Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 39: Te Haavaraa Mure Ore


Pene 39

Te Haavaraa Mure Ore

“Ua papu roa to’u mana‘o,”ua na reira te Peresideni Young i te parau,”e haavahia tatou ia au i te mau ohipa i ravehia i roto i te tino tahuti nei ia au hoi i te mau mana‘o e te mau hinaaro o te aau” (DNW, 17 Aug. 1869, 2; A hi‘o atoa Poe Tao‘a Rahi, Ta Iosepha Semita Orama no nia i te Basileia Tiretiera 1:9). Ua haapii papu oia e e farii te mau tane e te mau vahine atoa i taua haavaraa ra: “E haavahia te taata tataitahi atoa ra … ia au i ta’na ohipa, i to’na faaroo, i to’na mau hinaaro e i ta’na parau tia e aore ra ta’na parau tia ore i mua i te Atua; e faautu‘ahia te mau tuhaa atoa o to’na huru i te utu‘a maitai anei e te utu‘a ino anei ia au i te parau tia, e haavahia hoi oia mai te au i te ture o te ra‘i (DNW, 12 Sept. 1860, 2).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

E haavahia tatou ia au i ta tatou ohipa, i ta tatou parau, i to tatou mana‘o e i ta tatou pahonoraa i te parau mau.

E ao teie e faaite atu ai tatou i to tatou huru. Te oraraa o te taata, e mahana ïa no te tamataraa, ei reira e tia ai ia tatou ia faaite atu i te Atua, i roto i to tatou pouri, i roto i to tatou paruparu, e i te vahi e faaterearii ai te diabolo e e hoa papu tatou no to tatou Metua, e ua farii tatou i te maramarama no ŏ mai ia’na e ua au hoi tatou ia arata‘i i ta tatou mau tamarii—ia riro ei fatu o te mau fatu, e ei arii o te mau arii—ia tia roa to tatou faatereraa i te tuhaa o to tatou mau utuafare o tei faakoronahia i te hanahana, te tahuti ore e te mau ora mure ore i roto i te basileia tiretiera (DBY, 87).

Ua ite au e e tae vave mai te mahana haavaraa ia outou e ia’u nei; e aita e maoro e titauhia tatou ia vaiiho i teie mau tiahapa a haere atu ai i roto i te ao varua. E ua ite atoa vau e, to tatou huru a taoto ai tatou, o to tatou ïa huru a haavahia ai tatou, inaha ua papa‘ihia ïa i roto i te papa‘iraa mo‘a; “ia hi‘a te raau. … i taua vahi i mairihia ai ra ei reira ra vai ai” [a hi‘o Koheleta 11:3], oia hoi, to tatou huru i te poheraa, to tatou ïa huru i te haavaraa (DBY, 382).

I mua i te pohe, e aifaito te arii puai roa e te taata taparu veve roa ra; e ia tia raua apipiti e tia ai i mua i te haavaraa a te Mesia, ia pahono no te mau ohipa i ravehia i roto i te tino tahuti nei (DBY, 445).

Ia tiaturi noa te taata atoa ia au i to’na hinaaro e ia haapa‘o oia i to’na iho mau mana‘o, inaha, e tiamâraa to te taata atoa ia farii e aore ra ia pato‘i; e tiamâ to ratou ia tavini i te Atua e aore ra ia huna ia’na. Tei ia tatou te papa‘iraa mo‘a no te parau mau no te ra‘i maira, e tiamâraa hoi to tatou ia tiaturi i te reira e aore ra ia pato‘i. E afa‘ihia râ tatou i mua i te Atua ia haavahia no taua mau mea atoa ra, e titauhia hoi tatou ia pahono atu ia’na, i te taata tei ia’na te tiaraa ia titau ia tatou ia pahono no te mau ohipa i ravehia i roto i te tino tahuti nei (DBY, 67).

Te taime e te itoito no te rave i te ohipa, o te faufaa ïa o to te ao atoa nei, e ua ‘aitarahuhia tatou i te Fatu no te mea e e tia ia tatou ia faaohipa i te taime ei haamaitairaa ia tatou, e titau hoi oia i te hoê tutatapaparaa tia no ta tatou haamau‘araa i te reira (DBY, 301).

E haavahia te mau tamarii a te taata ia au i ta ratou ohipa, e ohipa maitai anei e ohipa ino anei. Ia faaîhia to te hoê taata pu‘e mahana i te ohipa maitai, e farii ïa oia i te utu‘a e au ai. Tera râ, ia faaîhia to’na pu‘e mahana i te ohipa ino, e farii ïa oia ia au atoa i taua ohipa ra. … Afea hoi te taata e maramarama ai e o teie te taime e tia ai ia ratou ia haamata i te haamau i te niu no to ratou faateiteiraa no teie tau e no te tau mure ore hoi, o te taime hoi teie no te faatupu i te hotu o te aau i te tura e te hanahana o te Atua, mai ta Iesu i rave ra (DNW, 13 Apr. 1854, 1).

Te feia atoa o tei tiaturi, te feia aau haavare ore, e ua faatupu i te hotu o te parau tia, o ratou ïa tei maitihia e te Atua, e feia farii ai‘a atoa no te mau mea atoa ra. E te feia atoa o tei ore i haapa‘o i te mau faaueraa mo‘a a te Fatu e i te mau oro‘a no to’na fare, e haavahia ïa ratou i te parau no roto i to ratou iho vaha, e faahapahia ratou e ratou iho mai ta ratou e faahapahia nei, e faaitehia hoi ei feia au ore i te feia parau tia e aore hoi ta ratou e tuhaa i taua feia parau tia ra (DBY, 383–84).

E na ô ra te hoê, “mai te mea e ua papu ia’u e, e farii au i te faito hanahana teitei atu i teie, eita paha ïa vau e haape‘ape‘a ia faarii faahou â.” E tia ia outou ia maiti, e tia i te taata atoa i nia i te fenua nei ia maiti. E porohaere-hia te Evanelia, te ora noa ra te hara, e pohe vetahi e aro vetahi ê i te reira [te evanelia]—e farii vetahi i te reira e pato‘i hoi vetahi; o teie râ te hara o te taata—ua faaitehia te parau mau ia ratou ua pato‘i râ ratou. O te hara teie o to te ao nei. “O te maramarama ua tae mai [ïa] i te ao nei; e hinaaro a‘enei te taata i te pouri, aore te maramarama, no te mea te ino ra ta ratou ohipa” [a hi‘o Ioane 3:19]. Ua na reira Iesu i te parau i to’na anotau. Te parau nei tatou e, teie te Evanelia o te ora e te faaoraraa, e te taata atoa o te farii i te reira, ei ia ratou te hanahana, te tura, te tahuti ore e te ora mure ore; ia pato‘i ratou, e farii ïa ratou i te utu‘a (DBY, 384).

Ia horo‘ahia te maramarama e te ite o te Atua i te taata, e pato‘i atura oia i te reira, e faahapahia ïa oia (DBY, 383).

Te mau parau tumu no te ora mure ore o tei tuuhia i mua ia tatou, ua faaineinehia ïa no te faateitei ia tatou i te mana e no te faaora mai ia tatou i te pohe. Ia maiti tatou i te fariu ê i taua e‘a ra e i te farii e i te faaohipa atoa i te mau parau tumu o te arata‘i i te pohe, na tatou ïa te hape. Ia ore ia roaa te ora ta tatou e titau nei, e fa‘i ïa tatou e, ua roaa ia tatou te mau utu‘a atoa e au ia tatou no ta tatou mau ohipa, e ua faaohipa tatou i te tiamâraa no te maiti mai tei horo‘ahia mai ia tatou, e haavahia hoi tatou i te parau no roto i to tatou iho vaha, ia faatiahia tatou e aore ra ia faahapahia (DNW, 17 Aug. 1859, 1).

E haavahia tatou no to tatou oraraa “ia au i te faito maramarama i roaa ia [tatou].”

Mai to’u tamariiraa e tae roa mai i teie mahana, e mea maamaa i to’u hi‘oraa ia parau no te feia o te ao nei o tei mo‘e e a muri noa’tu—ia parau no to’u metua tane e to’u metua vahine, e to outou atoa, e to tatou hui tupuna, o tei ora ma te haapa‘o maitai ia au i te faito maramarama i roaa ia ratou; no te mea râ e, aita te fafauraa mure ore e te Autahu‘araa i vai i rotopu ia ratou, e mea tia ïa ia ratou ia haere i hade ama noa ai i te auahi e a muri noa’tu. Ua mana‘o noa vau e parau maamaa te reira; mai mutaa mai e tae roa mai i teie nei (DBY, 384).

Hou te tane e aore ra te vahine a riro ai ei mea paieti ore, ia ite oia i te mau rave‘a a te Atua e tia ai. E riro te taata ei feia parau tia ore, ei feia ino, ei feia i ore i faaroo a‘enei i te rave‘a no te ora, o tei ore i ite i te aamu o te Tamaiti a te Taata, o tei faaroo i te i‘oa o te Faaora, e ua faaroo paha i te aamu o to’na oraraa i nia i te fenua nei, ua haapiihia râ i te ore e tiaturi na roto i ta ratou mau peu tumu e ta ratou huru haapiiraa; ia riro râ ei mea paieti ore, i te auraa mau o te parau, ia ite a‘e ratou i te huru paieti e tia ai (DBY, 384).

I roto i teie oraraa tahuti nei, e milioni e milioni o te feia e parahi i nia i te fenua nei, ua ora ïa ratou ia au i te faito maramarama tei roaa ia ratou—ia au i te faito ite tei roaa ia ratou. Ua parau pinepine au ia outou e e farii ratou ia au i ta ratou mau ohipa; e te taata atoa, o tei ora ia au i te mau parau tumu maitatai tei roaa ia ratou, e aore ra ta ratou i ite ra, e farii ïa ratou i te hau, te hanahana, te tamahanahana, te popou e te korona o te hau ê atu i ta ratou e mana‘o ra. E ore roa ratou e mo‘e (DBY, 384).

Ia roaa i te taata te hoê ture, noa’tu â te taata i haamau i te reira, e ia faaitoito ratou ia au i to ratou ite, e farii ïa ratou i te hanahana o te ore roa e roaa ia outou ia feruri, taa ê noa’tu to’u faaiteraa i te reira; eita e tia ia outou ia maramarama i te tuhaa iti na‘ina‘i roa o te hanahana o te Atua i faaineinehia no to’na mau taata, oia te ohipa a to’na ra rima (DBY, 385).

Te parau atu nei au i te mau tahu‘a atoa i nia i te fenua nei, e Cherisetiano anei, e Etene anei, e [Mahometa] anei, e mea tia ia outou ia ora ia au i te faito maramarama e roaa ia outou; ia na reira outou e farii ïa outou i te mau hanahana atoa o ta outou i titau ra (DBY, 384–85).

Ia tae i te hopea ra, e farii te taata atoa, maori râ o te mau tamaiti o te pohe ra, i te hoê basileia hanahana.

E parahi te mau pĭpĭ a Iesu i piha‘i iho ia’na. E te toe‘a, e haere ïa ratou i hea? I roto i te mau basileia i faaineinehia no ratou, ei reira ratou a parahi ai, a vai atu ai. E afa‘i mai Iesu, na roto i to’na iho faaoraraa, i te mau tamaiti e te mau tamahine atoa a Adamu, maori râ o te mau tamaiti o te pohe mure ore, o te hurihia i hade. E farii te tahi pae i te riri o te Atua—e aufau ratou i te utu‘a hope ta te Fatu e titau ia ratou ra, e aore ra ta te parau tia e titau ia ratou; e ia hoo na ia ratou te tota iti hope‘a roa, e afa‘ihia mai ratou mai roto mai i te tape‘araa. E parau haapiiraa ataata anei te reira ia haapiihia? Te mana‘o nei te tahi pae e haapiiraa ataata; e parau mau ïa, te taata atoa o te ore e faarue roa i te aroha o te Atua na roto i te raveraa i te hara, a riro atu ai ei melahi a te Diabolo, e afa‘ihia mai ïa no te farii i te hoê basileia hanahana (DBY, 382).

E rahi a‘e te feia te haapa‘o i te feia te taiva. Te tahi tuhaa o taua mau taata ra e haere ïa i roto i te basileia tiretiera, e te tahi pae râ, e ore e tia ia ratou ia tomo i reira i te mea e aita e tia ia ratou ia haapa‘o i te ture tiretiera; e roaa râ ia ratou te basileia o te au i to ratou hinaaro e to ratou haapa‘o (DBY, (DBY, 383).

Ua faataahia taua mau hanahana taa ê ra ia au i te ite e te huru o te taata (DNW, 13 Aug. 1862, 2).

E tai‘o tatou i roto i te Bibilia e, e hanahana ê to te mahana, e hanahaha ê to te marama, e hanahana ê to te mau fetia [a hi‘o 1 Korinetia 15:40–42]. I roto i te buka ra Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau [a hi‘o PH&PF 76], e parauhia na hanahana nei te telestial [teretia], te terrestrial [teretetiera] e te celestial [tiretiera], oia te basileia teitei atu. E mau ao te reira, e mau tuhaa taa ê, e aore ra e mau parahiraa, i roto i te fare o to tatou Metua. I teie nei ra, tera mau tane, e tera mau vahine, i roto i to ratou ite ore i te mana o te Atua e te mau faaûrûraa a te Varua Mo‘a, e arata‘ihia e te taata ê, i te faaohipa-ore-raa i to ratou iho maramarama, e te turu‘i-noa-raa i nia i te faaroo o te tahi ra, e ore roa ïa e tia ia ratou ia tomo atu i te hanahana tiretiera, ia faakoronahia mai ta ratou e mana‘o ra; e ore roa e tia ia ratou ia riro ei Atua. Eita e tia ia ratou ia faatere ia ratou iho, eita roa ïa e tia ia faatere ia vetahi ê, ia faaue-noa-hia râ ratou e tia ai, i te mau ohipa rii na‘ina‘i atoa, mai ta te tamarii ra. Eita e tia ia ratou ia faatere a‘e ia ratou iho, na Iakobo, e na Petero e na te tahi atu taata e faatere ia ratou. E ore roa e tia ia ratou ia riro ei Atua, e ore atoa e tia ia faakoronahia ei taata faatere, i te hanahana, te tahuti ore e te mau ora mure ore. E ore roa e tia ia ratou ia mau i te sepeta no te hanahana, no te tura e no te mana i roto i te basileia tiretiera. O vai te mau i te reira? Te feia o tei itoito roa e ua faaûrûhia i te tiamâraa mau no te ra‘i mai, o tei haere ma te măta‘u ore e tavini i to ratou Atua, ma te vaiiho atu i te tahi pae ia haapa‘o noa i to ratou hinaaro, ma te mana‘o papu e rave i te mea tia, hope noa’tu â te taata ê atu atoa i te haere na te haere‘a ê(DBY, 382–83).

Ahiri te feia ino e titauhia, i roto i ta ratou mau hara, ia haere i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti, i piha‘i-atoa-iho i te feia o tei tiaturi e e faaorahia te mau taata atoa—eita Iesu e vaiiho i te hoê noa a‘e, e hau roa’tu ïa to ratou mauiui aita ta te oroma‘i i reira e ahiri e ua parahi ratou i te roto auahi e te gopheri e ama ra. Te parau a te taata e mana‘o nei e parahi te tamarii iti ‘aru‘aru i hade e te feia faaturi râ, e te taata faufau, te taata eiâ, te taata haavare, te taata tăpû haavare, te taata taparahi taata, e te mau huru taata ino atoa, ia tatarahapa noa ratou a pohe ai, e faahepohia ïa ratou, ia au i te tahi parau haapiiraa, ia haere i mua i te aro o te Metua e te Tamaiti, e ahiri e tia ia ratou ia tomo i reira, mai te mea ra ïa o hade te reira no ratou ra (DBY, 385).

Te faautu‘araa a te Atua, e au ïa i te Atua. E mea mure ore te reira, i te mea e e ore roa e tae i te tau e ore ai e tia i te taata ia faahapahia, ia vai â te hoê hade ei parahiraa no ratou e tia ai. Mai te aha te maoro te feia faahapahia e faaea noa ai i hade, aita ïa vau i ite, aita atoa vau i ite i te faito mauiui ta ratou e farii. Ahiri e tia ia tatou na roto i te tahi noa’tu rave‘a ia faafaito i te rahiraa ohipa ino tei ravehia e ratou, e tia ïa ia faaau i te utu‘a i reira. E farii ratou ia au i ta ratou mau ohipa i roto i te tino tahuti nei. E mea mure ore te faautu‘araa a te Atua, e ere râ te auraa o te reira e, e faaea noa ïa te taata i roto i te faahaparaa e a muri noa’tu (DBY, 383).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

E haavahia tatou ia au i ta tatou ohipa, i ta tatou parau, i to tatou mana‘o e i ta tatou pahonoraa i te parau mau.

  • Ua haapii te Peresideni Young e “te oraraa o te taata, e mahana ïa no te tamataraa.” Eaha ta tatou e “faaite i te Atua” i roto i to tatou oraraa tahuti nei?

  • Eaha te mau mea e haavahia ai tatou i te mahana haavaraa? (A hi‘o atoa Alama 12:14; 41:3.)

  • O vai tei maitihia e te Atua?

  • Ua parau te Peresideni Young e, e haavahia tatou “i te parau no roto i to tatou iho vaha.” Nahea tatou ia ite e “faatiahia tatou e aore ra [e] faahapahia”?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, e haavahia tatou ia au i to tatou faaohiparaa i to tatou taime. No te aha to tatou taime i riro ai ei mea faufaa rahi roa? Nahea outou e haava ai i to outou faaohiparaa i to outou taime i teie nei? Eaha ta outou i haapii no ŏ mai i te tahi atu mau melo o te Ekalesia, te mau hoa, e te mau taata tupu no te faaohipa-maitai-raa i to tatou taime?

E haavahia tatou no to tatou oraraa “ia au i te faito maramarama i roaa ia [tatou].

  • Eaha te mau huru i roto i te oraraa o te taata o te haamâmâ i te mau utu‘a a te Fatu i nia ia ratou? Nahea tatou ia faaau i te reira parau tumu i to tatou mana‘o i te taata ua huru ê to ratou mau tiaturiraa i to tatou?

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, eaha te titauraa ia haapa‘ohia ia tia i te taata ia farii i roto i te oraraa a muri atu “i te hau, te hanahana, te tamahanahana … o te hau ê atu i ta ratou e mana‘o ra”?

Ia tae i te hopea ra, e farii te taata atoa, maori râ o te mau tamaiti o te pohe ra, i te hoê basileia hanahana.

  • No te aha aita e tia i te feia ino tei pohe i roto i ta ratou mau hara ia faaoroma‘i i te parahiraa i piha‘i iho i te Metua e te Tamaiti? (A hi‘o atoa Mormona 9:3–4; PH&PF 88:22.)

  • Ua parau te Peresideni Young e, te mau tamarii a te Metua i te Ra‘i, “e roaa [ïa] ia ratou te basileia o te au i to ratou hinaaro e to ratou haapa‘o.” Nahea tatou ia ite e, ua au anei tatou ia tomo i roto i te basileia ta tatou e hinaaro ra?

  • Ua haapii te Peresideni Young e, ia tae i te hopea ra, e farii te taata atoa, maori râ o te mau tamaiti o te pohe ra, i te hoê basileia hanahana. Eaha ta te reira e faaite ia outou no te hinaaro o te Metua i te Ra‘i i te faatupu i te parau tia e te aroha? Eaha ta te reira e faaite no To’na here i Ta’na mau tamarii?