Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 20: Te hoê aau tei î i te aroha e te faaroo: Te mau rata a te peropheta i to’na ra utuafarre


Pene 20

Te hoê aau tei î i te aroha e te faaroo: Te mau rata a te peropheta i to’na ra utuafarre

« A haamana‘o e e hoa papû mau vau no oe e no te mau tamarii e a muri noa’tu. Ua taamuhia to‘u nei aau i to oe e a muri e a muri noa’tu. E ia haamaitai mai te Atua ia outou paato‘a ».

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

Na roto i to’na piiraa peropheta, ua titauhia ia Iosepha Semita ia tere rahi no te faati‘a i te mau hinaaro o te hoê faanahonahoraa no te tupu vitivitiraa i te rahi. I muri a‘e i to’na ma‘itiraa ia Independence, Missouri, ei vahi no te paturaa ia Ziona i te tau mahanahana no te matahiti 1831, ua tupu vitiviti te Ekalesia i reira, a tamau noa’i te Ekalesia i te tupu i Ketelani, Ohio. Mai te matahiti 1831 e tae atu i te matahiti 1838, ua vai mai e piti pû no te mau melo, hoê i Misouri e te tahi i Ketelani, i reira te peropheta i ora‘i. I roto i taua area taime ra, ua rave te peropheta e pae taime i te tere fifi e 1.448 kilometera te atea no te hi‘opo‘a i te tupuraa o te Ekalesia i reira.

I te matahiti 1833 e i te matahiti 1837 faahou â, ua tere atu o Iosepha Semita no te mata‘ita‘i i te tuhaa fenua no Ontario, Canada, ma te haapiiraa i te evanelia e te faaitoitoraa i te mau amaa. I te matahiti 1834 e 1835, ua tere atu oia i Michigan no te farerei haere i te mau melo no te Ekalesia. I roto i te hoê tau matahiti e rave rahi, ua poro oia i te evanelia e ua faatere oia i te ohipa a te Ekalesia i Springfield, Illinoi; Boston e Salem, Massachussetts; Monmouth County, New Yersey; te oire no New York e Albany, New York; Cincinnati, Ohio; Philadelphia, Pennsylvania; Washington, D.C.; e te tahi atu mau vahi huru rau.

Ua faaatea pinepine te mau tere o te peropheta ia’na i to’na nohoraa e to’na utuafare, mai te mau hamani-ino-raa ta’na i tamau noa i te faaruru. Ua tape‘a e ua tuuhia oia i roto i te fare tape‘araa ma te ti‘a ore e rave rahi mau taime, e ua riro oia ei tumu no te mau tatini hororaa tano ore i mua i te ture. Ei hi‘oraa, i te 27 no tiurai 1837, ua faaru‘e atu te peropheta e te tahi atu feia faatere e rave rahi no te Ekalesia i te oire no Ketelani no te farerei haere i te feia mo‘a i Canada. I to ratou taeraa i Painesville, Ohio, ua « tape‘ahia ratou i te taato‘araa o te mahana e te mau hororaa iino e te iria i mua i te ture ». No te mea hoi e aita ratou i atea roa i te oire no Ketelani, ua haamata ratou i te hoi atu i to ratou fare no te faafaaea e no te haamata faahou i to ratou tere i te mahana i muri iho. Ua papa‘i te peropheta, « I te toparaa mahana ua pa‘uma vau i roto i te pereoo hutihia e te puaahorofenua no te hoi atu i te fare i Ketelani. I taua taime ra ua ou‘a mai te muto‘i faatere i roto i te pereoo, ua haru i te mau taura faahoro, e ua horo‘a mai ia‘u i te hoê titauraa mana no te haere atu i te fare haavâraa ».1

Ua riro te mau ma‘iriraa o te peropheta i to’na utuafare ei tamataraa teimaha no’na e no to’na utuafare. Te faaite mai nei ta’na mau rata ia Emma i to’na mana‘o mo‘emo‘e o ta’na i farii e to’na mihi ia’na e i ta raua mau tamarii. Ua papa‘i tamau noa oia no to’na here rahi i to’na utuafare e to’na faaroo i te Atua. Ua horo‘a oia i te mau tamahanahanaraa no roto mai i te aau i to’na utuafare, ma te faaite i to’na anaanatae no te oraraa i mua noa-’tu te mau tamataraa ta ratou e faaruru ra.

I te 1 no eperera 1832, ua faaru‘e te peropheta i te utuafare no te pitiraa o to’na tere i Misouri, hoê noa hepetoma i muri a‘e i to’na târaahia e tapiri-raa-hia i te huruhuru moa e te hoê pŭpŭ taata iino e e piti noa iho mahana i muri a‘e i te poheraa o ta’na tamaiti faaamu. E mea papû e ua î to’na aau i te oto e te mana‘o pe‘ape‘a no ta’na vahine faaipoipo, o Emma, e no ta’na ana‘e tamarii e ora ra, o Julia. A hoi ai oia i te fare i te ava‘ei muri iho, ma te mana‘ona‘o i te amui atu i to’na utuafare, ua tape‘ahia oia e rave rahi mau hepetoma i Greenville, Indiana. Ua pêpê ino roa te avae o te episekopo Newel K. Whitney, te hoê o te mau hoa o te peropheta i roto i teie nei tere, i roto i te hoê ati pereoo e ua ti‘a ia’na ia faaea ia noaa rii mai te itoito hou e ti‘a ai ia’na ia tere. I roto i taua taime ra, ua faata‘erohia te peropheta na roto i te tahi rave‘a, e no to’na pihae u‘anaraa ua fefe roa to’na ra taa. Ua haere atu oia i te episekopo Whitney, tei ni‘a noa â i to’na ro‘i, ua horo‘a ia Iosepha i te hoê haamaitairaa autahu‘araa. Ua ora te peropheta i te reira iho taime.

I muri noa iho i teie nei ohipa tei tupu, ua papa‘i te peropheta i teie nei mau parau i ta’na vahine faaipoipo: « Ua tae mai te taea‘e Martin [Harris] i ŏ nei e ua afa‘i mai i te parau oaoa e e mea maitai to matou mau utuafare i to’na faaru‘eraa’tu i reira, na te reira parau apî i faaitoito i to matou nei aau e tei faaoraora i to matou mau varua. Te haamauruuru nei matou i to tatou Metua i te Ao ra no to’na maitai i ni‘a iho ia matou e i ni‘a ia outou paato‘a… E ere roa to‘u huru i te mea au roa, noa’tu ra e tamata vau i te oaoa, na roto i te tautururaa a te Fatu… Ua hinaaro vau ia ite mata’tu ia Julia na‘ina‘i e ia rave faahou â ia’na i ni‘a i to‘u nei turi avae e ia paraparau ia oe… Te haapapû atu nei au i to‘u here ia oe ei tane faaipoipo na oe. Ia haamaitai mai te Fatu ia oe, ia vai te hau ia oe, a parahi e tae noa’tu i te taime e hoi atu ai au ».2

Te mau haapiiraa a Iosepha Semita.

E pure te mau melo no te utuafare ia tamahanahanahia e ia haapuaihia te tahi e te tahi.

Na Emma Smith, i te 13 no atopa 1832, mai te Oire no New York atu, New York: « I teie nei mahana, ua ori haere au na roto i te tuhaa nehenehe roa‘e o te oire no New York. E mea rarahi mau e e mea nehenehe mau te mau fare, e ua riro te reira e maereraa no te taata mata‘ita‘i… I muri a‘e i to‘u mata‘ita‘iraa i te mau mea ato‘a ta‘u i hinaaro i te mata‘ita‘i, ua hoi atu vau i roto i to‘u nei piha no te feruri e no te tamarû i to‘u nei mana‘o; e inaha, ua tomo oi‘oi mai te mau mana‘o no te utuafare, no Emma e Julia i roto i to‘u nei feruriraa mai te hoê pape pu‘e e ua hinaaro vau no te hoê taime ia ti‘a atu i piha‘i iho ia raua. Ua î to‘u ouma i te mau mana‘o e te aroha o te hoê metua e te hoê tane faaipoipo, e ahani ua nehenehe ia‘u ia ti‘a atu i piha‘i iho ia oe e parau atu ïa vau ia oe e rave rahi mau mea…

« E au ra e ua hinaaro vau i te parau i te tahi parau ia oe no te tamahanahana ia oe i roto i to oe tamataraa taa ê e te ati ta oe e faaruru nei i teie nei taime [ua hapû o Emma i taua taime ra]. Te ti‘aturi nei au e e horo‘a te Atua ia oe te puai ia ore oe e paruparau. Te pure nei au i te Atua ia tamarû i te mau aau o te feia i piha‘i iho ia oe, ia hamani maitai ratou ia oe e ia rave ê atu ratou i te teimaha mai ni‘a atu i to oe tua, mai te au ia ratou, ia ore oe e mauiui. Te aroha nei au ia oe, no te mea ua ite au i to oe huru e aita vetahi ê i ite, e ti‘a râ ia oe ia faaitoito ia oe i te iteraa e o te Atua to oe hoa i te ra‘i e te vai nei to oe hoa ora papû i ni‘a i te fenua nei, ta oe tane faaipoipo ».3

Na Emma Smith i te 12 no novema 1838, mai Richmond, Missouri, i reira to’na tape‘a-raa-hia i roto i te fare tape‘araa: « Ua farii au i ta oe na rata, ta‘u i tai‘o e rave rahi mau taime; ua riro te reira rata ei tao‘a faufaa rahi no‘u. E te Atua e, a horo‘a mai na i te haamaitairaa e ia ite mata faahou vau i to‘u nei utuafare here i roto i te fana‘oraa i te oaoa no te ti‘amâraa e te oraraa sotiare. E î roa ïa to‘u nei aau i te mauruuru rahi mai te mea e haru mai au ia ratou i roto i to‘u nei ouma e ia apa vau i to ratou mau papari‘a. A parau atu i te mau tamarii e te ora noa ra vau e a ti‘aturi e e hoi atu vau no te farerei ia ratou eita e maoro roa. A tamahanahana i to ratou mau aau ma to puai ato‘a, e a tamata i te tamahanahana ia oe iho ma to‘u puai ato‘a…

« Nota: A papa‘i pinepine mai, mai te mea e nehenehe ia oe, e mai te mea e nehenehe a haere mai e hi‘o ia‘u, e afa‘i mai i te mau tamarii mai te mea e nehenehe. A rave mai te au i to oe iho mau mana‘o e to oe feruriraa maitai, e a tutava i te tamahanahanaraa, mai te mea e nehenehe, e te ti‘aturi nei au e maitai te mau mea ato‘a ».4

Na Emma Smith i te 4 no eperera 1839, mai roto atu i te fare tape‘araa i Liberty, Misouri: « E ta‘u Emma here e, te mana‘ona‘o tamau nei au ia oe e te mau tamarii… Te hinaaro nei au ia hi‘o mata’tu ia Frederick na‘ina‘i, ia Iosepha, Julia e Alexander, Johanna [te hoê tamahine otare e ora ra i piha‘i iho i te mau Smith], e o Major ruau [te uri no te utuafare]. E o oe iho, mai te mea te hinaaro nei oe ia ite i to‘u hinaaro rahi ia oe, a hi‘opo‘a na i to oe mau mana‘o, to oe hinaaro rahi i te hi‘o mata ia‘u, e ia riro oe ei haavâ ia oe iho. E oaoa roa vau i te haere avae noa’tu mai ŏ nei atu e tae atu ia oe, ma te tapoo ore e te vai tahaa i te afaraa no te hi‘o atu ia oe e ia faariro ei oaoaraa rahi, ma te ore e feruri e e mea fifi te tere… Te faaoroma‘i nei au ma te puai i te mau faaheporaa ato‘a ta‘u e farii nei; e o ratou ato‘a tei piha‘i iho ia‘u. Aore roa te hoê o matou i faaru‘e i te faaroo ».5

Na Emma Smith i te 20 no tenuare 1840, mai te mataeinaa no Chester, Pennsylvania: « Te hinaaro rahi nei au i te ite mata atu ia outou paato‘a hoê faahou â taime i roto i teie nei ao. E au ra e mea maoro te taime to‘u taa-ê-raa ia outou, tera râ na roto i te tautururaa a te Fatu, eita ïa vau e maoro roa’tu â i te taa-ê-raa ia outou… Ua î tamau noa vau i te mana‘o tapitapi e e na reira noa vau e tae noa’tu i te taime e hoi atu ai au i te fare. Te pure nei au i te Atua ia faaherehere ia outou paato‘a e tae noa’tu i te taime e tae atu ai au i te fare. E ta‘u Emma here e, e mea puai roa to‘u mana‘o here ia oe e i te mau tamarii rii. Te hinaaro nei au e ia haamana‘o outou ia‘u. A parau i te mau tamarii ato‘a e te here nei au ia ratou e e hoi oi‘oi atu vau i te fare mai te mea e nehenehe ta‘u. Ia outou na i roto i te taamu o te here, ta oe tane faaipoipo ».6

Te hopoi‘a no te haapiiraa i ta tatou mau tamarii tei ni‘a ïa ia tatou nei

Na Emma Smith i te 12 no novema 1838, mai Richmond, Misouri, i reira to’na tape‘a-raa-hia i roto i te fare tape‘araa: « A parau atu ia Joseph na‘ina‘i e e ti‘a ia’na ia riro ei tamaiti maitai; ua here to’na metua tane ia’na i te hoê here maitai roa. O oia te matahiapo e eita e ti‘a ia’na ia haamauiui i te mau tamarii na‘ina‘i mai ia’na, ia faaitoito râ oia ia ratou. A parau atu ia Frederik na‘ina‘i e te here nei to’na metua tane ia’na ma to’na aau ato‘a; e tamaiti maitai oia. E tamahine maitai o Julia na‘ina‘i. Te here ato‘a nei au ia’na. E tamarii oia o te nehenehe e rave i te ohipa maitai. A parau atu ia’na e te hinaaro nei to’na metua tane ia haamana‘o oia ia’na e ia riro ei tamahine maitai. A parau i te toe‘a o te mau tamarii e te mana‘ona‘o nei au ia ratou e te pure nei au no ratou paato‘a… Te mana‘ona‘o noa nei au ia Alexander na‘ina‘i i te mau taime ato‘a. E ta‘u Emma here iti e, te hinaaro nei au e ia haamana‘o oe e, e hoa papû mau vau e te haapa‘o maitai no oe e no te mau tamarii e a muri noa’tu. Ua natinatihia to‘u aau i ni‘a i to outou na e a muri e a muri noa’tu. Ia haamaitai mai te Atua ia outou paato‘a, amene. O vau ta oe tane faaipoipo e tei roto vau i te mau fifi taamu e te ati rahi ».7

Na Emma Smith i te 4 no eperera 1839 mai roto mai i te fare tape‘araa i Liberty, Misouri: « Aita vau e hinaaro e ia vaiiho oe i te mau tamarii rii ia haamo‘e ia‘u. A parau atu ia ratou e te here nei papa ia ratou i te hoê here maitai roa, e te rave nei oia i te mau mea ato‘a e nehenehe ia’na ia faatea ê atu i te mau taata iino no te haere atu ia ratou ra. A haapii [i te mau tamarii] i te mau mea ato‘a e nehenehe ia oe ia haapii, ia noaa ia ratou te mau feruriraa maitai. A aroha e a hamani maitai ia ratou; eiaha e riri ia ratou, a faaroo râ i to ratou mau hinaaro. A parau atu ia ratou e te parau atu nei o papa e e ti‘a ia ratou ia riro ei mau tamarii maitai e ia faaroo i to ratou metua vahine. E ta‘u Emma here e, te vai nei te hoê hopoi‘a rahi i ni‘a iho ia oe no te faaherehereraa ia oe i roto i te hanahana e te haavîraa i mua ia ratou e te haapiiraa ia ratou i te mau mea ti‘a, no te haapii i to ratou mau feruriraa apî e te marû e ia haamata ratou i te haere na ni‘a i te mau e‘a afaro e ia ore ratou ia viiviihia i to ratou apîraa ra na roto i te hi‘oraa’tu i te mau hi‘oraa ti‘a ore ».8

Na Emma Smith i te 9 no novema 1839, mai Springfield, Illinois mai: « E î ïa vau i te mana‘o tapitapi no oe e te mau tamarii e tae noa’tu i te taime e farii ai au i te parau apî no outou, e no Frederik na‘ina‘i ihoa ra. E mea mauiui i te faaru‘eraa’tu ia’na i roto i to’na ma‘i. Te ti‘aturi nei au e haapa‘o oe i taua mau huaai apî mai tei au i te hoê metua vahine e te hoê feia mo‘a e ia tamata i te faatupu i to ratou mau feruriraa e ia [haapii] ia ratou ia tai‘o e ia haavî i to ratou hinaaro. Eiaha e vaiiho ia ratou i te vahi mata‘i ia putahia ratou i te to‘eto‘e, e a tamata i te rave i te taime no te faafaaea. E taime roa e te mo‘emo‘e to‘u atearaa ia oe… A faaoroma‘i e tae noa’tu i te taime e hoi atu ai au, e a rave mai te mâraa ia oe. Eita ta‘u e nehenehe e papa‘i i te mea ta‘u e hinaaro, ia ti‘aturi mai râ oe, e mea maitai roa to‘u mau mana‘o ia outou paato‘a ».9

O te Atua to tatou hoa e e nehenehe ta tatou e ti‘aturi Ia’na i roto i to tatou mau tau ati

Na Emma Smith i te 6 no tiunu 1832, mai Greenville, Indiana mai: « Ua haere au e mata‘ita‘i fatata i te mau mahana ato‘a i te hoê uru raau tei muri noa i te oire, i reira vau e nehenehe ai e tapuni atu i te mau mata taata e ia faaite i reira te mau mana‘o ato‘a o to‘u nei aau na roto i te feruriraa hohonu e te pure. Ua haamana‘o vau i te mau taime i mahemo no to‘u oraraa e ua oto vau e ua heva vau no te oto no to‘u maamaa i te faati‘araa i te enemi o to‘u varua ia faatere rahi ia‘u mai ta’na i na reira i te mau taime i mahemo. E taata aroha râ te Atua e ua faaore oia i ta‘u mau hara, e te oaoa nei au e ua tono oia i te tamahanahana i te mau taata ato‘a o te ti‘aturi e o te faahaehaa ia ratou i mua ia’na…

« E tamata ïa vau i te oaoa i te mea ta‘u i farii, ma te iteraa e e o te Atua to‘u hoa. E ite ïa vau i roto ia’na te tamahanahanaraa. Ua horo‘a vau to‘u ora i roto i to’na rima. Ua ineine vau i te haere i ta’na piiraa. Te hinaaro nei au ia parahi i piha‘i iho i te Mesia. Aita vau e haafaufaa nei i to‘u nei oraraa [maori râ] no te raveraa i to’na hinaaro ».10

Na Emma Smith i te 4 no tiunu 1834, mai te hiti anavai no te anavai Mississipi i te tooa o te ra i Illinois; te tere ra te peropheta Iosepha e te puhaparaa no Ziona: « Mai teie nei e i muri iho te mana‘ona‘o nei matou ma te mana‘o tapitapi i to matou mau hoa faaipoipo e ta matou mau tamarii—to matou mau utuafare mai te au i te tino tei taamuhia i to matou mau aau—e to matou ato‘a mau taea‘e e mau hoa… A parau ia papa Smith e te utuafare taato‘a e te taea‘e Oliver [Cowdery] ia tamahanahanahia ratou e ia hi‘o atu ratou i te mahana e hope ai te mau tamataraa e te mau ati no teie nei oraraa, e e oaoa ïa tatou i te mau hotu no ta tatou ohipa mai te mea e haapa‘o noa tatou e tae atu i te hopea, o ta‘u ïa e pure nei e ia riro te reira ei oaoaraa hopea no tatou paato‘a ».11

Na Emma Smith i te 4 no novema 1838, mai Independence, Missouri mai i reira to’na tape‘a-raa-hia i roto i te fare tapearaa: « E to‘u hoa here no to‘u mafatu i te tau ati e te mauiui, te hinaaro nei au i te faaite atu ia oe e e mea maitai au e e mea maitai matou paato‘a no ni‘a i to matou iho hopearaa… Te pe‘ape‘a rahi nei au no oe e no ta‘u nei mau tamarii au maitai. Te oto nei to‘u aau e te aroha rahi nei au i te mau taea‘e e te mau tuahine e no te taparahi-raa-hia te nunaa a te Atua… E aha ta te Atua e nehenehe e rave no matou aita ïa vau i ite, te ti‘aturi nei râ vau i te mea maitai i te mau taime ato‘a. Noa’tu e haere au i te pohe, e ti‘aturi au i te Atua. E aha te mau ohipa iino ta te mau taata iino e nehenehe e rave aita ïa vau i ite, te ti‘aturi nei râ vau e e mea iti aore râ aita e oti‘araa. Ia aroha mai te Atua ia matou… Ua faaherehere te Atua i te tahi o matou e tae noa mai i teie nei taime; penei a‘e e faaite mai â oia ia matou i te tahi mana‘o aroha…

« Eita e nehenehe ia‘u ia ite papû i roto i to‘u nei huru i teie nei taime, e nehenehe noa râ ta‘u e pure ia faaorahia vau e tae noa’tu ia faaitehia mai te reira, e ia rave i te mau mea ato‘a o te tae mai ma te faaoroma‘i e te mana‘o papû. Te ti‘aturi nei au e e haapa‘o maitai noa oe i te mau ti‘aturiraa ato‘a. Eita e nehenehe ta‘u e papa‘i rahi atu i roto i to‘u nei huru. A faatere i te mau mea ato‘a mai tei titauhia ia oe. Ia horo‘a mai te Atua ia oe i te paari e te haapa‘o maitai e te hau, e te ti‘aturi nei au e tei ia oe na teie nei mau mea ato‘a.

« Ua riro te mau tamarii rii ei mana‘ona‘oraa tamau na‘u. A parau atu ia ratou e te ora noa ra o papa. Ia faati‘a mai te Atua e ia ite mata faahou â vau ia ratou. E Emma e… eiaha e faaru‘e ia‘u e te parau mau, a haamana‘o râ ia‘u; mai te mea aita vau e farerei faahou â ia oe i roto i teie nei oraraa, ia faati‘a mai te Atua e e farerei taua i te ra‘i. Eita e nehenehe ta‘u e faaite i to‘u mau mana‘o; ua î roa to‘u nei aau. A parahi, e ta‘u Emma here e te maitai. Na oe vau e a muri noa’tu, ta oe tane faaipoipo e to oe hoa mau ».12

Na Emma Smith i te 21 no mati 1839, mai te fare tape‘araa i Liberty, Missouri mai: « E ta‘u Emma here e, te ite maitai nei au i ta oe mau tautooraa e te aroha nei au ia oe. Mai te mea e faaherehere mai te Atua i to‘u ora hoê faahou â taime no te atuaturaa ia oe, e tamarû ïa vau i ta oe ohipa e e tutava ïa vau i te tamahanahana i to oe na aau. Te hinaaro nei au e ia haapa‘o maitai oe i te utuafare mai tei mâraa ia oe. Te ti‘aturi nei au e e rave oe i te mau mea ato‘a e nehenehe ia oe. Ua oto vau i te faarooraa e ua ma‘ihia o Frederick, te ti‘aturi nei râ vau e e maitai faahou â oia e e mea maitai paato‘a outou. Te hinaaro nei au e ia tamata oe i te faataa i te taime no te papa‘i mai ia‘u i te hoê rata roa no te faaite mai ia‘u i te mau mea ato‘a e nehenehe ia oe e mai te mea te ora noa ra o Major e e aha ta taua mau tamarii rii e parau nei o te tarere nei i to oe a‘i… A parau atu ia ratou e tei te fare tapearaa vau e ia faaorahia to ratou mau oraraa…

« Te faatere nei te Atua i te mau mea ato‘a mai te au i to’na iho hinaaro. Tei ni‘a ia’na to‘u nei ti‘aturiraa. E mea faufaa rahi roa no‘u te ora o to‘u nei varua mai te au i to‘u iteraa papû no ni‘a i te mau mea mure ore. Aita e pe‘ape‘a mai te mea e faataere te Fatu i te faaora ia‘u. E ti‘a ia‘u ia haapa‘o maitai i to‘u nei oraraa, o ta‘u ïa opuaraa. Te hinaaro nei au e ia na reira ato‘a oe. No oe e a muri noa’tu ».13

Na Emma Smith i te 16 no atete 1842, piha‘i iho ia Nauvoo, Illinois; te tapuni ra te poeropheta Iosepha i to’na mau enemi: « Te rave nei au i te taime no te faaite atu ia oe i to‘u mauruuru mau no na farereiraa maitai e piti o ta oe i rave e o tei tamahanahana ia‘u i roto i to‘u nei ti‘araa mai te hoê taata tei faateaê-hia. Eita e nehenehe i te mau parau ia faaite i te mauruuru o to‘u nei aau, no te hoaraa mau e te mahanahana ta oe i faaite mai ia‘u na roto i teie nei mau mea. Ua tere te taime, mai to oe faaru‘eraa mai ia‘u, e mea au roa te reira e tae noa mai i teie taime; ua farii maite to‘u nei feruriraa i te mea o te tupu mai i ni‘a ia‘u, ia tupu mai ïa te mau mea tei faataahia…

« A parau atu i te mau tamarii e e mea maitai to ratou metua tane e tae noa mai i teie nei taime; e te pure tuutuu ore noa nei oia i te Atua Mana Hope ia paruruhia oia, e ia paruruhia oe e o ratou. A parau atu ia mama Smith e e mea maitai te mau mea ato‘a no ta’na tamaiti, i roto anei i teie nei oraraa aore râ i roto i te pohe; no te mea te na reira mai nei te Atua te Fatu. A parau atu ia’na e te haamana‘o nei au ia’na i te mau taime ato‘a, mai ia Lucy ato‘a [te tuahine o Iosepha], e te toe‘a ato‘a o te utuafare. E ti‘a ia ratou ia oaoa maitai… To oe hoa, ta oe tane faaipoipo o te here nei ia oe e tae noa’tu i te pohereaa, e a muri noa’tu; e a muri noa’tu ».14

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • A tai‘o poto faahou i teie nei pene, ma te ite i te mau mana‘o o Iosepha Semita no Emma e ta raua mau tamarii. E aha ta to’na hi‘oraa e haapii mai nei no ni‘a i to tatou paraparauraa e raveraa i roto i to tatou mau utuafare? Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai i te mau rave‘a itoito a Ioseph e o Emma i te papa‘iraa e te farereiraa te tahi i te tahi? E aha te tahi o te mau mea ta outou i rave no te faaite i te mau melo no te utuafare e te here nei outou ia ratou?

  • Ua parau te peropheta Iosepha ia Emma e « hoa mau oia [no’na] e no te mau tamarii e a muri noa’tu » e ua haamauruuru oia ia’na no to’na « hoaraa mau e te mahanahana » (te mau api 276–80). E aha ta te mau tane e te mau vahine faaipoipo e nehenehe e rave no te atuatu i to ratou mau hoaraa?

  • I roto i ta’na mau rata, ua faaite o Iosepha Semita i te ti‘aturiraa ia Emma, ma te faaite i to’na ti‘aturiraa e e rave o Emma i te mau faaotiraa maitai e e rave oia i te mau mea ato‘a e nehenehe ia’na no te atuaturaa i te utuafare (api (api 279). Nahea teie mau faaiteraa i te ti‘aturiraa e haamaitai ai i te auraa i rotopu i te hoê tane faaipoipo e te hoê vahine faaipoipo?

  • A tai‘o i te poro‘i a te peropheta Iosepha i ta’na mau tamarii i roto i te piti o te paratarafa i te api 280. Nahea te reira i tauturu ai i te mau tamarii ia farii i teie nei parau apî? I roto i te mau tau tamataraa, e aha ta te mau metua e nehenehe e rave no te faaite atu i ta ratou mau tamarii e e faaroo to ratou i te Atua?

  • A tai‘o faahoou i te mau parau a Iosepha Semita no te ti‘aturiraa i te Atua tei itehia i roto i te mau api 278–80. A hi‘opo‘a maite i teie mau parau o tei haaputapu taaê ia oe iho. E nahea e nehenehe ia outou ia faaohipa teie mau parau mau i roto i to outou oraraa?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Genese 2:24; 1 Korinetia 11:11; Ephesia 5:25; Mosia 4:14–15; PH&PF 25:5, 9, 14; 68:25–28

Te mau nota

  1. History of the Church, 2:502; faatomaraa no teie tau; no roto mai i te « History of the Church » (parau papa‘i) buka B-1, p. 767, e addenda, 6, mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Salt Lake City, Utah.

  2. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 6 no tiunu 1832, Greenville, Indiana; Chicago Historical Society, Chicago, Illinois.

  3. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 13 no atopa 1832, New York City, New York; Community of Christ Archives, Independence, Missouri.

  4. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 12 no novema 1838, Richmond, Missouri; Community of Christ Archives, Independence, Missouri.

  5. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 4 no eperera 1839, fare tapearaa no Liberty, Liberty, Missouri; Beinecke Library, Yale University, New Haven, Connecticut; hoho‘a i roto i te mau haaputuraa a te Ekalesia. te taato‘araa o te i‘oa o Johanna o Johanna Carter, e tamahine otare oia na John S. e Elizabeth Kenyon Carter.

  6. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 20 no tenuare 1840, Chester County, Pennsylvania; Chicago Historical Society, Chicago, Illinois.

  7. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 12 no novema 1838, Richmond, Missouri; Community of Christ Archives, Independence, Missouri.

  8. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 4 no eperera 1839, fare tapearaa no Liberty, Liberty, Missouri; Beinecke Library, Yale University, New Haven, Connecticut; hoho‘a i roto i te mau haaputuraa a te Ekalesia.

  9. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 9 no novema 1839, Springfield, Illinois; Community of Christ Archives, Independence, Missouri; hoho‘a i roto i te mau haaputuraa a te Ekalesia.

  10. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 6 no tiunu, Greenville, Indiana; Chicago Historical Society, Chicago, Illinois.

  11. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 4 no tiunu 1834, mai te hiti pape no te Anavai no Mississippi i te tooa o te ra ia Illinois; Letter Book 2, 1837–43, 58, Joseph Smith, Collection, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  12. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 4 no novema 1838, Independence, Missouri; Community of Christ Archives, Independence, Missouri; hoho‘a i roto i te mau haaputuraa a te Ekalesia.

  13. E rata na Iosepha Semita ia Emma Smith, 21 no mati 1839, fare tape‘araa no Liberty, Liberty, Missouri; Joseph Smith, Collection, mau haaputuraa a te Ekalesia.

  14. History of the Church, 5:103, 105; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita ia Emma Smith, 16 no atete, i piha‘i iho ia Nauvoo, Illinois.

Hōho’a
Joseph’s family at Liberty Jail

No te rahi o te hopoi‘a a te peropheta, tae noa’tu i te mau haamani-ino-raa o ta’na e faaruru, e mea pinepine oia i te tere atea’tu i to’na utuafare. A tape‘ahia ai oia e to’na tuaane o Hyrum i te fare auri no Liberty, ua haere te vahine a te peropheta, o Emma, e ta raua tamaiti o Joseph e farerei ia’na.

Hōho’a
letter from Joseph to Emma

Te hoê tuhaa o te rata tei papa‘ihia e te peropheta Iosepha Semita ia Emma Semita i roto i te fare auri no Liberty i te 21 no mati 1839.