Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 38: Te rata a Wentworth


Pene 38

Te rata a Wentworth

Te rata a Wentworth o te faati‘araa ïa a te peropheta Iosepha Semita no ni‘a i te « tupuraa, te haereraa i mua, te hamani-ino-raa e te faaroo o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei » e tae noa’tu te mau faahitiraa parau tei matauhia hoi ei mau Hiro‘a Faaroo.

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

Taaê noa’tu i te riroraa ei peresideni no te Ekalesia, e rave rahi ê atu â ta Iosepha Semita mau hopoi‘a i Nauvoo. I te ava‘e me 1842, ua riro mai oia ei tavana oire no Nauvoo, oia hoi o oia ato‘a ia te haavâ faatere no te tiribuna no te oire no Nauvoo. E tenerara e e faatere oia no te nuu no Nauvoo. E i te ava‘e fepuare 1842, ua amo oia i te toro‘a papa‘i ve‘a faatere no te Times and Seasons, te hoê ve‘a a te Ekalesia, teie nene‘iraa e piti taime i te ava‘e. Ua horo‘a te Times and Seasons i te hoê rave‘a no te feia faatere no te Ekalesia ia tau‘a parau e te feia mo‘a, ia pia i te mau heheuraa e te mau a‘oraa faufaa rahi, e ia faaiteite i te mau parau apî no te Ekalesia. Ua maitihia o John Taylor, e melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, no te faatere i te mau tuhaa e rave rahi no te ve‘a i raro a‘e i te arata‘iraa a te peropheta.

I roto i te nene‘iraa matamua tei ravehia a riro ai oia ei papa‘i ve‘a faatere, ua papa‘i te peropheta e e horo‘a te ve‘a i te mau papa‘iraa no ni‘a « i te mau ohipa faufaa rahi o te tupu nei i piha-‘iho ia tatou i te mau mahana ato‘a; te tere oi‘oiraa o te parau mau; te mau faaiteraa e rave rahi ta tatou e farii nei i te mau mahana ato‘a, no ô mai i te mau peresibutero i te ara; i roto i teie nei fenua, i Peretane, no te fenua no Europa mai, e te tahi ê atu fenua no te ao; te huru arepurepuraa o te mau fenua; te mau episetole e te mau haapiiraa a te Tino Ahuru ma Piti; e te mau heheuraa ta tatou e farii nei no ŏ mai i te Teitei Roa ra ».1

A rave ai te peropheta i te ohipa ei papa‘i ve‘a faatere, ua pia te Times and Seasons i te mau papa‘iraa faufaa rahi roa. Ua nene-‘ihia te papa‘iraa a te buka a Aberahama e e piti hoho‘a tei nene-‘ihia i te ava‘e mati 1842, e ua nene‘ihia te toru o te hoho‘a i te ava‘e me. Oia ato‘a i te ava‘e mati, ua haamata te peropheta i te nene‘i i te « Aamu no Iosepha Semita » te aamu o te riro mai i muri iho te History of the Church (Te Aamu no te Ekalesia).

I roto i te ve‘a Times and Seasons no te 1 no mati 1842, ua nene‘i te peropheta i te mea tei riro mai te rata a Wentworth. Ua tatara te peropheta te mau tumu i nene‘i ai oia i teie mau papa‘iraa: « Na ni‘a i te aniraa a John Wentworth tane, te papa‘i ve‘a faatere e te fatu o te ve‘a Chicago Democrat, ua papa‘i au i teie nei haapotoraa no te ti‘araa, te tereraa i mua, te hamani-ino-raa e te faaroo o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e ua riro au, i raro a‘e i te faatereraa a te Atua, te taata tei faati‘a i te Ekalesia. Ua parau o Wentworth tane e ua hinaaro oia i te horo‘a’tu ia [George] Barstow tane, to’na hoa, o te papa‘i ra i te aamu no New Hampshire, i teie nei papa‘iraa. No te mea hoi e ua rave o Barstow tane i te mau rave‘a au no te titau i te haamaramaramaraa ti‘a, te mea noa ta‘u e ani ia’na, ia nene‘i ïa oia i te taato‘araa o te aamu, ma te faarahi ore e ma te ore e horo‘a i te hoê hi‘oraa hape ».2

I te pae hopea aita o George Barstow i tuu atu i te aamu a te peropheta i roto i ta’na aamu no te mea ua faaoti oia i te papa‘i noa i te mau ohipa tei tupu ana‘e i te matahiti 1819 i roto i ta’na buka.3 E faufaa rahi râ te rata a Wentworth no te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. E faaiteraa matamua a Iosepha Semita o te faaite i to’na piiraa mo‘a no ŏ mai i te Atua, ta’na mau orama, e ta’na taviniraa e ta’na mau haapiiraa. Te faaite nei te reira i te ti‘araa e te tupuraa o te Ekalesia e te mau hamani-ino-raa i te feia mo‘a. Te vai nei i roto i te reira te hoê tohuraa no te manuiaraa o te Ekalesia a muri iho i ni‘a i te fenua i raro a‘e i te rima paruru o Iehova Rahi. Tei roto ato‘a te mau faaiteraa faufaa rahi e rave rahi o te ore e itehia i te tahi atu vahi i roto i te mau haapiiraa a te peropheta, mai te hoê faaiteraa no te mau api auro e te hoê faaiteraa poto no te mau mea i roto i te Buka a Moromona. E te mea faufaa rahi roa, o te taime matamua ïa a nene‘i ai o Iosepha Semita iho i te hoê aamu no ta’na orama matamua.

E i te pae hopea o na faaiteraa 13 ïa no ni‘a i te haapiiraa a te Ekalesia tei piihia i teie nei te mau Hiro‘a Faaroo, e te ti‘a nei teie rata ei ite puai no te piiraa no te ra‘i mai o te peropheta Iosepha Semita.

Te mau haapiiraa a Iosepha Semita

Ua fâ mai te Atua te Metua e Iesu Mesia ia Iosepha Semita ei pahonoraa i ta’na ra pure

63 « I fanauhia vau i te oire no Sharon, te mataeinaa no Windsor, Vermont, i te 23 no titema 1805. I te ahururaa [o to‘u] matahiti ua haere atu to‘u mau metua i Palmyra, New York, i reira matou i te faaearaa fatata e maha matahiti, e mai reira atu ua haere atu matou i te oire no Manchester. E taata faaapu to‘u metua tane e ua haapii mai oia ia‘u te ohipa faaamuraa animala. I te ahuru ma maharaa o to‘u matahiti, ua haamata vau i te feruri no ni‘a i te faufaa rahi no te faaineine no te hoê oraraa i te mau tau i mua, e na roto i to‘u maimiraa i te parau [no ni‘a] i te opuaraa no te faaoraraa, ua ite au e te vai nei te hoê mârôraa i te pae faaroo; e mai te mea e haere au i te hoê haapa‘oraa faaroo e faaite mai ïa ratou ia‘u te hoê opuaraa, e i te tahi atu haapa‘oraa faaroo te hoê ïa opuaraa ê, ma te faaite e to’na iho ti‘aturiraa o te hopearaa ïa o te maitai. No to‘u iteraa e ere ratou paato‘a i te mea ti‘a, e e ere te Atua te fatu no taua arepurepuraa ra, ua faaoti ihora vau ia maimi rahi atu â no ni‘a i te parau tumu, ma te ti‘aturi e mai te mea e e Ekalesia ta te Atua eita ïa te reira e amahamaha, e mai te mea ua haapii Oia i te hoê haapa‘oraa faaroo ia haamori i te hoê huru, e ia faatere i te tahi mau oro‘a, eita ïa Oia e haapii i te tahi atu haapa‘oraa faaroo te mau parau tumu taa ê roa’tu.

« No to‘u ti‘aturiraa i te parau a te Atua, ua ti‘aturi au i te parau a Iakobo—‘Te ere ra râ te hoê o outou i te ite, e ani oia i te Atua ra, o tei horo‘a hua mai i te maitai i te taata ato‘a ra, ma te pato‘i ore; e e horo‘ahia mai ta’na’ [Iakobo 1:5]. Ua haere atu vau i te hoê vahi mo‘emo‘e i roto i te hoê uru raau, e ua haamata i te pii i te Fatu; a pure tuutuu noa’i au, ua rave-ê-hia’tu vau i te mau mea e haati nei ia‘u, e ua ravehia’tu vau i roto i te hoê orama hanahana, e ua ite atura vau e piti na taata hanahana, e hoê a‘e to raua huru e hoho‘a mata, haatihia e te hoê maramarama anaana tei hau atu i te anaana i te mahana i te avatea. Ua parau mai raua e te ti‘aturi nei te taato‘araa o te mau pŭpŭ faaroo i te mau haapiiraa hape, e aita roa te hoê a‘e o ratou i itehia e te Atua mai Ta’na Ekalesia e Ta’na basileia: e ua faaue-papû-hia vau ‘eiha e amui atu ia ratou’, ma te farii i taua ihoa taime te hoê fafauraa e e faaitehia mai te îraa o te Evanelia ia‘u nei i te tahi taime i mua.

Ua papa‘ihia te Buka a Moromona i mutaa ihora i ni‘a i te mau apĭ auro e ua horo‘ahia’tu ia Iosepha Semita e te hoê ve‘a tei tonohia mai te ra‘i mai

« I te ru‘i no te 21 no tetepa 1823, a pure ai au i te Atua, e tautoo ai au i te faaohipa i te faaroo i roto i te mau fafauraa faufaa rahi o te papa‘iraa mo‘a, ua tupu mai ra i roto i te piha te hoê maramarama mai te mahana, te fâraa tei hau atu i te mâ e te hanahana e te maramarama; oia mau i te hi‘oraa matamua e au ra e ua î te fare i te auahi; ua faatupu ihora te reira maramarama i te hoê hiti mahuta tei hauti i te taato‘araa o te tino; e ti‘a a‘era te hoê taata i mua ia‘u ma te haatihia e te hoê hanahana tei hau i te rahi i te hanahana tei haati a‘ena ia‘u. Ua parau mai teie ve‘a e e melahi oia na te Atua, tei tonohia no te afa‘i mai i te parau apî oaoa e te fatata nei te fafauraa ta te Atua i fafau atu i to Iseraela i mutaa iho i te tupu oi‘oi, e e haamata oi‘oi te ohipa faaineineraa no te tae-piti-raa mai o te Mesia, e ua fatata te taime e porohia’i te evanelia i roto i to’na îraa ma te puai, i te mau nunaa ato‘a e e faaineinehia te hoê nunaa no te faatereraa mileniuma. Ua faaitehia mai ia‘u e ua maitihia vau ei mauihaa i roto i te rima o te Atua no te faatupu i te tahi o Ta’na mau opuaraa i roto i teie tau tuuraa evanelia hanahana.

« Ua faaite-ato‘a-hia mai ia‘u no ni‘a i te mau taata tumu no teie fenua e ua faaitehia mai ia‘u e o vai ra ratou, e no hea mai hoi ratou; ua faaitehia mai ia‘u te hoê aamu poto no to ratou omuaraa, to ratou tereraa i mua, ta ratou peu tumu, ta ratou mau ture, ta ratou mau faatereraa hau, to ratou parau-ti‘a e to ratou ino, e te mau haamaitairaa a te Atua tei iritihi‘atu ia ratou ra ei nunaa i te pae hopea; ua parau-ato‘a-hia vau i hea te vaiho-raahia te tahi mau păpăa parau i ni‘a i te reira ua nana‘ohia’tu te hoê haapotoraa o te mau papa‘iraa a te mau peropheta tahito tei ora i ni‘a i teie nei fenua. Ua fâ mai te melahi ia‘u e toru taime i taua iho ru‘i ra e ua faaite au i taua â mau mea. I muri a‘e i to‘u fariiraa e rave rahi mau tere farerei a te mau melahi a te Atua tei hohora mai i te nehenehe e te hanahana o te mau mea o te tupu mai i te mau mahana hopea nei, i te po‘ipo‘i no te 22 no tetepa 1827, ua horo‘a mai te melahi o te Fatu i te păpăa parau i roto i to‘u mau rima.

« Ua papa‘ihia teie mau buka i ni‘a i te mau apĭ e hoho‘a auro to ratou; e 15 tenetimetera te aano e e 20 tenetimetera te roa te apĭ tata‘itahi, e ere i te mea meumeu mai te punu. Ua î te reira mau buka i te mau papa‘iraa, na roto i te reta Aiphiti, e ua taamuhia i roto i te hoê buka mai te mau apĭ o te hoê buka, e e toru tape‘a o te tape‘a nei i te taato‘araa o te buka. Fatata e ahuru ma pae tenetimetera te meumeu o te buka, e ua tapirihia te hoê tuhaa o te buka. E mea na‘ina‘i roa te mau papa‘iraa i ni‘a i te tuhaa tapiri-ore-hia e e mea nana‘o-nehenehe-hia. Ua faaite mai te taato‘araa o te buka i te mau tapa‘o e rave rahi no te tahitoraa o to’na hamaniraa, e te aravihi rahi i te nana‘oraa. Ua itehia te hoê tauihaa tarai-nehenehe-hia i piha‘iho i te mau buka, ta te feia tahito i pii ‘Urima e Tumima’, tei hamanihia e piti na ofa‘i e itehia na roto atu tei tamauhia i te hiti o te hoê pata tapirihia i ni‘a i te hoê paruru ouma. Na roto i te rave‘a o te Urima e te Tumima ua iriti vau i te buka na roto i te horo‘araa e te mana o te Atua.

« … Te faaite nei teie buka … ia tatou e ua fâ mai to tatou Faaora i ni‘a i teie fenua i muri a‘e i To’na ti‘a-faahou-raa; e ua haamau Oia i te Evanelia i ŏ nei i roto i to’na îraa, e to’na faufaa, e to’na mana e ta’na haamaitairaa; e ua farii te nunaa i te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau ti‘a‘i, te mau haapii e te mau haapii evanelia, i te hoê â haapa‘oraa, te hoê â autahu‘araa, te hoê â mau oro‘a, horo‘araa, mana e haamaitairaa, mai tei oaoahia i te fenua hitiaa-o-te-râ, e ua tapu-ê-hia’tu te nunaa no ta ratou mau hara; e ua faauehia te hopea o ta ratou mau peropheta tei ora na i rotopu ia ratou ia papa‘i i te hoê haapotoraa no ta ratou mau tohuraa, to ratou aamu, e te tahi atu â, e no te huna atu i te reira i roto i te fenua, e e ti‘a mai e e amuihia’tu i te Bibilia no te faatupuraa i te mau opuaraa a te Atua i te mau mahana hopea nei. No te hoê aamu e te mau faaiteraa ato‘a e faahaere atu ïa vau ia outou i te Buka a Moromona, o te nehenehe ia hoohia mai i Nauvoo aore râ i piha‘iho i te hoê o te mau peresibutero hahaere.

I te taime a faaitehia’i te parau apî no teie ohipa tei itehia, ua faaitehia te mau faaiteraa hape, te faahoho‘araa hape e te faaino i te mau vahi ato‘a mai te mea ra e e ua pupuhihia e te mata’i; ua pinepine te fare i te terehia e te mau taata iino e te mau taata opuaraa ino. Ua pupuhihia vau e rave rahi mau taime, e aita vau i noaa i te haruhia, e ua ravehia te mau rave‘a ato‘a ia haru ê atu i te mau apĭ mai ia‘u nei; ua ti‘a‘i râ te mana e te haamaitairaa a te Atua ia‘u, e rave rahi tei haamata i te ti‘aturi i to‘u iteraa papû.

Noa’tu e u‘ana te hamani-ino-raa i te Ekalesia, e ore roa te hoê mea e nehenehe e tape‘a i te tereraa i mua o te parau mau

I te 6 no eperera 1830, ua faanaho-matamua-hia ‘te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei’ i te oire no Fayette, mataeinaa no Seneca, tuhaa fenua no New York. Tau taata noa tei piihia e tei faatoro‘ahia e te Varua no te heheuraa e no te tohuraa, e ua haamata ratou i te poro mai ta te Varua i parau ia ratou, e noa’tu to ratou paruparu, ua haapuaihia ratou e te mana o te Atua, e e rave rahi tei afa‘ihia ia tatarahapa, ua utuhihia i roto i te pape, e ua î i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima. Ua ite ratou i te mau orama e ua tohu, ua ti‘avaruhia te mau demoni, e ua faaorahia te feia ma‘i na roto i te tuuraa rima. Mai taua taime ra ua tere te ohipa ma te vitiviti e te maere, e aita i maoro roa ua haamauhia te mau ekalesia i te mau tuhaa fenua no New York, Pennsylvani‘a, Ohio, Indiana, e Missouri; i te tuhaa fenua no Missouri, ua faatupuhia te hoê vahi faaearaa rahi i te mataeinaa no Jackson: e rave rahi tei amui atu i te Ekalesia e ua tupu oi‘oi matou i te rahi; ua hoo rahi mai matou i te fenua, ua hotu rahi mai ta matou mau faaapu, e ua fana‘o matou i te hau e te oaoa i roto i to matou mau utuafare, e i to matou mau oire; no te mea hoi râ aita i nehenehe ia matou ia amui atu i to matou mau taata tupu (te rahiraa o ratou e mau taata ino ana‘e, e ua horo ê mai mua’tu i te aro o te feia maramarama, i te oti‘a fenua no te ape i te rima o te parau-ti‘a), i roto i ta ratou mau arearearaa, ta ratou ofatiraa i te mahana sabati, ta ratou mau faahororaa puaahorofenua e te pere moni; ua haamata ratou na mua i te faaôô, e i muri iho i te hamani ino, e i te pae hopea ua amui te hoê pŭpŭ taata ino e ua tanina i to matou mau fare, ua tâ e ua tuu i te huruhuru moa e ua tairi i te hatua e rave rahi o to matou mau taea‘e, e i te pae hopea, ei ofatiraa i te ture, te parau-ti‘a e te peu taata, ua ti‘ahi ia ratou i rapae au i to ratou mau fare faaearaa; e no to ratou ereraa i to ratou mau fare, ua ti‘a ia ratou ia ori haere i te mau vahi matie to‘eto‘e e te oto e tae noa’tu ua vaiho te mau tamarii i te tapa‘o o to ratou toto i ni‘a i te matie. Ua tupu teie ohipa i te ava‘e no novema, e aita’tu to ratou e tapo‘i maori râ te tapo‘i o te ra‘i, i roto i teie nei tau vero no te matahiti; aita te faatereraa hau i tau‘a i teie nei ohipa tei tupu, e noa’tu e mau parau faturaa ta matou no to matou mau fenua, e aita matou i ofati i te ture, aita râ i nehenehe ia matou ia farii i te faatiti‘aifaroraa.

« E rave rahi tei roohia i te ma‘i, o tei ti‘avaruhia ma te hamaniino-hia i rapae atu i to ratou mau fare, e ua faaruru i teie mau hamani-ino-raa e ua imi i te mau fare i reira ratou e nehenehe ai e faaea. Te hopea o te reira, e rave rahi ïa tei faaerehia i te mau maitai o te oraraa nei, e no to ratou haapa‘o-ore-raa-hia ua pohe ïa; e rave rahi te mau tamarii tei vai otare, te mau vahine tei vai mai ei mau vahine ivi, e te mau tane ei mau tane ivi; ua rave-ê-hia-’tu ta matou mau faapu e te mau taata iino, e rave rahi tauasini puaatoro, mamoe, puaahorofenua e puaa tei ravehia, e ta matou mau taoa no te fare, te mau maa no te fare toa, e ua vavahihia, ua rave-ê-hia’tu aore râ ua tupararihia te matini nene‘iraa ve‘a.

« E rave rahi o to matou mau taea‘e tei haere atu i te mataeinaa no Clay, i reira to ratou faaea-noa-raa e tae noa’tu i te matahiti 1836, e toru matahiti; aita e ohipa ino tei ravehia i ni‘a iho ia ratou, te vai ra râ te mau faari‘ari‘araa. E i te tau ve‘ave‘a no te matahiti 1836 ua haamata te mau faari‘ari‘araa i te tupu rahi, mai te opuaraa ino, ua faatupuhia te mau rururaa huiraatira, ua ravehia te mau faaotiraa, ua parauhia te parau no te tahoo e te haamou, e ua tupu mai te măta‘u; ua nava‘i noa te ohipa hamaniino-raa tei tupu i te mataeinaa no Jackson, e no te mea hoi e aita te mau mana faatere i roto i taua mataeinaa i haatafifi mai ua faati‘ati‘a te [mau mana faatere no te mataeinaa no Clay] ia ratou e eita ratou e hamani ino i te mau melo; i to matou aniraa i te paruru i te mau mana faatere ua ite matou e e parau mau te reira, e i muri a‘e i te ereraa rahi e te ereraa i te faufaa, ua ti‘avaru-faahou-hia matou i rapa‘e au i to matou mau fare.

« Ua haere atu matou i muri iho i te mau mataeinaa no Caldwell e Davis, i reira ua faarahi matou i to matou vahi faaearaa, ma te mana‘o i te faati‘amâ ia matou i te mana no te faatitiraa, na roto i te faaearaa i roto i te mau mataeinaa apî, e aita rea taata e faaea ra i reira; aita râ matou i faati‘ahia ia faaea i roto i te hau, i te matahiti 1838 ua aro-faahou-hia matou e te mau taata iino, ua pia te tavana rahi Boggs i te hoê parau haamanaraa no te haapohe, e i raro a‘e i te faaueraa a te ture, ua tere te hoê pŭpŭ feia eiâ faanahonahohia na te fenua ato‘a, ua eiâ i ta matou mau puaatoro, ta matou mau mamoe, ta matou mau puaa, e te tahi atu â., e rave rahi o to matou mau taata tei taparahi-pohe-hia, ua faaerehia ta matou mau vahine i to ratou huru viivii ore, e ua faahepohia matou ia horo‘a i to matou mau fenua na roto i te tarimaraa i raro a‘e i te haamăta‘uraa o te ‘o‘e; e i muri a‘e i to matou faaoroma‘iraa i te mau ohipa ti‘a ore ato‘a tei nehenehe i te hurihia i ni‘a iho ia matou e te hoê pŭpŭ taata eiâ aroha ore e te ino, mai te ahuru ma piti e tae atu ahuru ma pae tauasini varua, te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii tei ti‘avaruhia i rapae au i to ratou iho fare, e mai te mau fenua e parau mana hooraa hoi ta ratou, ma te fare ore, ma te hoa ore, te utuafare ore (i ropu mau i te tau to‘eto‘e) no te haere noa mai te mau taata tei ti‘avaruhia i ni‘a i te fenua, aore râ no te imi i te hoê vahi faaearaa i te vahi maitai, e i rotopu i te hoê nunaa taata maitai rii a‘e. E rave rahi tei roohia i te ma‘i e tei pohe no te to‘eto‘e e te mau fifi ta ratou i faaruru; e rave rahi te mau vahine tei riro ei vahine ivi, e te mau tamarii [tei vaiho] otare-hia mai, e te vêvê. E rave rahi atu â te taime o te titauhia ia‘u ia faaite i ŏ nei i te parau-ti‘a ore, te mau hape, te mau taparahiraa taata, te hamaniraa toto, te eiâ, te ati e te hamani-ino-raa tei faatupuhia e te mau raveraa edene, aroha ore, e rapae au i te ture a te tuhaa fenua no Missouri.

« Ua tae atu matou i te tuhaa fenua no Illinois i te matahiti 1839 i roto i te huru tei faahitihia’tu, i reira matou i te iteraa i te hoê nunaa taata aroha e te hoê utuafare hoa: te hoê nunaa taata tei hinaaro i te faaterehia e te mau parau tumu o te ture e te aroha. Ua haamata matou i te patu i te hoê oire tei piihia ‘Nauvoo’, i te mataeinaa no Hancock. E ono e tae atu e vau tautini rahiraa matou i ô nei, taa ê noa’tu te nahoa i roto i te taato‘araa o te mataeinaa, e fatata i te mau mataeinaa ato‘a o te tuhaa fenua. Ua horo‘ahia mai ia matou te papa ture no te patu i te hoê oire, e te parau faati‘a no te hoê nuu faehau, e 1.500 taata o te nuu i teie nei. Ua farii ato‘a matou i te parau faati‘a no te hoê fare haapiiraa teitei, no te hoê sotaiete no te ohipa faaapu e hamaniraa tauihaa, te vai nei ta matou iho mau ture e feia faatere, tei ia matou te taato‘araa o te mau maitai ta te mau huiraatira ti‘amâ e maramarama e fana‘o nei.

Aita te hamani-ino-raa i tape‘a i te haereraa i mua o te parau mau, ua faarahi râ i te puai o te parau mau, e ua parare ma te vitiviti. Ua te‘ote‘o ratou i te ohipa ta ratou i farii, e ua ite matou i to matou hara ore, e te parau mau o ta ratou faaroo i rotopu i te faaino e te faahaparaa, ua haere te mau peresibutero no teie Ekalesia i mua, e ua tanu i te Evanelia fatata i roto i te mau tuhaa fenua ato‘a o te Hau Marite; ua tomo atu i roto i to matou mau oire, ua parare i roto i to matou mau oire iti, e ua tura‘i e tauasini o to matou mau taata maramarama, hanahana e tei here i to ratou ai‘a ia haapa‘o i ta’na mau faaueraa, e ia faaterehia e ta’na mau parau mau mo‘a. Ua parare i te fenua Peretane, Irerani, Etoti‘a, e Galles, i reira i te matahiti 1840, te tahi o ta matou mau misionare i tonohia’tu ai, e hau atu i te pae tauasini taata tei amui atu i te Reva no te Parau Mau; e rave rahi mau taata o tei amui mai nei i roto i te mau fenua ato‘a.

« Te haere nei ta matou mau misionare i te mau fenua huru rau, e i Helemani, Palatesina, Holane Apî [Auteraria], Inidia Hitiaa o te Râ, e te tahi atu mau vahi, ua faati‘ahia te Reva no te Parau Mau; aore roa e rima viivii e nehenehe e tape‘a i te ohipa ia haere i mua; e u‘ana paha te mau hamani-ino-raa, e amui paha te mau taata iino, e amui paha te mau nuu, e tuino paha te faainoraa i te roo o te Ekalesia, e haere râ te parau mau a te Atua i mua ma te măta‘u ore, ma te hanahana, e te ti‘amâ, e tae noa’tu ua tomo te reira i roto i te mau fenua ato‘a, ua tere i te mau tupuai mou‘a ato‘a, ua tere na te mau fenua ato‘a, e ua ta‘i i roto i te mau tari‘a ato‘a, e tae noa’tu ua faatupuhia te mau opuaraa ato‘a a te Atua, e e parau mai ai o Iehova Rahi e ua oti te ohipa.

Te faaite nei te mau Hiro‘a Faaroo i te mau haapiiraa tumu e te mau parau tumu no ta matou faaroo

« Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore, e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia, e i te Varua Maitai hoi.

« Te ti‘aturi nei matou e, e faautu‘ahia te taata no ta’na iho mau hara, eiaha râ no ta Adamu ofatiraa i te ture.

« Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata ato‘a ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia.

« Te ti‘aturi nei matou e, o teie te mau parau tumu matamua e te mau oro‘a matamua o te Evanelia: te matamua ra, o te faaroo ïa ia Iesu Mesia; te piti ra, o te tatarahaparaa ïa; te toru ra, o te bapetizo-utuhi-raa ïa ia matara te hara; te maha ra, o te tuuraa tima ïa no te horo‘araa a te Varua Maitai.

« Te ti‘aturi nei matou e, hou te taata e a‘o ai i te evanelia e hou oia e faatere ai i te mau oro‘a no te reira, e mea ti‘a ia’na ia maitihia e te Atua na roto i te tohu e te tuuraa rima o te feia i haamanahia.

« Te ti‘aturi nei matou i te tuuraa o te mau toro‘a i roto i te Ekalesia nei, mai tei tuuhia mai i roto i te Ekalesia i mutaa ihora; oia hoi, te mau aposetolo, te mau peropheta, te mau ti‘a‘i, te mau haapii, te mau haapii evanelia, e te tahi atu â mau toro‘a.

« Te ti‘aturi nei matou i teie mau horo‘araa, oia hoi, te parauraa i te mau reo ĕê, te tohu, te heheuraa, te mau orama, te faaoraraa i te ma‘i, te iritiraa i te mau reo ĕê, e te tahi atu â mau horo-‘araa.

« Te ti‘aturi nei matou e, o te Bibilia ra o te parau ïa a te Atua, ia ti‘a te iriti-raa-hia; e te ti‘aturi ato‘a nei matou e, o te Buka a Moromona ra, o te parau ïa a te Atua.

« Te ti‘aturi nei matou i te mau mea ato‘a i heheuhia mai e te Atua, te mau mea ato‘a o Ta’na e heheu mai nei i teie nei, e te ti‘aturi nei hoi matou e, e heheu mai â Oia e rave rahi atu â mau mea maitai e te faufaa rahi no To’na ra basileia.

« Te ti‘aturi nei matou e, e haaputuputuhia Iseraela e e faahoihia mai na opu tino ahuru; e faati‘ahia Ziona oia hoi te Ierusalema Apî i ni‘a i te fenua Marite; e parahi tino mai hoi te Mesia ei arii i ni‘a iho i te fenua nei; e e faaapîhia hoi te fenua nei e e farii oia i to’na hanahana paradaiso.

« Te ti‘aturi nei matou e, e ti‘araa to matou ia haamori i te Atua Mana-Hope mai te au i to matou iho hinaaro, e e ti‘araa hoi to te mau taata ato‘a ia haamori ratou noa’tu te huru, te vahi e te mea ta ratou i hinaaro.

« Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a ïa ia auraro i te mau arii, te mau peresideni, te mau faatere hau, e te mau haava, e ia haapa‘o, ia faatura, e ia paturu i te mau ture o te fenua.

« Te ti‘aturi nei matou e, e mea ti‘a i te taata ia ora ma te parauti‘a, ma te haavare ore, ma te viivii ore, ma te aau maitai, ma te haapa‘o maitai e ma te hamani maitai i te mau taata ato‘a. Te pee nei hoi matou i te a‘oraa a Paulo: Te ti‘aturi nei matou e te ti‘a‘i nei hoi i te mau mea ato‘a. E rave rahi te mau mea i faaoroma‘ihia e matou, e te hinaaro nei hoi matou ia faaoroma‘i i te mau mea ato‘a. E mai te mea te vai atura te mau mea maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai, e te mau mea poupouhia ra, e titau ïa matou i te reira. [Hi‘o Te Mau Hiro‘a Faaroo 1:1–13]

« Ma te faatura, e te vai atura.,

« IOSEPHA SEMITA »4

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • Ua papa‘i o Iosepha Semita i te Rata a Wentworth ei pahonoraa i te hoê aniraa a John Wentworth e George Barstow (api 497). Eaha te taime i ani ai te taata ia outou no ni‘a i te aamu aore râ te mau ti‘aturiraa o te Ekalesia? A tuatapapa ai aore râ a tau‘a parau ai outou i teie pene, a feruri e nahea outou e pahono ai i taua mau uiraa ra i te mau mahana i mua. Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te mau parau a Iosepha Semita i roto i te Rata a Wentworth no ni‘a i te huru pahonoraa i taua mau uiraa ra?

  • A tai‘o i te mea ta te peropheta i parau no ni‘a i ta’na orama matamua (api 498). Te taime i mua e parau ai outou i te tahi taata no ni‘a i te orama matamua, nahea e nehenehe ai ia outou ia tauturu i taua taata ra ia taa i te orama matamua e te auraa no te reira orama no outou?

  • A tai‘o i te faaiteraa a te peropheta no ni‘a i te taeraa mai o te Buka a Moromona (te mau api 499–502). Eaha te vahi huru ê ta te Buka a Moromona i faatupu i roto i to outou oraraa? Eaha te tahi mau rave‘a e nehenehe ai ia outou ia faaite i to outou mau iteraa papû no ni‘a i te Buka a Moromona?

  • I te mau api 502–05, ua horo‘a o Iosepha Semita i te hoê aamu poto no te haamataraa o te Ekalesia e ua faaite oia i te hopearaa o te Ekalesia. Eaha to outou mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te taato‘araa o te paratarafa matamua i te api 505? I to outou feruriraa no teaha eita e noaa i te hamani-ino-raa ia tape‘a i te tereraa i mua o te Ekalesia? Eaha te tahi mau hi‘oraa o te mau taata tei haere i mua noa’tu te pato‘iraa? (A hi‘o i te mau hoho‘a i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, te aamu o te Ekalesia, e to outou iho oraraa).

  • A tai‘o faahou i te mau Hiro‘a Faaroo (te mau api 505–07). Nahea te mau Hiro‘a Faaroo i tauturu ai ia outou? I to outou feruriraa no teaha tatou e ani ai i te mau tamarii no te paraimere ia tamau aau ia ratou? A feruri na i te faanaho i te hoê tabula ia nehenehe ia outou ia tuatapapa aore râ ia tamau aau i te mau Hiro‘a Faaroo.

Te mau papa‘iraa mo‘a; Iosepha Semita—Te Aamu 1:1–75

Te mau nota

  1. « To Subscribers », e hoê faahitiraa parau a te papa‘i ve‘a faatere tei nene-‘ihia i roto i te Times and Seasons, 15 no fepuare 1842, p 696; faaapîhia te papa‘iraa; o Iosepha Semita te papa‘i ve‘a faatere no te ve‘a.

  2. History of the Church, 4:535–36; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita tei papa‘ihia na ni‘a i te aniraa a John Wentworth e George Barstow, Nauvoo, Illinois, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 1 no mati 1842, 706. Ua papa‘i-hape-hia te paeraa o Barstow tane ei « Bastow » i roto i te History of the Church e Times and Seasons.

  3. Noa’tu e e au ra aita te rata i nene‘inoa‘e-hia e John Wentworth aore râ e George Barstow, ua nene‘ihia râ taua ihoa aamu, ma te tahi mau tauiraa, i te matahiti 1844, i te fenua Marite 1844 e I. Daniel Rupp i roto i te « Latter Day Saints », He Pasa Ekklesia [The Whole Church]: An Original History of the Religious Denominations at Present Existing in the United States, 404–10.

  4. History of the Church, 4:536–41; te ta‘o tapa‘ohia i te paratarafa matamua i te api 00[438] matamua; te mau ta‘o tapa-‘ohia i te va‘u o te paratarafa i te api 00 [425] i te papa‘iraa matamua; faaapîhia te papa‘iraa e te faatomaraa; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita tei papa‘ihia na ni‘a i te aniraa a John Wentworth e George Barstow, Nauvoo, Illinois, nene‘ihia i roto i te Times and Seasons, 1 no mati 1842, 706–10. E rave rahi mau taime ua papa‘i aore râ ua haapapa‘i te peropheta Iosepha Semita i te hoê aamu e te mau haapapûraa ato‘a no te orama matamua. Te aamu i roto i te rata a Wentworth o te hoê ïa o teie mau aamu tei papa‘ihia. E itehia te aamu mau i roto i te Iosepha Semita—Te Aamu i rotoi te Poe Tao‘a Rahi. Ua rave-ato‘a-hia te tahi mau tauiraa na‘ina‘i no te faaineine i te nene‘iraa o te mau Hiro‘a Faaroo i te nene‘iraa i te matahiti 1981 o te Poe Tao‘a Rahi. No reira, te vai nei te tahi mau huru-ê-raa i roto i te nene‘iraa e vai nei no te mau Hiro‘a Faaroo e te nene‘iraa i roto i teie nei pene.

Hōho’a
Prophet Joseph writing

« Na ni‘a i te aniraa a John Wentworth tane … ua papa‘i au i teie nei haapotoraa no te ti‘araa, te tereraa i mua, te hamani-ino-raa e te faaroo o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei, e ua riro au, i raro a‘e i te faatereraa a te Atua, te taata tei faati‘a i te Ekalesia ».

Hōho’a
Joseph receiving gold plates

« I te poipoi 22 no tetepa 1827, ua horo‘a mai te melahi a te Atua i te mau papaa parau i roto i to‘u mau rima ».