Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 35: Te Haamaitairaa o te Tamataraa, te Faahaehaaraa e te Hamani Ino


Pene 35

Te Haamaitairaa o te Tamataraa, te Faahaehaaraa e te Hamani Ino

Ua ite te Peresideni Brigham Young i te mau opuaraa mure ore a te Atua, e ua faaau oia i taua ite ra i te mau ati ta’na e ta te Feia Mo‘a ê atu i faaoroma ‘i. Ua parau mai te Peresideni Young e “Ua faaroo vau i te taata e rave rahi i te parauraa mai i te mau mea ta ratou i faaoroma‘i no te Mesia. E mea oaoa na’u ia faaite atu e, aita a‘enei au i faahiti atu i te parau no te faaoroma ‘iraa no te Mesia, e rave rahi te mea i oaoa ai au, no te parau râ no te faaoroma‘i, ua pinepine au i te faaau i te reira, i roto i to’u iho aau e i mua atoa i te mau amuiraa, i te hoê taata o tei oomo i te pereue tahito e te mutumutu, e pereue reporepo e te mahaehae, e haere maira te tahi taata e horo‘a maira ia’na i te tahi pereue apî, e mea mutumutu ore, e mea nehenehe roa. O teie te faaauraa ta’u i faaau ia feruri au i te mau mea ta’u i faaoroma ‘i no te Evanelia—Ua faarue atu vau i te hoê pereue tahito e ua oomo maira i te mea apî” (DBY, 348).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E tamata te Fatu ia tatou ia tia ia tatou ia faaite e ua au tatou i te hanahana tiretiera.

Ia tamatahia te mau taata no te Atua Teitei e tia ai. Ua papa‘ihia e, e tamatahia ratou i roto i te mau mea atoa, ia au atoa ia Aberahama i te tamataraahia [a hi‘o PH&PF 101:1–4]. Ia parauhia tatou ia haere i nia i te mou‘a ra o Moria a pûpû ai i te tahi pae o ta tatou mau Isaaka, aita ïa e pe‘ape‘a te reira; e rave noa tatou i te reira mai ta tatou e rave i te tahi noa’tu mea. Ua mana‘o vau e, peneia‘e paha e farii te Feia Mo‘a i te mau tamataraa atoa ta ratou e hinaaro. I teie nei râ, mai te mea e tei ia outou te maramarama o te Varua Mo‘a, e ite papu outou e, e mea titau-mau-hia te mau tamataraa o te oraraa tahuti (DBY, 346).

Tei te mahana tamataraa tatou no te faaite i to tatou auraa e aore ra i to tatou auraa ore no te oraraa a muri atu (DBY, 345).

Te taata atoa i faakoronahia i te korona o te hanahana, e te tahuti ore e te mau ora mure ore, e mea tia ïa ia ratou ia faaoroma‘i i te mau tamataraa atoa i faaineinehia no te taata, ia roaa ia ratou to ratou hanahana e to ratou faateiteiraa. Te mau ati atoa o te tia ia tupu i nia i te taata tahuti, e faatiahia ïa te reira ia tupu i nia i te tahi pae iti, no te faaineine ia ratou no te haere i mua i te aro o te Fatu. Ia roaa ia tatou te hanahana i roaa ia Aberahama, e mea tia ia haere atoa tatou na te e‘a i haerehia e ana. Ia faaineinehia tatou no te amui atu ia Enoha, ia Noa, ia Melehizedeka, ia Aberahama, ia Isaaka e ia Iakoba, e aore ra i ta ratou mau tamarii haapa‘o, e i te mau Peropheta haapa‘o e i te mau Aposetolo, e mea tia ïa ia tatou ia faaoroma‘i i te mau mea ta ratou i ora mai, e ia roaa te ite, te maramarama, e te mau horo‘araa o te faaineine ia tatou no te tomo atu i te basileia tiretiera o to tatou Metua e to tatou Atua … . Te mau tamataraa e te mau mea atoa ta outou i faaoroma ‘i, ua titauhia ïa no to outou ora (DBY, 345).

Ahiri to tatou oraraa i haamaoro-roa-hia e ia hoê tauasini noa’tu matahiti, e ora â ïa tatou e haapii â hoi. Te mau tamataraa ta tatou e ora mai, e mea titauhia ïa ei ite e ei hi‘oraa, e ei faaineineraa hoi no te farii i te utu‘a a te feia haapa‘o maitai (DBY, 345).

Ahiri Adamu aita i hara, e ahiri hoi to’na huaai ua vai noa i nia i te fenua nei, aita ïa ratou i ite i te hara, e aore ra i te mea avaava i te mea monamona, aita atoa ratou i ite i te parau tia, no te mea hoi e, aita te hoê pae e itehia, maori râ, ia ite-atoa-hia te tahi pae. Ahiri e ua ite te Feia Mo‘a i taua mau mea ra i te huru mau no te reira a titauhia ai ratou ia faaoroma‘i i te mau tamataraa, e fa‘i ïa ratou e, taua mau tamataraa ra, ua riro ïa ei haamaitairaa hau ê i te mau haamaitairaa atoa tei horo‘ahia ia ratou. Area râ, ia horo‘a ia ratou i te parau tumu mau e te oaoa mau, ma te ore e horo‘a atoa i te tahi atu pae, eita ïa ratou e ite i te oaoa, eita ratou e ite i te popou. Eita ratou e ite i te maramarama i te pouri, no te mea e no to ratou ite ore i te pouri i ore ai ratou i ite atoa i te maramarama. Ahiri ratou aita i amu i te mea avaava, nahea ïa ratou ia ite i te mea monamona? Eita ïa e tia ia ratou ia ite [a hi‘o PH&PF 29:39] (DBY, 345–46).

Ia farii ana‘e tatou i te mea tei parauhia e tamataraa, ua ïa riro tatou ei feia oaoa roa a‘e i reira; no te mea e i reira te Varua o te Atua i te horo‘arahi-raa-hia mai i te feia haapa‘o [a hi‘o 1 Petero 3:14] (DBY, 347).

E parau atu vau i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei e, ta tatou ohipa hoê ra, ia haapii no te Atua. A vaiiho i te feia haavare ia haavare noa na, a vaiiho hoi i te feia tuhi ia tuhi noa na, e haere hoi ratou i te pohe o to ratou varua. Ta tatou ohipa ra, ia haere â i mua e ia haere â i nia e ia haapa‘o i te mau faaueraa a to tatou Metua e to tatou Atua; e na’na e haamamû i to tatou mau enemi (DBY, 347).

E rave rahi, e nehenehe ia parau, te mau ati ta tatou i faaoroma‘i, teie râ ua hinaaro vau ia ite to’u mau taeae e, eita vau e parau i te reira parau, no te mea e, te mau mea ta’u i faaoroma‘i, e mea oaoa ana‘e ïa na’u; mai te mea râ ia tatou e, ua faatusia rahi tatou, e ua faaoroma‘i tatou i te tamataraa e te faahemaraa e rave rahi, e mea papu te reira. Ua titauhia ia tatou ia faaoroma ‘i i te mau faahemaraa, e ua farii oaoa noa tatou ia eiâhia ta tatou mau tao‘a. O vau iho nei, hou to’u taeraa mai i roto i teie faa, a pae ïa to’u faarueraa i te mau tao‘a o teie nei ao ta te Fatu i haamaitai mai ia’u, e taua mau tao‘a ra, i te vahi ta’u e faaea ra, e ere ïa i te faito iti (DBY, 347–48).

No te mau tamataraa, o outou iti e, te tane e te vahine atoa o tei farii i te varua o ta tatou nei haapa‘oraa, aita ïa ta’na e tamataraa; te tane râ e aore ra te vahine o te tamata ra i te ora ia au i te Evanelia a te Tamaiti a te Atua, e i reira atoa ra te amuimui atoa ra oia i te varua o te ao nei, e tamataraa e e ati mauiui e te haaputa hoi to’na, e tamataraa e e ati tuutuu ore hoi te reira (DBY, 348).

A faarue atu i te zugo a te enemi, a rave mai ai i te zugo a te Mesia, e parau hoi outou e, te mărû nei ta’na zugo e te mâmâ nei hoi ta’na hopoi‘a (DBY, 347–48).

E tauturu te Fatu i te feia haapa‘o ore ia haehaa to ratou aau na roto i te faahaehaaraa ia ratou e na roto hoi te vaiihoraa ia ratou ia hamani-ino-hia mai.

Ia hi‘o tatou i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, e ui tatou e, e mea titauhia anei ia hamani-ino-hia ratou? Oia, mai te mea e ua haapa‘o ore ratou. E mea titauhia anei ia faahaehaa i te hoê tamaiti e aore ra i te hoê tamahine? Oia, mai te mea e ua haapa‘o ore raua [a hi‘o PH&PF 105:6]. Ahiri râ e ua haapa‘o maite raua i te mau titauraa atoa a to ratou metua, e mea titauhia anei ia faahaehaahia raua i reira? Mai te mea e e mea titauhia te reira, aita vau i maramarama i te tumu no te reira. Aita â vau i ite i te titauraa no te faahaehaa i te tamarii haapa‘o maitai, aita atoa vau i ite i te titauraa ia faahaehaa te Fatu i te hoê nunaa o tei haapa‘o maite noa. Ua faahaehaahia anei teie nei feia? Oia mau, ua faahaehaahia ratou (DBY, 350).

Te feia o tei fariu ê i te mau faaueraa mo‘a, e û ïa ratou i te mau tamataraa o tei riro ei tamataraa mau. E ite ratou i te riri o te Mana Hope i te toparaa i nia ia ratou. Te feia râ o te faaea maitai noa e ua riro ei tamarii maitatai, e farii ïa ratou i te mau haamaitairaa rahi a to ratou Metua e to ratou Atua. A faaea maitai noa na, a haamau na i to outou faaroo i nia i te Fatu Mana Hope [a hi‘o PH&PF 101:16] (DBY, 351).

E rahi roa’tu te haamaitairaa tei roaa ia tatou na roto i te mau hamaniino-raa e te ohipa parau tia ore ta tatou i faaoroma‘i, i te mau haamaitairaa tei roaa ia tatou ahiri ua faaea noa tatou i to tatou mau nohoraa i tiavaruhia ai tatou—ahiri hoi tatou i faatiahia ia tape‘a noa i ta tatou mau fenua faaapu, ta tatou mau ô, ta tatou mau faretoa, ta tatou mau fare taviriraa sitona, ta tatou mau mauihaa e te mau mea atoa tei mauhia e tatou i mutaa ihora (DBY, 346).

E hamani-ino-hia te feia parau tia e te feia ino, na te Atua râ e arata‘i i To’na mau Taata, e haere â hoi Ta’na ohipa i mua.

Eiaha e măta‘u, inaha e parau mau te parau a te Fatu ra, e tamatahia â outou i roto i te mau mea atoa; e aore ïa a oaoa, e a pure e a haamauruuru ma te tuutuu ore, noa’tu â e eiâ-noa-hia ta outou mau tao‘a, no te mea e, na te rima o te Atua tatou e arata‘i, e na’na e arata‘i â ia tatou. Ia haamo‘a te tane e te vahine atoa ia ratou iho i mua i te Fatu, e te mau aroha rahi atoa o te Mana Hope, e haamo‘ahia ïa ei maitai no ratou (DBY, 347).

Ua arata‘i [te Atua] i teie feia i tera vahi e tera vahi i te fenua Marite, e ua tâhitohitohia maira ratou … . e opuaraa ta te Fatu i reira. E ui mai paha outou e, eaha ta’na opuaraa nei. Ua ite paatoa outou e, ia tamâhia te Feia Mo‘a e tia ai, no te tomo atu i te basileia tiretiera. Ua papa‘ihia e, ua haamo‘a-roa-hia Iesu na roto i te mau ati ta’na i faaoroma‘i [a hi‘o Hebera 5:8–9]. Eaha hoi tatou e mana‘o ai e, e tia ia tatou ia ineine no te tomo atu i te basileia faaea ai i piha‘i iho ia’na e i te Metua, ma te ore e faaoroma‘i i te mau ati o tei au atoa i te reira? (DBY, 346).

Aita hoi e tia ia Iosepha ia haamo‘a-roa-hia, ora noa’tu â oia hoê tauasini matahiti, ahiri oia aita i farii i te hamani-ino-raa. Ahiri oia i ora hoê tauasini matahiti, e i arata‘i i teie feia, e i poro i te Evanelia ma te farii ore i te hamani-ino-raa, aita ïa oia i haamo‘ahia mai ia’na i haamo‘ahia ia tae i te [toru ahuru ma va‘uraa] o to’na matahiti. E tia ia outou ia ite e, ia titauhia teie feia ia faaoroma‘i i te ati e te mauiui rahi, ia tiavaruhia ratou i to ratou fare, ia tiahihia ratou, e ia haapurara-ê-hia e ia rave-u‘ana-hia, te faaoioi ra ïa te Fatu i ta’na ra ohipa (DBY, 351).

Ia hamani ino te taata i te haapa‘oraa “Momoni,” e faateiteihia ïa; eita roa ïa e faatopahia. Na te Fatu Mana Hope e faatupu i te reira (DBY, 351).

Ahiri aita tatou i titauhia ia faaoroma‘i i te rima ‘eta‘eta o te hamani-inoraa, te mau parau tumu ta tatou e tiaturi nei, o te ume i te mata o te feia maitatai e te feia iino atoa i nia i te fenua nei e o te paraparau-noa-hia e o te haaati i to ratou iho tiaturiraa, e fariihia ïa taua mau parau tumu ra e te taata tau tauasini o te ore e tau‘a nei i te reira i teie nei (DBY, 351).

Ia tamata ratou i te hamani ino i teie feia, e faateitei ïa ratou ia tatou, ma te haaparuparu i to ratou iho rima, e ma te faa‘eta‘eta hoi i te rima o teie nei feia. E ia imi ratou i te rave‘a ia faaitihia tatou, e faarahihia ïa tatou i reira. E ia tamata ratou i te haamou i te faaroo e te mana o teie nei feia, na te Fatu ïa e faa‘eta‘eta i te turi paruparu, e na’na e haamau i tei aueue noa ra i roto i te faaroo e te mana, i roto i te Atua, i roto i te maramarama e te ite. Te faito o to te Diabolo tautooraa i te haapohe i teie nei feia, o te faito ïa o to ratou tupuraa i te parau tia e te mana i te Atua (DBY, 351).

Ia vaiiho noa outou ia matou, e tono matou i te mau Peresibutero i te hopea o te fenua nei, e haaputuputu mai ia Iseraela, taa ê noa’tu to ratou vairaa; e ia hamani ino mai outou ia matou, e faaoioi matou i te raveraa, no te mea e, ia vaiiho-noa-hia matou, e haamarirau noa ïa matou, e vare‘a rii matou i te taoto, e hinaaro matou i te faafaaea rii. Ia vaiiho noa outou ia matou, faataere rii matou i te raveraa; ia hamani ino mai râ outou ia matou, e araara ïa matou i te pô no te poro i te Evanelia (DBY, 351).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E tamata te Fatu ia tatou ia tia ia tatou ia faaite e ua au tatou i te hanahana tiretiera.

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i parau i teie oraraa e “mahana tamataraa”? (A hi‘o atoa Aberahama 3:22–26.) Nahea te mau tamataraa e tauturu ai ia tatou i te tomo atu i te basileia tiretiera?

  • No te aha e mea titauhia ia ite tatou i na pae e piti, oia hoi te maitai e te ino? (A hi‘o atoa 2 Nephi 2:11–14.)

  • I to outou mana‘o, no te aha te Peresideni Young i mauruuru ai no te mau tamataraa ta’na e ta te tahi atu Feia Mo‘a matamua i farii? Nahea te mau tamataraa i tauturu ai i to outou riroraa ei Feia Mo‘a maitai a‘e?

  • Eaha te auraa o te parau ia “rave mai … i te zugo a te Mesia”? (A hi‘o atoa Mataio 11:28–30.) Nahea te raveraa mai i te zugo a te Mesia e tauturu ai ia tatou ia oaoa noa a faaruru ai tatou i te mau tamataraa? (A hi‘o atoa Mosia 24:13–15.)

E tauturu te Fatu i te feia haapa‘o ore ia haehaa to ratou aau na roto i te faahaehaaraa ia ratou e na roto hoi te vaiihoraa ia ratou ia hamani-ino-hia mai.

  • No te aha e faahaehaa ai te Fatu ia tatou i te tahi mau taime? (A hi‘o PH&PF 101:2–8.)Eaha te faufaa o ta tatou pahonoraa i taua faahaehaaraa ra? Nahea te haapiiraa i teie parau tumu e tauturu ai te mau metua e te mau tamarii i te faatupu i te mau utuafare matai a‘e?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, “E rahi roa’tu te haamaitairaa tei roaa [i te Feia Mo‘a] na roto i te mau hamani-ino-raa e te ohipa parau tia ore ta [ratou] i faaoroma‘i, i te mau haamaitairaa tei roaa ia [ratou] ahiri … [ratou] i faatiahia ia tape‘a noa i … te mau mea atoa tei mauhia e [ratou] i mutaa ihora.” No te aha e haamaitairaa rahi tei te faautu‘araahia no te haapa‘o-ore-raa i tei te vaiiho-noa-raa-hia i roto i te hara?

E hamani-ino-hia te feia parau tia e te feia ino, na te Atua râ e arata‘i i To’na mau Taata, e haere â hoi Ta’na ohipa i mua.

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, e hamani-ino-hia te feia haapa‘o ore, ua parau atoa râ oia no te feia haapa‘o—mai ia Iesu Mesia, Iosepha Semita, e te mau misionare—o tei hamani-ino-atoa-hia mai. Ia au i te parau a te Peresideni Young, no te aha te Atua e vaiiho ai i te feia ino ia hamani ino i te feia parau tia?

  • Ua parau mai te Peresideni Young e, ia hamani-ino-hia te Ekalesia “te faaoioi ra ïa te Fatu i ta’na ra ohipa.” Ia au i te reira, eaha te pahonoraa tano ia arohia mai te parau mau? Eaha ta tatou e nehenehe ia rave no te haapii i ta tatou tamarii i te upootia i te hamani-ino-raa?

Hōho’a
Saints being driven out

Mai tei faaitehia i roto i teie hoho‘a i penihia, ua tiavaruhia te Feia Mo‘a i to ratou mau fare i Kirtland, Ohio; i Jackson County, Missouri; e i Nauvoo, Illinois.

Hōho’a
hostile militias

Mai tei faaitehia i roto i teie hoho‘a i penihia, i te tahi mau taime, ua riro te mau faehau i tera tuhaa fenua e tera tuhaa fenua i te hamani ino i te Feia Mo‘a matamua.