Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Pene 25: Te mau parau mau no roto mai i te mau parabole a te Fatu i roto i te Mataio 13


Pene 25

Te mau parau mau no roto mai i te mau parabole a te Fatu i roto i te Mataio 13

« Te tere noa ra te mau huira pereoo o te basileia, ma te tura‘ihia e te rima puai o Iehova; e noa’tu te mau pato‘iraa ato‘a, e tere â te reira, e tae noa’tu ua tupu Ta’na mau parau ato‘a ».

No roto mai i te oraraa o Iosepha Semita

Afatata ai te paturaa o te hiero no Ketelani i te hope, ua haamata o Iosepha Semita e te feia mo‘a i te faaineine ia ratou iho no te mau haamaitairaa rahi ta ratou e farii i reira. No te tauturu i te mau taea‘e ia faaineine no te haamo‘araa o te hiero, ua haamata te hoê rururaa a te fare haapiiraa a te mau peresibutero i te ava‘e novema 1835. Ua haamauhia teie nei fare haapiiraa i te matahiti 1834, te hoê monoraa i te fare haapiiraa a te mau peropheta tei tupu na mua’tu.

I rotopu i te tahi atu mau tumu parau, ua haapii o Iosepha Semita e te tahi atu mau taea‘e i te reo Hebera, te reo i papa‘irahi-hia o te Faufaa Tahito i mutaa iho. Te faaite nei te buka aamu a te peropheta no taua tau ra e ua haapii oia i te reo Hebera fatata i te mau mahana ato‘a, e mea pinepine e rave rahi hora i te mahana hoê. Ta’na buka aamu e faahiti nei i teie mau parau i muri nei « ua tai‘o vau i te mahana taato‘a i te reo Hebera » aore râ « ua haere atu vau i te fare haapiiraa e ua tai‘o i te reo Hebera ».1 I te 19 no tenuare 1836, ua papa‘i oia: « Ua faaea vau i te mahana taato‘a i te fare haapiiraa. Ua haamaitai mai te Fatu ia matou i roto i ta matou mau tai‘oraa. Ua haamata matou i teie nei mahana ia tai‘o i roto i ta matou mau Bibilia Hebera ma te manuia rahi. E au ra e te iriti ra te Fatu i to matou mau feruriraa na roto i te hoê rave‘a maere mau, no te taa maitai i Ta’na ra parau i roto i te reo tumu ».2 Hoê ava‘e i muri iho, ua papa‘i oia; « Ua haere au i te fare haapiiraa e ua tai‘o e ua iriti au e ta‘u nei piha mai tei matauhia. Ua oaoa to‘u aau i te tai‘oraa i te parau a te Fatu na roto i te reo tumu ».3

Ua riro te ohipa a Iosepha Semita i roto i te fare haapiiraa a te mau peresibutero te hoê noa o te mau tapa‘o no to’na here i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua tai‘o maite oia i te mau papa‘iraa mo‘a, ma te ite e te vai ra i roto i taua mau papa‘iraa ra, te tamahanahanaraa, te ite, e te faaururaa i roto i te taato‘araa o to’na oraraa. Oia mau, na te hoê irava i roto i te Bibilia i arata‘i ti‘atu ia’na ia imi i te paari no ŏ mai i te Atua ra e ia farii i te orama matamua i te ahuru ma maharaa o to’na matahiti (a hi‘o Iakobo 1:5).

Ua î te mau papa‘iraa e te mau a‘oraa a te peropheta i te mau faahitiraa e te mau tatararaa no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a, no te mea ua tai‘o rahi oia i te mau papa‘iraa mo‘a e ua riro mai te reira ei tuhaa mau no to’na feruriraa. I roto i ta’na mau haapiiraa, ua faahiti ti‘a oia i te mau papa‘iraa mo‘a, ua faahiti oia ia ratou, ua faaau oia ia ratou, e ua faaohipa oia ia ratou ei niu no ta’na mau a‘oraa. Ua parau oia i te ava‘e eperera 1844 e « ua ite au i te mau papa‘iraa mo‘a e ua taa maitai au i te reira ». 4

Na to’na ite faahiahia i te mau papa‘iraa mo‘a i faati‘a ia’na ia haapii e ia iriti i te reira ma te mana e te maramarama rahi, e e rave rahi te mau taata tei faaroo ia’na tei haamana‘o i teie nei aravihi to’na. Ua haamana‘o te peresideni Brigham Young e e nehenehe i te peropheta « ia rave i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haamaramarama e ia faaohie ia nehenehe i te mau taata ato‘a ia taa maitai te reira ».5

Ua haamana‘o o Wandle Mace: « Ua faaroo vau i te peropheta Iosepha Semita i mua i te taata e i te vahi taata ore, i te vahi mahana e i roto i te ua, mai ta te tahi atu mau taata e rave rahi i rave a haapii ai oia ia ratou mai te vahi paraparauraa atu. E i to‘u iho fare e i to’na fare, ua matau vau ia’na… e ua ite au e eita ta te hoê taata e nehenehe e haamaramarama i te mau papa‘iraa mo‘a, e ia hohora maite mai te reira ia nehenehe ta te hoê taata ia taa maitai i to ratou auraa, maori râ ua haapiihia oia e te Atua.

« Ua haamâ vau i te tahi mau taime ia‘u iho no te mea, no to‘u tai‘o rahiraa i te mau papa‘iraa mo‘a, mai to‘u na‘ina‘iraa mai, aita vau i ite e e mea ohie roa ia haamaramarama ana‘e oia ia ratou. Oia hoi, ua taviri oia i te taviri, e ua matara rahi mai te uputa no te ite, ma te faaite mai i te mau parau tumu faufaa rahi, te mea apî e te mea tahito ».6

E itehia te ite o te peropheta no ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a i roto i teie nei rata, i reira to’na horo‘araa i te hoê tatararaa ia au i to’na ti‘araa peropheta no te mau parabole a te Faaora i roto i te Mataio pene 13. Ua haapii oia e te faaite mai nei teie nei mau parabole i te faati‘a-raa-hia te Ekalesia i te tau o te Faaora e to’na tupuraa faahiahia e to’na hopearaa i te mau mahana hopea nei.

Te mau haapiiraa a Iosepha Semita

Ua haapii te Faaora na roto i te mau parabole ia nehenehe i te mau taata o tei ti‘aturi i Ta’na mau haapiiraa ia noaa te maramarama rahi a‘e, e o ratou râ tei pato‘i i Ta’na mau haapiiraa e ere ïa ratou i to ratou maramarama

« Ua haere maira te mau pĭpĭ, na ô maira i [te Faaora], e aha oe i parau parabole atu ai ia ratou? [E parau vau i ŏ nei, e te ta‘o « ratou » tei faaohipahia i roto i teie nei uiraa… o te naho‘a taata ïa]. Ua parau atura oia ia ratou [oia hoi te mau pĭpĭ], na ô atura, no te mea ua horo‘ahia ia outou te ite i te parau aroaro i te basileia o te ao ra, aita râ i horo‘ahia ia ratou [oia hoi, te feia ti‘aturi ore,]; e faufaa ta’na ra, e horo‘ahia’tu â ta’na e ia rahi; area tei ore tana e faufaa ra, e rave‘a-ê-hia ïa ta’na’ [Mataio 13:10–12].

« Te taa nei ia tatou na roto i teie nei parau a te Mesia, e o ratou o tei tia’i na na mua’tu i te hoê Mesia ia haere mai, mai te au i te faaite a te mau peropheta, e tei tia‘i na i taua taime ra i te hoê Mesia, aita râ i navai te maramarama mai te au i to ratou ti‘aturi ore no te ite atu Ia’na ei Faaora no ratou, e o Oia hoi te Mesia mau, no te reira ua mauruuru ore ratou, e ua ere i te taato‘araa o te ite, aore râ ua rave-ê-hia’tu te taato‘araa o to ratou maramarama, te taa-maitai-raa, e te faaroo tei mauhia e ratou no ni‘a i teie nei tumu parau. No reira o oia o te ore e farii i te maramarama rahi a‘e, e rave-ê-hia ïa mai roto atu ia’na te maramarama ato‘a o ta’na i farii; e ia riro te maramarama i roto ia outou ei pouri, inaha, e aha te faito rahi o te reira pouri! Te parau mai nei te Faaora: ‘I parau parabole atu ai au ia ratou; no te mea aore râtou i ite i te hi‘oraa, aore i faaroo i te faarooraa, e aore hoi i haapa‘o. E ua tupu ia ratou te tohu a Isaia, o tei na ô ra e, e faaroo noâ outou, eita e ite; e hi‘o noâ outou eita râ e haroaroa’ [Mataio 10:13–14].

« Te ite nei ia tatou i teie nei taime i te tumu mau tei faataahia e teie nei peropheta [Isaia], e no te aha ratou e ore ai e farii i te Mesia, o teie ïa, no te mea aita ratou aore râ eita ratou e maramarama ra; e ite ratou aita râ ratou i haroaroa; ‘ua etaeta hoi te aau o teie nei feia, ua turi to ratou tari‘a, ua tapiri ratou i to ratou mata, o te hi‘o to ratou mata, o te faaroo to ratou tari‘a, o te ite to ratou aau, o te faafariuhia, e o te faaora’tu vau ia ratou’ [Mataio 13:15]. E aha râ Ta’na i parau atu i Ta’na ra mau pĭpĭ? ‘Ua maitai râ to outou mau mata, te hi‘o nei hoi ïa, e to outou mau tari‘a, te faaroo nei hoi ïa. Oia mau ta‘u e parau atu ia outou nei, e rave rahi te peropheta e te taata parau-ti‘a i hinaaro i te hi‘o i te mau mea ta outou e hi‘o nei, aita râ ratou i hi‘o; i hinaaro hoi i te faaroo i te mau mea ta outou e faaroo nei, aita râ ratou i faaroo’ [Mataio 13:16–17].

« E ti‘a ïa ia tatou ia faahiti faahou e—no te mea ua ite tatou e te tumu parau mau i haamaitaihia’i te mau pĭpĭ, no te mea ïa ua faati‘ahia ratou ia hi‘o e to ratou ra mau mata e ia faaroo e to ratou ra mau tari‘a—e te faahaparaa tei vai na i ni‘a i te naho‘a taata tei ore i farii i Ta’na ra parau, no te mea ïa e, aita ratou i hinaaro i te hi‘o e to ratou mata, e i te faaroo e to ratou tari‘a; e ere no te mea e, eita ta ratou e nehenehe, e aita hoi ratou i farii i te reira haamaitairaa ia hi‘o e ia faaroo, no te mea râ, ua î to ratou aau i te ino e i te mau mea viivii; ‘mai to outou hui metua ra, oia ato‘a outou’ [Te Ohipa 7:51]. No to’na ite-atea-raa e e haapaari ratou i to ratou ra aau, ua parau papû mai te peropheta; tei ŏ nei te faahaparaa o to te ao; ua haere mai te maramarama i roto i te ao, e ua ma‘iti te taata i te pouri aita râ i te maramarama, no te mea e mea ino ta ratou mau ohipa. Ua haapii papû maitaihia te reira e te Faaora, ia ore roa te taata e tai‘o hape noa ra i te reira.

« …Ua matau te taata i te parau, ia faaite-ana‘e-hia te parau mau e te mau tavini a te Atua, e parau aro ana‘e te reira, ua parau parabole ratou, e no reira, aita e taa-maitai-hia nei. E e parau mau e e mata to ratou no te hi‘o, e aita e ite nei, aita râ e taata hau atu i te matapô maori râ o ratou o te ore e ite; e, noa’tu ua parau mai te Faaora no ni‘a i te reira i taua mau huru taata ra, ua faataa maitai râ oia i Ta’na ra mau pĭpĭ; e ua tano ia tatou ia vai haehaa mau i mua i te Atua o to tatou mau hui metua, no to’na vaiihoraa mai i teie nei mau mea papû maitai no tatou i roto i te mau papa‘iraa, e noa’tu te mau tamataraa e te mau mana amui o te mau tahu‘a no Baala, aita to ratou e mana no te haamatapô i to tatou mau mata, e no te haapouri i to tatou maramarama, mai te mea e araara tatou i to tatou mau mata, e ia tai‘o tatou ma te ma‘itiiti ore i te tahi taime ».7

Te faaite mai nei te parabole no te ueue huero i te mau hotu no te pororaa i te evanelia; te faaite ato‘a mai nei te reira e ua haamau te Faaora i To’na ra basileia i te afa ti‘a o te mau tau.

« I te taime a parau ai te Faaora i teie nei mau parau e te mau parabole nehenehe i roto i te [Mataio 13], te ite nei tatou Ia’na i te parahiraa i roto i te hoê pahi no te rahi o te taata o tei putuputu mai Ia’na ra no te faaroo i Ta’na ra mau parau; e ua haamata ihora Oia i te haapii ia ratou, i te na-ô-raa e:

« Inaha, haere atura te ueue huero e ueue i te huero; e tei te ueueraa ra, ma‘iri ihora e tahi pae i te pae aratia, maue maira te manu pau ihora. Ma‘iri ihora e tahi pae i te vahi păpă aita rea e repo ra; tupu ihora ïa i reira ra, no te mea aore i moe rea i raro i te repo: ia mahanahia râ, oriorio ihora, pohe atura no te mea aore i aahia. Ma‘iri ihora hoi e tahi pae i roto i te aihere, tupu a‘era te aihere apĭapĭ ihora. Ma‘iri ihora vetahi i te vahi repo maitai, tupu a‘era hotu ihora, taihoê hanere i te huero hoê, taiono ahuru i te hoê, taitoru ahuru i te hoê. E tari‘a to’na ei faarooraa ra, e faaroo oia’ [Mataio 13:3–9]…

« A faaroo na râ i te tatararaa no te parabole no te ueue huero: ‘Ia faaroo te hoê i te parau o te basileia ra, e aore i haapa‘o i taua parau ra, ua haere maira taua mea ino ra, rave ê atura i tei ueuehia i roto i ta’na aau ra.’ A tapa‘o maitai na i teie nei parau—i tei ueuehia i roto i to’na aau ra. ‘E au teie i tei ma‘iri i te pae aratia ra’ [Mataio13;19]. Te mau taata aore e parau-ti‘a i roto ia ratou iho, e ua î to ratou aau i te ino, e aita ratou e hinaaro i te parau mau, eita ïa ratou e taa i te parau mau ia faaroo ana‘e ratou i te reira. Ua afa‘i ê atu te diabolo i te parau mau mai roto atu i to ratou mau aau, no te mea aita e hinaaroraa i te parau-ti‘a i roto ia ratou.

« ‘O tei ma‘iri i te vahi păpă ra, oia tei farii i te parau ma te oaoa ia faaroo ra; no te mea râ aore i aahia i roto i to’na aau, mauraa poto ïa ta’na; ia tupu hoi te pohe e te hamani ino i taua parau ra, maheaitu maira ïa oia i reira ra. O tei ma‘iri i roto i te aihere ra, oia te taata i faaroo i te parau; o tei hoene te parau i roto ia’na i te titau rahi i to teie nei ao ra, e te haavare o te tao‘a, aita’tura i hotu mai. Area tei ma‘iri i te vahi repo maitai ra, oia te taata i faaroo i te parau, e haapa‘o maite atura i taua parau ra, e hotu maira ta’na taihoê hanere, taiono ahuru, e taitoru ahuru i te huero hoê ra’ [Mataio 13:20–23].

« No reira ua haamaramarama te Faaora iho i Ta’na ra mau pĭpĭ te parabole Ta’na i faahiti, e aita oia i vaiiho mai i te parau aro aore râ te pouri i roto i te feruriraa o te taata tei ti‘aturi papû maite i Ta’na ra mau parau.

« Te ite nei ïa tatou e, te tumu mau no te aha te naho‘a taata, aore râ te ao nei, mai tei parauhia e te Faaora, i ore ai i farii i te hoê tatararaa no Ta’na mau parabole, no te ti‘aturiraa ore ïa. Te parau nei Oia i (Ta’na mau pĭpĭ) i te na-ô-raa e, ua horo‘ahia ia outou te ite i te parau aroaro i te basileia o te Ao ra [A hi‘o Mataio 13:11]. E no te aha? No to ratou ïa faaroo e te ti‘aturi Ia’na. Ua parauhia teie nei parabole no te faaite i te mau hotu o te faatupuhia e te pororaa i te parau; e te ti‘aturi nei tatou e e faaauraa te reira i te haamataraa, aore râ te haamauraa no te basileia i taua taime ra; no reira e tamau ïa tatou i te pee i Ta’na mau parau no ni‘a i te basileia mai taua taime atu, e tae noa’tu i te hopea o te ao nei ».8

Te haapii mai nei te parabole no te sitona e te zizania e, e tupu apipiti noa te feia parau-ti‘a e te feia iino e tae noa’tu i te hopea o te ao nei, ia haaputuputuhia te feia parau-ti‘a e ia taninahia te feia iino.

« Ua faite atu Oia ia ratou i te tahi atu parabole, i te na-ô-raa, [e faaauraa teie parabole i te haamauraa o te basileia, i taua taime ato‘a ra o te ao,] e au te basileia o te ao i te hoê taata i ueue i te huero maitai i roto i ta’na ra aua. Ia taoto râ te taata ra, ua haere maira to’na enemi, ua ueue ihora i te zizania i roto i te sitona, e haere ê atura. E tupu a‘era te raau rii, e hotu ihora, itea ihora te zizania. Ua haere maira te mau tavini, ua parau maira i to ratou fatu, E to matou fatu, e huero maitai hoi ta oe i ueue i roto i te aua na oe nei, nohea iho nei hoi te zizania? Ua parau atura oia ia ratou, na te enemi te reira i rave. Ua parau maira te mau tavini ia’na, e tii anei matou e vaere? Ua parau atura oia, eiaha; oi pee ato‘a te sitona ia vaere outou i te zizania. E vaiiho noa ia tupu apipiti noa na e ia auhune; e ia tae i te tau auhune ra, na‘u e parau atu i te feia ooti, e mata na i te rave i te zizania e ruuruu no te auahi, e hopoi râ te sitona i roto i tau fare vairaa ra’ [Mataio 13:24–30].

Na roto i teie nei parabole te haapii nei ïa tatou i teie nei e, e ere ana‘e te haamauraahia o te basileia i te mau mahana o te Faaora, tei faahoho‘ahia i te huero maitai, tei horo‘a i te hotu, o te mau haaviiviiraa ato‘a râ o te Ekalesia, tei faahoho‘ahia i te zizania, tei ueuehia e te enemi, ta Ta’na mau pĭpĭ e oaoa i te ooti, aore râ i te tamâ atu i rapae au i te Ekalesia, ahani ua fariihia to ratou mau mana‘o e te Faaora. O oia o tei ite i te mau mea ato‘a, ua parau râ Oia, eiaha e na reira. E au ra te parau mai ra Oia, e ere to outou mau mana‘o i te mea tano, tei roto te Ekalesia i to’na aruaruraa, e mai te mea e rave outou i teie nei taahiraa etaeta, e haamou ïa outou i te sitona, aore râ te Ekalesia, e te zizania ato‘a; no reira e mea maitai a‘e ia vaiiho noa ia raua ia tupu apipiti e tae noa’tu i te auhuneraa, aore râ te hopea o te ao nei, oia hoi te haamouraa o te feia ino, tei ore â i tupu atura…

« …Ua haere maira ta’na mau pĭpĭ, na ô maira ia’na, a faaite mai na ia matou i te parabole o te zizania i roto i te aua ra. Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura, o tei ueue i te huero maitai ra, oia te Tamaiti a te taata. O te aua ra, oia teie nei ao; te huero maitai ra, o te tamarii ïa o te basileia; e te zizania ra, o te tamarii ïa a te varua ino’ [Mataio 13:36–38].

« I teie nei ia haamana‘o to tatou feia tai‘o i te parau ra—‘o te aua ra, oia teie nei ao’… te zizania o te tamarii ïa a te varua ino, te eneni tei ueue ia ratou o te diabolo ïa, te auhune ra o te hopea ïa o teie nei ao, [ia tapa‘o maite ratou i teie nei parau—te hopea ïa o teie nei ao,] e te feia ooti ra, o te mau melahi ïa’ [Mataio 13:38–39].

« I teie nei aita roa e tumu no te taata ia parau e e parau noa teie, aore râ aita e auraa to teie parau, no te mea te tatara ra Oia i te mea Ta’na i parau parabole a‘ena; e mai te au i teie nei reo, te hopea o te ao o te haamouraa ïa o te feia ino; te auhune e te hopea o teie nei ao e faaiteraa ïa i te mea e tupu i te taata nei i te mau mahana hopea nei, eiaha ra te fenua, mai te mau taata e rave rahi i mana‘o, e o te mea e tupu na mua’tu i te taeraa mai o te Tamaiti a te Taata nei, e te faahoiraahia mai te mau mea ato‘a tei parauhia e te vaha o te mau peropheta mo‘a mai te haamataraa mai â o te ao nei, e e tuhaa ta te mau melahi i roto i teie nei ohipa rahi, no te mea o ratou te feia ooti.

« No reira, a haaputuputuhia’i e a tahuhia’i te zizania i te auahi ra, e na reira-ato‘a-hia te hopea o teie nei ao’[Mataio 13:40]; oia hoi, a haere ai te mau tavini a te Atua e faaara haere i te mau nunaa, te mau tahu‘a e te mau taata, e a faaetaeta ai ratou i to ratou aau e a pato‘i ai ratou i te maramarama o te parau mau, e tuu-matamua-hia’tu ratou i te mau tupa’ipa’iraa a Satane, e ia ruuruu mai i te ture e ia taati mai hoi i te parau faaite… e vaiihohia ratou i roto i te pouri, e e ia faaineinehia ratou no te mahana amaraa ra; no reira ua ruuruuhia ratou e ta ratou mau ti‘aturiraa, e ua faaetaetahia to ratou mau tape‘araa e to ratou mau tahu‘a, ua ineine [ratou] no te tupuraa o te parau a te Faaora—‘E tono mai te Tamaiti a te taata i tana mau melahi, e na ratou e haaputu ê i te feia faatupu i te hapa e tei rave ato‘a i te parau ino no roto mai i to’na ra basileia; a huri atu ai i roto i te umu auahi ra; tei reira te oto e te auauraa niho.’[Mataio 13:41–42].

« Te taa nei ia tatou e e tupu ïa te ohipa no te haaputuputu amuiraa i te sitona i roto i te mau fare vairaa, aore râ te mau fare haaputuraa, a taamuhia’i te zizania no te faaineine no te mahana tahuraa; e i muri a‘e i te mahana tahuraa, ‘e reira te feia parauti‘a e anaana mai ai i te basileia o to ratou ra Metua mai te anaana o te mahana ra. E tari‘a to’na ei faarooraa, e faaroo mai oia.’[Mataio 13:43] ».9

Te haapii mai nei te parabole no te huero sinapi e e parare haere te Ekalesia e te basileia o te Atua tei haamauhia i teie mau mahana hopea nei na te fenua ato‘a

« Ua tuu faahou atura Oia i te tahi parabole ia ratou, ma te faahiti i te basileia o te faati‘ahia na mua noa‘e aore râ i te taime no te auhune, na ô atura—E au te basileia o te ao i te hoê huero sinapi na te hoê taata i tanu i roto i ta’na ra aua; e huero iti ha’iha’i ïa i te mau huero ato‘a nei, ia tupu râ e rahi ïa i te mau raau rii ato‘a, e e riro ei raau rahi, e e tau noa mai te mau manu o te reva i roto i te mau amaa.’[Mataio 13:31–32]. E nehenehe ta tatou e ite papû i teie nei e ua horo‘ahia teie nei parabole no te faahoho‘a i te Ekalesia o te tae mai i te mau mahana hopea nei. Inaha, ua faaauhia te basileia o te ao i te reira. I teie nei, e au ïa te reira i te aha?

« E rave na tatou i te buka a Moromona, ta te hoê taata i rave e i huna i roto i to’na aua, ma te paruruhia e to’na faaroo, no te faura mai i te mau mahana hopea, aore râ i te taime i faataahia; e hi‘o na tatou i to’na fauraraa mai mai raro mai i te repo, o tei faarirohia mai te huero ha‘iha‘i roa‘e o te mau huero ato‘a, a hi‘o na râ i to’na amaaraa, oia, i te tororaa o to’na mau amaa teitei e te hanahana mai to te Atua ra te huru, e tae noa’tu, mai te huero sinapi, e riro mai ai te raau hotu rahi roa‘e o te mau raau hotu ato‘a. E o te parau mau ïa, e ua tupu mai no roto i te fenua, e e haamata hoi te parau-ti‘a ia hi‘o mai mai te ra‘i mai.[a hi‘o Salamo 85:11; Mose 7:62], e te tono mai nei te Atua i raro nei i To’na mau mana, mau horo‘araa e mau melahi no te faaea i roto i te mau amaa.

« E au te basileia o te ao i te hoê huero sinapi. Inaha, e ere anei teie te basileia o te ao o te faati‘a mai nei i to’na upoo i te mau mahana hopea nei i roto i te hanahana o to’na ra Atua, oia hoi te Ekalesia a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, mai te hoê ofa‘i paari e te aueue ore i roto i te moana hohonu puai, tei vai tahaa noa i mua i te mau vero rahi a Satane, tei faaea noa râ ma te aueue ore e tae noa mai i teie nei, e o te faaruru noa nei â i te mau are teitei no te pato‘iraa, o te tura‘ihia e te mau mata‘i vero o te faatomo i te mau pahi, tei [tere] e te tere noa ra â e te hu‘ahu‘a pu‘a u‘ana i to’na ra rae; tei tura‘ihia i mua e te riri u‘ana o te enemi no te parau-ti‘a?…

« Ua ta‘iri maoro na te mau ata… no te pouri mai te mau are teitei i ni‘a i te ofa‘i aueue ore o te Ekalesia a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei; e noa’tu ra te reira, te toro noa ra â te huero sinapi i to’na mau amaa i te teitei e te teitei atu â, e te aano e te aano atu â; e te tere noa ra te mau huira pereoo o te basileia, ma te tura‘ihia e te rima puai o Iehova; e noa’tu te mau pato‘iraa ato‘a, e tere â te reira, e tae noa’tu ua tupu Ta’na mau parau ato‘a ».10

E au te mau iteraa papû no na ite tootoru e te mau papa‘iraa mo‘a no te mau mahana hopea nei i te faahopue i ano‘ihia i roto i te maa; te haapii mai nei te parabole no te upe‘a no ni‘a i te haaputuputuraa o te ao taato‘a nei

« Ua parau faahou atura Oia i te hoê parabole ia ratou. E au te basileia o te ao ra i te faahopue i anoihia e te hoê vahine i roto i na farii faaraoa e toru ra, e hopue ato‘a’tura’ [Mataio 13:33]. E nehenehe ia taa-maitai-hia e ua ti‘a mai te Ekalesia a te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei mai te hoê faahopue tei tuuhia i roto i na ite e toru. Inaha, ua tano roa te reira mai te au i te parabole! Te faahopue oi‘oi nei oia i te tahi tuhaa o te ao nei e te fatata ra i te faahopue i te taato‘araa…

« E au hoi te basileia o te ao ra i te upe‘a toro i tuuhia i raro i te tai o tei ati ato‘a i te i‘a e rave rahi te huru ra, e ati a‘era, ua ume maira ratou i uta, parahi ihora, ua haaputuputu ihora i te i‘a maitatai i roto i te farii, faaru‘e atura râ i te i‘a iino.’[Mataio 13:47–48]. No te tupuraa o teie nei parabole, a hi‘o i te huaai o Iosepha, o te haaparare ra i te upe‘a o te Evanelia na ni‘a i te fenua nei, ma te haaputuputu i te mau huru mea ato‘a, ia tuuhia’tu te mea maitai i roto i te mau farii o tei faaineinehia no taua tumu ra, e e haapa‘o ïa te mau melahi i te mea ino. ‘Oia ato‘a ia tae i te hopea o teie nei ao; o te mau melahi te haere mai e haru i te feia parau ino no roto i te feia parau-ti‘a, a huri atu ai i roto i te umu auahi ra: tei reira te oto e te auauraa niho ra. Ua parau atura Iesu ia ratou, ua ite outou i teie ato‘a nei mau parau? Ua na ô maira ratou ia’na, E, e to matou Fatu’ [Mataio 13:49–51]. E te parau nei tatou, e, e te Fatu; e parau ato‘a mai paha ratou, e, e te Fatu; no te mea e mea papû e e mea hanahana teie nei mau mea, e e ti‘a i te feia mo‘a ato‘a i te mau mahana hopea nei ia pahono atu ia ratou ma te hoê amene papû.

« Ua parau atura Oia ia ratou, te mau papa‘i parau ato‘a i haapiihia i te parau o te basileia o te ao ra, e au ïa i te taata utuafare, o tei hopoi i te mea apî e te mea tahito no roto i ta’na ra pueraa’ [Mataio 13:[52].

« No te mau ohipa tei faaitehia i roto i teie parabole, a hi‘o na i te buka a Moromona o tei hopoihia mai mai roto mai i te tao‘a o te aau. Oia ato‘a te mau fafauraa tei horo‘ahia i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei [Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau], e te iritiraa ato‘a o te Bibilia—No reira, te hopoiraa mai i te mau mea apî e te mau mea tahito mai roto mai i te aau, te pahonoraa i na faito e toru no te maa o te tamâhia e te hoê heheuraa a Iesu Mesia, e te utuuturaa a te mau melahi o tei haamata a‘ena i teie nei ohipa i te mau mahana hopea nei, o te faahoho‘araa ïa o te faahopue tei faahopue i te taato‘araa. Amene ».11

Te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa

A feruri i teie nei mau mana‘o a tuatapapa ai outou i te pene aore râ a faaineine ai outou i te haapii. No te tahi atu tauturu, a hi‘o i te mau api vii–xiv

  • A tai‘o faahou i te mau api 335–37. E aha ta tatou e nehenehe e haapii mai roto mai i te hi‘oraa o Iosepha Semita no te tauturu ia tatou i roto i ta tatou tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a?

  • A tai‘o faahou i te tatararaa a Iosepha Semita no te aha te Faaora i haapii parabole ai i te tahi mau taime (te mau api 337–39). A haapii ai tatou i te mau parau mau no te evanelia, i to outou feruriraa e aha te auraa ia hi‘o e to tatou mau mata e ia faaroo e to tatou mau tari‘a? I to outou feruriraa no te aha te maramarama e iriti-ê-hia’i ia tatou mai te mea eita tatou e hinaaro i te farii i te maramarama rahi a‘e? A feruri i te mea e ti‘a ia outou ia rave no te farii atu â i te maramarama o te evanelia.

  • A tuatapapa i te parabole no te ueue huero (te mau api 339–41). I roto i teie nei parabole, te faaite nei te Faaora e te faatupu nei te hoê â poro‘i evanelia i te mau hotu huru rau mai te au i te huru o te fariiraa a te mau taata. No te aha te parau a te Atua e ore ai e tupu i roto i te mau taata « o tei î te aau i te parau ino »? No te aha te ati e te hamani-ino-raa e arata‘i ai i te tahi ia tuu i te hiti te parau a te Atua? Nahea e nehenehe ai i te « titauraa rahi o to teie nei ao », e « te haavare o te tao‘a » e hoene ai te parau i roto ia tatou nei?

  • Nahea ta tatou e nehenehe e haapapû e e mea maitai to tatou nei « repo » ia tanu-ana‘e-hia te parau i roto ia tatou? E aha ta te mau metua e nehenehe e rave no te tauturu i te mau tamarii ia faaineine i to ratou mau aau ia farii i te parau?

  • I roto i te parabole o te sitona e te zizania (te mau api 341–43), te faahoho‘a nei te sitona i te feia parau-ti‘a, aore râ « te mau tamarii o te basileia ». Te faahoho‘a nei te zizania i « te mau tamarii a te varua ino ». Nahea e nehenehe ai ia tatou ia vai haapa‘o noa noa’tu ua faati‘ahia i te « zizania » ia tupu i rotopu i te « sitona »? Nahea te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 86:1–7 e tauturu ia outou ia taa maitai i te parabole?

  • E aha te mau mea e au ai te Ekalesia i teie nei mahana i te tumu raau e tupu ra i roto i te parabole no te huero sinapi? (No te tahi mau hi‘oraa, a hi‘o i te mau api 343–44).

  • A tai‘o faahou i te mau api 345–46. A ite e te faahopue o te hoê ïa tao‘a o te haamaraa i te faraoa. E aha te mau rave‘a e riro ai te mau papa‘iraa mo‘a no te mau mahana hopea nei mai te hoê faahopue no te Ekalesia? Nahea ratou e riro ai ei faahopue no outou iho? Nahea te mau papa‘iraa mo‘a no te mahana hopea nei e au ai i te mau tao‘a rahi « apî e te tahito? »

  • I roto i te parabole no te upe‘a no te evanelia (api 345), no te aha i to outou feruriraa e mea faufaa rahi e ia haaputuputu te upe‘a i te mau huru i‘a ato‘a? Nahea teie nei parabole i te tupuraa i teie nei mahana?

Te mau papa‘iraa mo‘a: Luka 8:4–18; Alama 12:9–11; PH&PF 86:1–11; 101:63–68

Te mau nota

  1. History of the Church, 2:326, 387; no roto mai i te mau papa‘iraa a Iosepha Semita i roto i ta’na buka aamu, 7 no titema 1835, e 29 no tenuare 1836, Kirtland, Ohio.

  2. History of the Church, 2:376; no roto mai i te hoê papa‘iraa a Iosepha Semita i roto i ta’na buka aamu, 19 no tenuare 1836, Kirtland, Ohio.

  3. History of the Church, 2:396; no roto mai i te hoê papa‘iraa a Iosepha Semita i roto i ta’na buka aamu, 17 no fepuare 1836, Kirtland, Ohio.

  4. History of the Church, 6:314; no roto mai i te hoê a‘oraa tei horo‘ahia e Iosepha Semita i te 7 no eperera 1844, i Nauvoo, Illinois; faaitehia mai e Wilford Woodruff, Willard Richards, Thomas Bullock, e William Clayton.

  5. Brigham Young, Deseret News, 30 no titema 1857, p. 340; faatomaraa no teie tau

  6. Wandle Mace, Autobiography, ca. 1890, 45, mau haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei, Salt Lake City, Utah.

  7. History of the Church, 2:265–66; te piti, te toru e te maha o te mau parau tei tapa‘ohia i roto i te paratarafa matamua i te omuaraa; faatomaraa no teie tau e te tarame; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te mau peresibutero no te Ekalesia, Titema 1835, Kirtland, Ohio, nene‘ihia i roto i te Messenger and Advocate, Titema 1835, 225–26.

  8. History of the Church, 2:264–67; faatomaraa no teie tau e te tarame; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te mau peresibutero no te Ekalesia, Titema 1835, Kirtland, Ohio, nene‘ihia i roto i te Messenger and Advocate, Titema 1835, 225–26.

  9. History of the Church, 2:267, 271; te mau parau matamua tapa‘ohia i roto i te paratarafa matamua i te omuaraa, e te mau parau matamua tapa‘ohia i roto i te maha o te paratarafa i te omuaraa; faatomaraa no teie tau; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te mau peresibutero no te Ekalesia, Titema 1835, Kirtland, Ohio, nene‘ihia i roto i te Messenger and Advocate, Titema 1835, 226–29.

  10. History of the Church, 2:268, 270; te parau tapa‘ohia i roto i te toru o te paratarafa i te omuaraa; faatomaraa no teie tau, te papa‘i rarahi, e te tarame no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te mau peresibutero no te Ekalesia, Titema 1835, Kirtland, Ohio, nene‘ihia i roto i te Messenger and Advocate, Titema 1835, 227-28. A hi‘o i te api xvi no te haamaramaramaraa no ni‘a i te mau tauiraa i te i‘oa mana o te Ekalesia.

  11. History of the Church, 2:270, 272; faatomaraa no teie tau e te papa‘i rarahi; tauihia te mau vahiraa no te paratarafa; no roto mai i te hoê rata a Iosepha Semita i te mau peresibutero no te Ekalesia, Titema 1835, Kirtland, Ohio, nene‘ihia i roto i te Messenger and Advocate, Titema 1835, 228–29.

Hōho’a
Joseph teaching

Ua haapii te peropheta Iosepha Semita i te hoê pŭpŭ taea‘e, e tei reira ato‘a o Brigham Young (i te pae aui). Ua parau Brigham Young e e nehenehe i te peropheta « ia rave i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haamaramarama e ia faaohie ia nehenehe i te mau taata ato‘a ia taa maitai te reira ».

Hōho’a
man sowing seeds

« Haere mai nei te hoê taata ueue huero no te ueue, e i to’na ueueraa, ua topa te tahi mau huero i te pae… tera râ te vaira vetahi tei topa i te vahi maitai, e ua horo‘a mai i te hotu ».

Hōho’a
waves

Ua riro te Ekalesia « mai te hoê ofa‘i paari e te aueue ore i roto i te moana hohonu puai, tei vai tahaa noa i mua i te mau vero rahi a Satane, tei faaea noa râ ma te aueue ore e tae noa mai i teie nei ».