia parau i te ma‘i, “Ia haere ê atu i roto i te i‘oa o Iesu, e ia tuu mai i te ora ia tomo mai i roto i teie taata no ŏ mai i te Atua, ei tina‘i atu i teie ma‘i”; e faatupu hoi to tatou faaroo i te reira ma te tuuraa rima na roto i te faatereraa i te mau oro‘a o te Evanelia mo‘a ra (DBY, 342).

E heheu mai te Varua Maitai i te mau parau ‘aro o te basileia i te feia o te titau i te mau horo‘araa maitatai a‘e e o tei haapa‘o hoi i te mau faaueraa.

Eaha te parau ‘aro? Aita tatou i ite, aita tatou i maramarama i te reira. Ia paraparau tatou no te parau ‘aro, e parau ïa tatou no te hoê mea iteâ-orehia e a muri noa’tu; no te mea e, ia iteâhia te reira, e ere atura ïa i te parau ‘aro; e tia hoi ia tatou ia ite i te mau mea te iteâhia a haere noa ai to tatou ite i mua. Te mau mea te ore e iteâhia ia tatou e a muri noa’tu, e parau ‘aro ïa (DBY, 338–39).

Ia hi‘opoa maite tatou i teie tumu parau, e haapii tatou e, te tuhaa iti na‘ina‘i noa o te mau mea o te Basileia tei heheuhia mai, e tae no’tu i te mau pĭpĭ ra. Ahiri tatou e ineine no te hi‘o i te mau parau ‘aro no te Basileia, mai te au i te vairaa te reira i te Atua, e ite ïa tatou e, o te tahi tuhaa iti roa tei horo‘ahia mai i ŏ nei e i ŏ ra. Ua heheu mai te Atua, na roto i to’na Varua, i te mea e rave rahi i to’na mau taata, area râ, i te pae rahi roa, ua opani ihora oia i te orama i to ratou feruriraa. E vaiiho oia i to’na mau tavini ia hi‘o i te mau mea mure ore no te hoê taime poto, e opanihia ihora râ te orama e ua vaiihohia ratou mai tei te matamua, ia tia ia ratou ia haapii i te haere na roto i te faaroo, e aore ra, ia au i te parau a te Aposetolo, ei haere‘a faaroo to ratou eiaha i te haere‘a ite mata [a hi‘o 2 Korinetia 5:7] (DBY, 339).

Ia faaite a‘e outou i mua i to outou Atua e ua au outou ia farii i te mau parau ‘aro, mai te mea e e na reira outou i te parau i te reira, o te Basileia— e ia tiaturi papu outou i te Atua—e ore roa hoi outou e faaite noa’tu i ta te Atua i faaite ia outou—e ore roa outou e faaite i to outou taata tupu i te mea te ore e tia ia faaitehia atu, ia ineine a‘e outou ia tape‘a huna i te mau mea o te Atua ra, e hopea ore ïa te mau mea te tia ia horo‘ahia ia outou [a hi‘o Alama 26:22] (DBY, 93).

I teie nei râ, e te mau taeae, a poro i te mau mea ta tatou i tiaturi papu, e ia tae tatou i te mau parau haapiiraa ta tatou i ore i ite papu, noa’tu â te vai ra te tumu ia tiaturihia te reira, [noa’tu â] e au te reira i to tatou mau haapiiraa, a vaiiho noa’tu ïa i te reira, a haapii noa’tu ai i te mau mea ta tatou i ite papu (DBY, 338).

Ia haapa‘o noa ratou i te reira, ua rava‘i ïa tei haapiihia a‘ena i te mau taeae o tei ora i ŏ nei tau matahiti no te faaineine ia ratou ia tomo na te uputa piriha‘o e i roto atoa i te Ierusalema Apî, e ia faaineinehia ratou no te amui atu i te mau melahi mo‘a ra (DBY, 339).

O teie te mau parau ‘aro o te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, ia ite nahea ia tamâ e ia haamo‘a i to tatou mau mana‘o, i te fenua ta tatou e tia nei, i te mata‘i ta tatou e huti nei, i te pape ta tatou e inu nei, i te mau fare tatou e faaea nei e i te mau oire ta tatou e patu nei, e ia tomo mai te purutia i to tatou nei fenua, e ite ratou i te mana mo‘a e fa‘i hoi i te hoê mana ta ratou i ore roa i mâtau (DBY, 339).

Ia parau mai outou e ua hinaaro outou i te mau parau ‘aro, e te mau faaueraa, e te mau heheuraa, e parau atu vau ia outou e, aore roa e Sabati e mairi atu, o outou te haere mai i ŏ nei, maori râ o te niniihia te mau heheuraa a Iesu Mesia i nia ia outou mai te pape tahe ra i nia i te fenua (DBY, 343).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E horo‘a mai te Fatu i te mau horo‘araa a te Varua no te haapuai ia tatou, i to tatou utuafare, e i te Ekalesia.

  • Eaha te mau horo‘araa a te Varua? No te aha e mea faufaa ia vai te reira i roto i te Ekalesia a Iesu Mesia i faaho‘ihia mai? (A hi‘o atoa 1 Korinetia 12:4–11; PH&PF 46:10–26.)

  • Nahea tatou ia ite e, te faaitehia maira te mau horo‘araa a te Varua i roto i to tatou nei oraraa? Nahea tatou ia faaohipa i te reira no te haamaitai ia vetahi ê?

  • Tei nia ia vai te hopoi‘a no te ite i te mau horo‘araa varua e no te faaohiparaa i te reira i roto i te Ekalesia? (A hi‘o atoa PH&PF 46:27; 107:18.) Eaha te taa-ê-raa i te faaohiparaa i te horo‘araa varua i roto i te hoê piiraa no te Ekalesia e te faaohiparaa i taua horo‘araa no te taata iho e aore ra i roto i te utuafare?

Na te mau semeio e haapuai e haapapu hoi i te faaroo o te feia o tei here i te Atua e o tei tavini Ia’na.

  • Eaha te semeio? No te aha te semeio?

  • Eaha te auraa o te parau ia faaroo i “te reo o te Tia‘i Mamoe Maitai” e “ia farii i te mau mea o te varua mure ore”? Nahea te mau semeio ia haapapu i to tatou faaroo e to tatou iteraa papu? No te aha te mau muhumuhuraa o te Varua i riro ai ei haapapuraa maitai a‘e i te faaiteraa maere i te mana? Nahea tatou ia maramarama maitai i te mau semeio e tupu nei i roto to tatou nei oraraa? (A hi‘o atoa 2 Nephi 27:23; Etera 12:12.)

E heheu mai te Varua Maitai i te mau parau ‘aro o te basileia i te feia o te titau i te mau horo‘araa maitatai a‘e e o tei haapa‘o hoi i te mau faaueraa.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te Atua i heheu ai i “te tuhaa iti na‘ina‘i noa o te mau mea o te Basileia”? (A hi‘o atoa PH&PF 78:17–18.)

  • Nahea tatou ia faaite e “ ua au [tatou] ia farii i te mau parau ‘aro”? (A hi‘o atoa PH&PF 76:5–10.)

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te mau parau ‘aro o te basileia o te Atua? (A hi‘o atoa PH&PF 84:19–22.) Nahea te hoê parau ‘aro na te hoê taata i riro ai ei parau mau papu e te ohie na te tahi ra? No te aha tatou i tahi mau taime e ui maere ai i te mau mea ta tatou i ore i ite papu?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “Aore roa e Sabati e mairi atu, maori râ o te niniihia te mau heheuraa a Iesu Mesia i nia ia outou mai te pape tahe ra i nia i te fenua.” Nahea tatou ia faaineine ia tatou no te farii i taua mau heheuraa a amu ai tatou i te oro‘a a haamo‘a hoi ai tatou i te mahana Sabati?

Hōho’a
pioneers camping

Ua faanahonahohia te mau puhaparaa na te feia veve i te tahi pae mai o te Anavai Mississippi ia Nauvoo i te matahiti 1847, mai tei faaitehia i roto i teie hoho‘a i penihia. Ua ora mai te feia veve i te haamairiraa mai te Fatu i te mau manu mai te ra‘i maira ei maa na ratou.