Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 37: Ia Maramarama i te Pohe e i te Tia-fahou-raa


Pene 37

Ia Maramarama i te Pohe e i te Tia-fahou-raa

I te oro‘a hunaraa ma‘i no Elder Thomas Williams i te 13 no Tiurai i te matahiti 1874, ua parau mai te Peresideni Young i te parau no te pohe: “E peho pouri e te mărŭmărŭ hoi tera mea tei parauhia te pohe! Ia faarue i teie huru vairaa, ia au i te tino tahuti, e ia haere atu i te huru vai-oreraa, auê ïa te huru ê! Auê ïa te pouri o teie peho! Auê ïa te iteâ ore o teie e‘a, e ia haere-mo‘emo‘e-noa-hia te reira e tia ai. Ua hinaaro vau i te parau atu ia outou, e to’u mau hoa e to’u mau taeae, ahiri tatou i ite i te mau mea i te huru mau, ahiri hoi tatou i ite e i maramarama atoa i te reira, ua riro ïa teie mărŭmărŭ pouri e teie peho ei mea mâmâ roa e ia oti te reira i te haerehia e tatou e fariu tatou a hi‘o ai i muri, ma ta mana‘o e, inaha, o te haamaitairaa rahi a‘e ïa o to’u oraraa atoa, no te mea e, ua vaiiho atu vau i te oto, te ta‘i, te otohaa, te ati, te mamae, te mauiui, te ahoaho e te taiâ e ua tomo atu vau i roto i te hoê oraraa e ite ai au i te îraa o te ora o te roaa ia’u i rapae‘au i to’u tino. Ua tuuhia to’u nei varua, aita atura vau i poihâ, aita atura i vare‘a taoto, aita atura i po‘iâ, aita atura i rohirohi, e horo vau, e haere avae, e haa, e haere atu, e haere mai, e rave i teie, e rave au i tera, te mau mea atoa e titauhia ia’u, aita atura e mauiui, aita e paruparu, ua î au i te ora, ua î au i te itoito, e te oaoa nei au i te parahiraa mai o to’u Metua na roto i te mana o to’na Varua. Ua hinaaro vau i te parau atu i to’u mau hoa, ia ora outou i ta outou haapa‘oraa, ia ora outou ia tia ia outou ia î i te faaroo i te Atua, e anaana mai ïa te maramarama mure ore i nia ia outou, e ite outou iho e maramarama hoi i te reira mau mea” (DNSW, 28 July 1874, 1).

Te Mau Haapiiraa a Brigham Young

Eita te oaoa o te fenua nei e tapiri i “te hanahana, te popou e te hau e te oaoa o te taata” o te faarue i te oraraa tahuti ma te hau parau tia.

Emea oaoa roa e te popou e te tamahanahana hoi na te mau hoa ia ite e, te taata o tei faarue ma te hau i teie nei oraraa, e roaa ïa ia’na te tiafaahou-raa hanahana. Te fenua e te mau mea atoa ra i roto ra, e te mau mea atoa e au i te fenua nei i te pae‘au tino nei, eita ïa e tapiri i te hanahana, te popou e te hau e te oaoa o te taata” o te faarue i te oraraa tahuti ma te hau (DBY, 370).

Te otohaaraa no te feia parau tia tei pohe, no roto mai ïa i te ite ore e te paruparu tei ueuehia i roto i te tino tahuti nei, te faanahonahoraa i teie nei tiahapa ei parahiraa no te varua. Taa ê noa’tu te mauiui ta tatou e farii, taa ê noa’tu te mau mea ta tatou e faaoroma‘i, e tape‘a noa tatou i teie nei fenua ei metua vahine no tatou, aita atoa hoi tatou i au ia faarue te hoê noa’tu o ta’na mau tamarii ia tatou. E mea au roa na tatou ia faaea noa i roto i te mau taatiraa utuafare e vai nei i rotopu ia tatou te tahi e te tahi, aita hoi tatou i hinaaro ia taa ê tatou te tahi i te tahi (DBY, 370).

E parau mau ïa, e mea oto na tatou ia taa ê atu i to tatou mau hoa. E taata hoi tatou no te onoono, no te aroha, no te here, e mea mauiui hoi na tatou ia taa ê atu i to tatou mau hoa. E tape‘a tatou ia ratou i roto i te tiahapa tahuti nei, mauiui noa’tu â ratou. E ere anei e feruriraa aroha ore te reira? E ere anei e mea tia ia oaoa tatou ia faarue ana‘e te feia o tei pûpû i to ratou ora no te rave i te maitai e ua ora i te oraraa maoro? (DBY, 371).

Ahiri râ ua roaa ia tatou te ite no te hi‘o atu i te oraraa a muri atu, ahiri te paruparu, te mata pô, e te rohirohi i vehihia ai tatou i roto i te tino tahuti nei ua iriti-ê-hia ïa, aita ïa tatou i hinaaro faahou i te oto e i te otohaa (DBY, 370).

A ora outou i te huru oraraa e ia ara mai outou i roto i te ao varua e tia ai ia outou ia parau ma te haavare ore e, “Ahiri au i tamata faahou, aita ïa e tia ia’u ia haamaitai faahou i to’u oraraa tahuti.” Te faaitoito nei au ia outou, no te maitai no te Utuafare o Iseraela, no te maitai no Ziona ta tatou e patu, ia ora outou mai teie nei atu â e a muri noa’tu, ia au to outou huru i te hi‘opoa-maite-raa a te feia no te ra‘i mai. A ora i te oraraa atua, aore hoi e tia ia outou ia na reira, maori râ ia ora outou i te oraraa parau tia (DBY, 370).

I te poheraa, e taa ê te varua i te tino, e ho‘i te tino i te repo, e te varua, e tomo ïa i roto i te ao varua.

E mea tia i te taata atoa e mau nei i te parau tumu no te ora mure ore ia hi‘o i to’na tino ei mea no te fenua, mai te repo. Ia ho‘i to tatou tino i raro i te repo e tia ai. E parau mau ïa na te pae rahi o te taata, e mana‘o ri‘ari‘a roa ia feruri e e mea tia ia taa ê to tatou varua i to tatou tino no te hoê tau, e tauasini e e milioni hoi o tei ati i taua mana‘o ra a ora noa ai ratou. Ahiri ratou i maramarama i te tumu no teie oraraa tamataraa e i te parau tumu mau o te ora mure ore, e ohipa iti na‘na‘i roa ïa ia mauiui te tino a pohe atu ai (DBY, 368).

Ua oaoa te Fatu i te faanahonaho i te mau tiahapa tahuti i ŏ nei, e ia tuu atu i te mau varua i roto i te reira, e ua riro ratou ei taata ora i reira. Te vai ra te mahana, te tino, teie mea e mau ia outou, ta outou e hi‘o, ta outou e fâfâ, ta outou e tape‘ape‘a, e te aha atu, e ho‘i ïa i raro i te repo. Ua pohe anei te varua? Aita … . Ua pau teie tino i raro i te repo, te vai noa ra ïa te varua, e te varua ta te Atua i vehi i roto i te tiahapa tahuti, e haere ïa i roto i te ao varua (DBY, 368).

Ua hamanihia to tatou mau tino i te materia ta outou e ite nei, ta outou e maramarama nei; ua ite atoa outou e, ua fanauhia to tatou mau tino i roto i teie nei ao. E i reira, e haamata te mau tino i te farii i te mau materia o tei au i to ratou faanahonahoraa e to ratou tupuraa, e tupu atu i te faito tane [e aore ra vahine], e ruhiruhiâ, e pê, e ho‘i faahou atu i raro i te repo. I teie nei ra, pinepine noa‘tu â vau i te faaite atu i te reira, te mea tei parauhia e tatou te pohe, e ohipa ora ïa, e tei roto ïa i te materia i hamanihia ai te tino, e na te reira e faatupu i to’na pêraa ia faarue ana‘e te varua i te tino. Ahiri aita te reira, te tino, ia faaruehia e te varua, ua vai noa ïa e a muri e a muri noa’tu, mai te au i to’na huru a faaruehia ai e te varua, e ore ïa te reira e pê atu (DBY, 368).

Ua riro Iesu Mesia ei matamua no te tia-faahou-raa.

O Iesu te matahiapo mai te pohe maira, ia maramarama maitai outou i te reira. Aita i roaa ia Enoha, aita i roaa ia Eliaha, aita i roaa ia Mose, e te tahi noa’tu â taata o tei ora i nia i te fenua nei, noa’tu â te parau tia o to’na oraraa, aita atoa i roaa ia’na te tia-faahou-raa maori râ i muri a‘e i te piiraa a te melahi i te tino o Iesu Mesia mai roto mai i te menema ra. O oia te matahiapo o te feia i pohe. O oia te Fatu no te tia-faahou-raa–oia te taata matamua tei tia mai i nia i te fenua nei mai te pohe maira ia’na i farii i te hanahana o te tia-faahou-raa (DBY, 374).

E ere i te semeio ia’na. Tei ia’na te mana no te ora e no te pohe; e tia ia’na ia horo‘a i to’na ora, e e tia hoi ia’na ia rave faahou mai i te reira. O ta’na parau te reira, e e mea tia ia tatou ia tiaturi i te reira mai te mea e e tiaturi tatou i te aamu o te Faaora e te mau parau a te mau Aposetolo i papa‘ihia i roto i te Faufaa Apî. Tei roto ia Iesu taua mana ra, e no’na hoi ïa; na te Metua te reira i horo‘a ia’na; e tutuuraa ïa no’na, e e tia ia’na ia horo‘a i to’na ora, e tia hoi ia’na ia rave faahou mai i te reira (DBY, 340–41).

Te toto ta’na i haamanii i nia i te aivi i Keranio, aita ïa oia i farii faahou i te reira i roto i to’na mau uaua. Ua niniihia te reira, e ia tia faahou mai oia, e materia ê tei mono i te toto. E mai te reira atoa no te mau taata o te farii i te tia-faahou-raa; eita te toto e tia faahou e te tino, i hamanihia ai hoi te reira no te horo‘a i te ora i teie tino tahuti nei. Ia ore atu teie tino tahuti, e ia roaa faahou mai to tatou mau tino na roto i te mana o te tia-faahou-raa, te reira mea tei parauhia te i‘o ma te ora i roto, oia hoi te toto, o tei hamanihia no roto mai i te mau maa ta tatou e amu e te pape ta tatou e inu, e monohia ïa e te tahi materia ê; no te mea e, e ore e tia i te tino i‘o e te toto ia parahi i te Basileia o te Atua [a hi‘o 1 Korinetia 15:50] (DBY, 374).

Na to tatou haapa‘o maitai e faaineine ia tatou no te tia-faahou-raa hanahana, oia hoi te tuati-faahou-raa te tino e te varua.

E faaite te Evanelia o te ora e te faaoraraa i te taata atoa o tei farii i te reira e teie nei ao, e parahiraa taupoto noa ïa, e vairaa taupoto, e tamataraa taupoto, e te aha atu. Te huru e te tumu no teie ao, no tau mahana rii noa ïa, o tatou nei râ, ua hamanihia ïa tatou ia vai e a muri noa’tu. Eita te feia ino e hi‘o i rapae atu i teie nei ao. Ua maramarama tatou e, ia tatara atu te varua i teie ahu tahuti nei, ei reira tatou e ineine ai ia faaahuhia i te tahuti ore—ia faarue tatou i teie nei tino tahuti, e rave mai tatou i te tahuti ore [a hi‘o Alama 11:43–44]. E ho‘i teie mau tino i raro i te repo, teie râ to tatou nei tiaturiraa e to tatou nei faaroo, e farii faahou ïa tatou i teie mau tino no raro mai i te repo—e farii tatou i te tino nei â ta tatou e mau nei i ŏ nei, e mai te mea e ua haapa‘o maitai tatou i te mau parau tumu o te tiamâraa [o te evanelia], ei reira tatou e tia ai i te vairaa e a muri noa’tu (DBY, 372).

Ia faarue te varua i te tino, e vai-tiahapa-ore noa te reira i roto i te ao varua e ia faatupu te Fatu, na roto i ta’na ture ta’na i faataa, i te tia-faahouraa o tei pohe [a hi‘o PH&PF 93:33–34]. E te melahi e mau ra i te mau taviri no te tia-faahou-raa, ia faaoto ïa oia i ta’na pû, ei reira te mau materia tumu o tei faanahonaho i to tatou mau tino i ŏ nei, mai te mea e ua faatura tatou i te reira, vai noa’tu â tei reira i raro roa i te moana, e taa ê noa’tu â te tahi hu‘ahu‘a i te pae i apato‘erau, e te tahi i te pae i apato‘a, e te tahi i te pae i te hitiâ o te râ e te tahi â i te pae i te tooâ o te râ, e haaputu-paatoa-hia ïa ma te amoraa mata nei, e rave faahou mai to tatou mau varua i taua mau tino ra. Ei reira e tia ai ia tatou ia parahi i te Metua e te Tamaiti, e ore roa hoi e tia ia tatou ia parahi i ŏ raua ra hou taua mahana ra. Te mau varua, ia faarue i te tino, eita ïa e parahi i te Metua e te Tamaiti, e parahi râ i roto i te ao Varua, tei reira te vahi i faaineinehia no ratou. Te feia o te faatura i to ratou tiahapa tahuti nei, e ua here ratou i te Fatu ia Iesu Mesia e ua tiaturi hoi ia’na, ia tatara atu ratou i teie nei tahuti e tia ai, e ia ore ana‘e ra, e ore ïa e tia ia rave mai i te tahuti ore. Ia faahuru-ê-hia teie tino e tia ai, e ia ore ana‘e ra, e ore ïa e tia ia faaineinehia te reira no te parahi i te hanahana o te Metua (DBY, 372).

Ia taa ê te tino e te varua i te pohe ra, eaha te mea matamua no teie ao ta tatou e farii a muri a‘e? Te tino; o te onoonoraa hoê roa te reira i roto i te oraraa i muri a‘e i te pohe. I te matamua ra, ua farii tatou i te tino. Ua haavi te varua [o te tane parau tia e aore ra te vahine parau tia] i te tino, e ua auraro te tino i te mau tuhaa atoa o te parau tumu mo‘a ta te Atua i tuu i roto i te taata. Te varua i roto ra, e mea viivii ore ïa e te mo‘a, e ho‘i te reira ma te viivii ore e te mo‘a i te Atua, e parahi hoi i roto i te ao varua ma te viivii ore e te mo‘a, e, e tae i te tau, e farii te reira i te haamaitairaa no te haere mai e rave faahou mai i te tino. [O Iesu Mesia,] tei mau i te mau taviri no te tia-faahou-raa, inaha ua oti taua haere‘a i te haerehia e ana, e farii ïa oia i te hopoi‘a no te faatia faahou i to tatou mau tino, ei reira hoi to tatou mau varua i te vairaa ma te ineine i te tomo i roto i [to tatou] mau tino. Ei reira, ia ineine ana‘e tatou i te farii i to tatou mau tino, e riro ai to tatou mau tino ei tao‘a matamua no te ao nei o te faaite i te hoho‘a atua e roaa i te taata nei. O te tino ana‘e ra te pohe; e vai ora noa te varua (DBY, 373).

Teie tatou e huna atu nei i to tatou feia pohe ia au i te faanahoraa o te Autahu‘araa. Area te tahi pae o to tatou mau taeae râ, ua pohe ïa ratou i nia i te moana rahi; aita e tia ia ratou ia hunahia i roto i te menema, e puohuhia râ ratou i roto i te puohu a hurihia ai i raro i te tai, e ia mairi tau miniti rii noa, tei roto ïa i te opu o te ma‘o, teie râ, taua mau taata ra, e tia mai ratou i roto i te tia-faahou-raa, e farii atoa ïa i te hanahana atoa e au ia ratou, e faaahuhia hoi i te nehenehe rahi o te Feia Mo‘a tei tia faahou mai, mai te mea ra ia ratou e, ua hunahia ïa i roto i te afata ma‘i auro e te ario, e ua vaiihohia i te vahi i faataa-ê-hia no te hunaraa i te feia pohe (DBY, 373–74).

E ore roa e tia i te taata ia tomo i te basileia tiretiera e ia faakoronahia i te hanahana tiretiera, maori râ, ia farii oia i to’na tino i roto i te tia-faahouraa (DBY, 375).

Aita atu e tao‘a rahi mau e vai nei no outou e no’u atoa nei, maori râ o te fariiraa i te tia-faahou-raa mo‘a (DBY, 372).

Te Mau Mana‘o no te Haapiiraa

Eita te oaoa o te fenua nei e tapiri i “te hanahana, te popou e te hau e te oaoa o te taata” o te faarue i te oraraa tahuti ma te hau parau tia.

  • Mauiui noa’tu â te taa-ê-raa i te taata ta tatou i here, nahea tatou e ite ai i te oaoa e te tamahanahana i roto i to ratou poheraa?

  • Eaha te a‘o a te Peresideni Young no te tau tamataraa i roto i teie oraraa tahuti nei? Ua haapii atoa oia e, e mea tia ia tatou ia ora i te oraraa e au ai to tatou nei huru “i te hi‘opoa-maite-raa a te feia no te ra‘i mai.” Nahea tatou ia haapapu e e riro te Mahana Haavaraa ei mahana oaoa no tatou?

I te poheraa, e taa ê te varua i te tino, e ho‘i te tino i te repo, e te varua, e tomo ïa i roto i te ao varua.

  • Nahea te poheraa i riro ai ei “ohipa ora”?

  • Eaha ta te Peresideni Young i haapii no te tino ia faarue ana‘e te varua?

Ua riro Iesu Mesia ei matamua no te tia-faahou-raa.

  • Eaha te mea i nehenehe ai ia Iesu ia tia faahou mai?

  • Eaha ta tatou e haapii no te feia tei tia faahou mai no roto mai i te Tiafaahou-raa o te Mesia? Nahea to tatou mau tino e faahuru-ê-hia ai ia tia faahou mai tatou?

Na to tatou haapa‘o maitai e faaineine ia tatou no te tia-faahou-raa hanahana, oia hoi te tuati-faahou-raa te tino e te varua.

  • Ia au i te parau a te Peresideni Young, nahea te tia-faahou-raa e tupu mai ai? (A hi‘o atoa Alama 11:43; Philipi 3:21.)

  • Eaha te auraa o te parau ia faatura tatou i to tatou tiahapa tahuti nei?

  • No te aha “aita atu e tao‘a rahi mau e vai nei … maori râ o te fariiraa i te tia-faahou-raa mo‘a”?

Hōho’a
Christ appearing to Mary

Hou To’na taeraa i nia i To’na Metua, ua fâ mai Iesu Mesia ia Maria.

Hōho’a
pioneers burying dead

Ua faarûrû noa te Feia Mo‘a i te pohe i to ratou haereraa na te fenua aano, mai tei faaitehia i roto i teie hoho‘a i penihia.