Ha’api’ira’a a te mau Peresideni
Omuaraa


Omuaraa

Ua faanaho te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti Aposetolo i Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia no te tauturu ia outou ia faahohonu i to outou iteraa i te evanelia tei faahoihia mai, e ia haafatata atu ia outou i te Fatu ra na roto i te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia no te mau mahana hopea nei. A nene‘i faahou ai te Ekalesia i te mau buka no ni‘a i Te mau haapiiraa a te mau peresideni o te Ekalesia, e roaa ïa ia outou te hoê haaputuraa buka evanelia no to outou utuafare. Ua opuahia e ia faaohipahia te mau buka no ni‘a i teie tumu parau no te tuatapaparaa a te taata hoê e no te haapiiraa i te pŭpŭ autahu‘araa e te piha haapiiraa.

Te vauvau nei teie buka i te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita, tei piihia e te Atua no te iriti i te tau tuuraa o te îraa o te mau tau i teie nei mau mahana hopea. I rotopu i te taime a farii ai oia i te orama no te Metua e te Tamaiti i te tau mahanahana no te matahiti 1820 e i te taime o to’na taparahi-pohe-raahia i te ava‘e tiunu 1844, ua haamau oia i te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e ua faati‘a mai oia i te îraa o te evanelia, o te ore roa e rave-faahou-hia mai te fenua atu.

Te tuatapaparaa a te taata hoê

A tuatapapa ai outou i te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita, a titau i te faaururaa a te Varua. A haamana‘o i te fafauraa a Nephi: « O te imi maite ra, e ite ïa; e e faaitehia te mau parau aro a te Atua ia ratou, na roto i te mana o te Varua Maitai » (1 Nephi 10:19). A haamata i ta outou tuatapaparaa ma te pure, e a tamau i te pure e te feruri hohonu i roto i to outou aau a tai‘o ai outou.

I te hopea o te mau pene ato‘a, e ite outou i te mau uiraa e te mau faahororaa no te papa‘iraa mo‘a o te tauturu ia outou ia taa papû e ia faaohipa i te mau haapiiraa a Iosepha Semita. E mea ti‘a ia outou ia hi‘ohi‘o i te reira hou a tai‘o ai outou i te pene.

A feruri ato‘a i teie nei mau mana‘o tauturu;

  • A imi i te mau ta‘o e te mau parau faufaa rahi. Mai te mea e itea ia outou te hoê ta‘o aita outou e taa ra, a faaohipa i te hoê faatoro parau aore râ i te tahi atu buka no te haamaramarama maitai i to’na auraa. A papa‘i i te hoê nota i te hiti no te tauturu ia outou ia haamana‘o i te mea ta outou i haapii mai no ni‘a i te ta‘o.

  • A feruri i te auraa no te mau haapiiraa a Iosepha Semita. E hinaaro paha outou i te tapa‘o i te mau parau e te mau irava parau o te haapii i te mau parau tumu taa ê no te evanelia aore râ o te haaputapû i to outou feruriraa e to outou aau, aore râ a papa‘i i to outou mau mana‘o e to outou iteraa i te hiti o te haapiiraa.

  • A feruri i te mau ohipa ta outou i rave o te tu‘ati atu i te mau haapiiraa a te peropheta.

  • A feruri e nahea te mau haapiiraa a Iosepha Semita e tano ai ia outou. A feruri e nahea te mau haapiiraa e tu‘ati ai i to outou mau mana‘ona‘oraa aore râ ta outou mau uiraa. A faaoti e te mea ta outou e rave e hotu ïa no te mea ta outou i apo mai.

Te haapiiraa ma te faaohipa i teie buka

E nehenehe teie buka e faaohipahia no te haapii i roto i te utuafare aore râ i te fare pureraa. E tauturu teie mau mana‘o i muri nei ia outou.

A faatumu i ni‘a i te mau parau a Iosepha Semita e i te mau papa‘iraa mo‘a

Ua faaue te Fatu ia haapii tatou « eiaha’tu ta ratou parau e faaite atu maori râ i ta te mau peropheta e te mau aposetolo i papa‘i ra, e tei reira o te haapiihia mai ia ratou e te Faaa‘o na roto i te pure faaroo ra » (PH&PF 52:90). Ua parau ato‘a Oia e « e poro haere te mau peresibutero, te mau tahu‘a, e te mau haapii hoi no teie nei Ekalesia i te mau parau tumu no ta‘u nei evanelia, o tei roto i te Bibilia e te Buka a Moromona, tei roto i te reira te îraa o te evanelia » (PH&PF 42:12).

Ta outou ohipa o te tautururaa ïa ia vetahi ê ia taa na roto i te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita e te mau papa‘iraa mo‘a. Eiaha e tuu i teie buka i te hiti aore râ e faaineine i te mau haapiiraa mai roto mai i te tahi atu mau buka. A faataa i te hoê tuhaa rahi o te haapiira no te tai‘oraa i te mau haapiiraa a Iosepha Semita i roto i teie nei buka e te aparauraa i to ratou auraa e to ratou faaohiparaa.

A faaitoito i te mau taata ia ta‘ita‘i mai i teie buka i te fare pureraa ia hau atu â to ratou ineine no te aparau amui i roto i te piha haapiiraa.

A titau i te arata‘iraa a te Varua Maitai

A pure ai outou no te ani i te tauturu e a faaineine maitai ai outou ia outou, e arata‘i ïa te Varua Maitai i ta outou mau tautooraa. E e tauturu oia ia outou ia haapapû i te mau tuhaa no te mau pene ato‘a o te faaitoito ia vetahi ê ia taa e ia faaohipa i te evanelia.

Ia haapii outou, a pure ia ti‘a i te mana o te Varua ia apee i ta outou mau parau e i te mau aparauraa a te piha haapiiraa. Te parau ra o Nephi e, « ia parau te taata na roto i te mana o te Varua Maitai, na te mana o te Varua Maitai e faatae i taua parau ra i roto i te aau o te tamarii a te taata nei » (2 Nephi 33:1; a hi‘o ato‘a PH&PF 50:13–22).

A faaineine i te haapii

Ua faanahonahohia te mau pene i roto i teie nei buka no te tauturu ia outou ia faaineine no te haapii. Na te tuhaa « no roto mai i te oraraa o Iosepha Semita » o te vai ra i roto i te mau pene tata‘itahi e horo‘a mai i te haamaramaramaraa no ni‘a i te oraraa o Iosepha Semita e te aamu o te Ekalesia i te mau mahana matamua o te nehenehe ia faaohipahia no te omua e no te haapii i te haapiiraa. Ua vahihia te tuhaa « te mau haapiiraa a Iosepha Semita » i roto e rave rahi mau tuhaa rii rii, e te mau upoo parau o te haapoto i te mau parau faufaa rahi i roto i te pene. E nehenehe teie nei mau upoo parau e riro ei arata‘iraa o ta outou e nehenehe e faaohipa no te haapii. E horo‘a mai te tuhaa hopea « te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa » i te mau uiraa e te mau papa‘iraa mo‘a o te tu‘ati i ni‘a i te mau haapiiraa.

E rahi atu â outou i te manuia i roto i ta outou haapiiraa ia rave ana‘e outou i teie nei mau mea i muri nei:

  1. A tuatapapa i te pene. A tai‘o i te pene ia papû outou i te taataa rii i te mau haapiiraa a Iosepha Semita. E e haapii ïa outou ma te aau tae e te puai ia haamaitai ana‘e ta’na mau parau ia outou iho (a hi‘o PH&PF 11:21). Ia tai‘o outou, a haamana‘o i te mau hinaaro o te feia ta outou e haapii ra. E hinaaro paha outou i te tapa‘o i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu i roto i te pene o ta outou e mana‘o e e tauturu te reira ia ratou.

  2. A ma‘iti i te mau tuhaa e faaohipa. Te vai ra i roto i te mau pene tata‘itahi e rave rahi mau mea o ta outou e ore e noaa i te haapii i roto i te hoê noa haapiiraa. Eiaha e tamata i te haapii i te taato‘araa o te pene, a ma‘iti râ na roto i te pure i te mau parau haapiira e te mau parau tumu ta outou e mana‘o o te riro ei tautururaa rahi roa no te mau taata ta outou e haapii nei. Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e ma‘iti i te faatumu i ni‘a i te hoê aore râ e piti tuhaa rii e te tahi nau uiraa o te tauturu i te mau taata ia aparau i te mau parau tumu i roto i te mau tuhaa ta ratou i ma‘iti.

  3. A faaoti e nahea ia omua i te haapiiraa. No te faatupu i te anaanatae i te haamataraa o te haapiiraa, e faaite paha outou i te hoê ohipa tei tupu ia outou aore râ e ani i te mau taata ia tai‘o i te hoê aamu no roto mai i te omuaraa o te pene aore râ a hi‘o i te hoê hoho‘a i roto i te pene. E i muri iho e nehenehe ta outou e ui atu, « eaha ta teie nei aamu (aore râ hoho‘a) e haapii nei no ni‘a i te parau tumu o te pene? »Te tahi atu mau rave‘a no te omua i te haapiiraa o te tai‘oraa ïa i te hoê papa‘iraa mo‘a aore râ te hoê faahitiraa parau no roto mai i te pene aore râ te himeneraa i te hoê himene. Te tahi atu mana‘o tauturu o te vaiihoraa ïa i te mau taata ia ite eaha râ te mau tuhaa faufaa rahi no te haapiiraa e vai ra. E hinaaro ato‘a paha outou e faahaamana‘o i te mau taata i te haapiiraa na mua’tu i roto i teie nei buka na roto i te aniraa’tu ia ratou ia haamana‘o i te mau ohipa tei tupu, te mau taata, te mau parau tumu, aore râ te mau parau haapiiraa tei aparauhia.

  4. A faaoti e nahea ia faaitoito i te aparauraa. Teie te vahi e ti‘a ia outou ia rave i te rahiraa o te taime no te haapiiraa, no te mea e haapii maitai atu â te mau taata i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu ia aparau ana‘e ratou no ni‘a i te reira. A tai‘o faahou i te mau mana‘o tauturu no te faatereraa i te mau aparauraa i te mau api xi–xii no teie nei buka. E faaohipa paha outou i te mau uiraa no roto mai i « te mau mana‘o tauturu no te tuatapaparaa e te haapiiraa » e vai ra i te hopea o te pene. E faaineine ato‘a paha outou i te tahi o ta outou iho mau uiraa ma te faaohipa i teie nei mau mana‘o i muri nei;

    • A ani i te mau uiraa o te tauturu i te mau piahi ia imi i te mau ohipa, te mau oro‘a tei tupu, te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu. E tauturu teie mau huru uiraa i te mau taata ia faatumu i ni‘a i te mau parau mau taa ê ta outou e hinaaro i te haapapû e ia haamatau ia ratou i te mau haamaramaramaraa taa ê i roto i te mau haapiiraa a te peropheta. Ei hi‘oraa, i muri a‘e i te iteraa i te hôe faahitiraa parau taa ê, e nehenehe ta outou e ani, « eaha te tahi o te mau ta‘o aore râ faaiteraa parau tumu i roto i teie nei faahitiraa parau? » aore râ « eaha te tumu parau no teie nei faahitiraa parau? »

    • A ani i te mau uiraa o te tauturu i te mau piahi ia feruri i te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu ta Iosepha Semita i haapii. E faaitoito teie nei mau huru uiraa i te mau taata ia hi‘opo‘a e ia faaite i to ratou mau mana‘o e to ratou mau iteraa no ni‘a i te mau haapiiraa a Iosepha Semita. Ei hi‘oraa, « no te aha i to outou mana‘oraa e mea faufaa rahi teie nei haapiiraa? » aore râ « eaha to outou mau mana‘o aore râ to outou mau iteraa no ni‘a i teie nei faahitiraa parau? » aore râ « eaha te auraa o teie nei haapiiraa no outou? »

    • A ani i te mau uiraa o te faaitoito i te mau piahi ia faaau te mea ta ratou i haapii mai na roto i te mau haapiiraa a te peropheta i to ratou iho mau mana‘o, mau iteraa e mau ohipa tei tupu ia ratou. Ei hi‘oraa, « eaha te mau ohipa tei tupu ia outou o te tu‘ati i te mea ta te peropheta Iosepha Semita i parau? »

    • A ani i te mau uiraa o te tauturu i te mau taata ia faaohipa i roto i to ratou iho mau orara i te mea o te haapiihia ra. E tauturu teie nei mau uiraa i te mau taata ia feruri i te mau rave‘a e nehenehe ai ia ratou ia ora mai te au i te mau haapiiraa a Iosepha Semita. Ei hi‘oraa, « eaha ta Iosepha e faaitoito mai nei ia tatou ia rave? Eaha te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e faaohipa i te mea ta’na i parau? » A faahaamana‘o i te mau taata e eita noa ratou e haapii mai na roto ana‘e i te mea o tei parauhia na roto ato‘a râ i te heheuraa e tae mai ia ratou ra (a hi‘o PH&PF 121;26).

  5. A faaoti e nahea ia opani i te haapiiraa. E ma‘iti paha outou i te puohu oi‘oi noa i te haapiiraa aore râ e ani i te hoê aore râ e piti taata ia na reira. Mai tei faauruhia e te Varua, a faaite i to outou iteraa papû no ni‘a i te mau haapiiraa ta outou i aparau. E hinaaro ato‘a paha outou ia titau manihini ia vetahi ê ia faaite i to ratou iteraa papû. A faaitoito i te mau taata ta outou e haapii ra ia pee i te mau faaiteraa ta ratou i farii no ô mai i te Varua Maitai.

A faaineine ai outou i te haapii, e hinaaro paha outou i te imi i te mau mana‘o i roto i te buka Te haapiiraa, aore e piiraa teitei atu (36123), tuhaa B, te mau pene 14,16,28, e 29; aore râ i roto i Te buka arata‘i no te haapiiraa (34595).

Arata‘i i te mau aparauraa maitai

E tauturu teie mau mana‘o i muri nei ia outou ia faaitoito e ia arata‘i i te mau aparauraa maitai:

  • A titau i te arata‘iraa a te Varua Maitai. E nehenehe ta’na e faauru mai ia outou ia ui i te tahi mau uiraa, e aore râ, ia faa ô mai i te tahi mau taata i roto i te aparauraa.

  • A tauturu i te mau taata ia faatumu te mana‘o i ni‘a i te mau haapiiraa a Iosepha Semita. A ani ia ratou ia tai‘o i ta’na mau parau no te faatupu i te aparauraa e no te pahono i te mau uiraa. Mai te mea e haamata te aparauraa i te hahi ê atu i te tumu parau aore râ e riro mai ei mana‘o-noa-raa noa aore râ e mărôraa, a faatitiaifaro i te aparauraa na roto i te faahoiraa’tu i ni‘a i te hoê ohipa tei tupu, te hoê parau haapiiraa, aore râ te hoê parau tumu i roto i te pene.

  • Mai te mea e, e ti‘ahia, a faaite i te mau iteraa o te tu‘ati i te mau haapiiraa i roto i te pene.

  • A faaitoito i te mau taata ia faaite i to ratou mau mana‘o, ia ani i te mau uiraa, e ia haapii te tahi i te tahi (a hi‘o PH&PF 88:122). Ei hi‘oraa, e nehenehe ta outou e ani ia ratou ia faaite mai i to ratou mau mana‘o no ni‘a i te parau ta vetahi ê i parau, aore râ e nehenehe ta outou e faahaere i te hoê uiraa i ni‘a i te mau taata e rave rahi.

  • Eiaha e măta‘u ia vai muhu ore noa te taata i muri a‘e i to outou uiraa i te hoê uiraa. E mea pinepine te taata i te titau i te taime no te feruri e aore râ no te hi‘o i roto i ta ratou buka hou a faaite mai ai i to ratou mau mana‘o, to ratou iteraa papû, e to ratou mau iteraa.

  • A faaroo ma te aau tae, e a imi ia taa i te mau mana‘o o te mau taata ato‘a. A faaite i to outou mauruuru no to ratou mau mana‘o.

  • Ia faaite mai te mau taata e rave rahi mau mana‘o, a haamana‘o i te tapa‘o i te mau mana‘o i ni‘a i te tabula aore râ a ani i te tahi atu taata ia na reira.

  • A imi i te mau rave‘a rau no te faaô mai te mau taata i roto i te aparauraa. Ei hi‘oraa, e faaaparau paha outou ia ratou no ni‘a i te mau uiraa i roto i te mau pŭpŭ iti aore râ i te taata e parahi ra i piha’i iho noa ia ratou.

  • A haamana‘o i te farerei na mua’tu i te hoê aore râ e piti taata. A ani ia ratou ia haere mai i te piha haapiiraa ma te ineine i te pahono i te hoê o te mau uiraa ta outou i faaineine.

  • A faaohipa i te hoê himene, te hoê ihoa râ himene no te faahoi-faahou-raa mai te Evanelia, no te haapaututu i te aparauraa no ni‘a i te hoê parau tumu mau no te evanelia. Te himeneraa i te hoê himene o te hoê ato‘a ïa rave‘a maitai no te omua aore râ no te opani i te hoê haapiiraa.

  • Eiaha e faahope i te hoê aparauraa maitai no te mea noa e hinaaro outou i te faahope roa i te haapii i te mau mea ato‘a ta outou i faaineine. Te mea faufaa roa‘e, te fariiraa ïa te mau taata i te faaururaa o te Varua e ia tupu ratou i te rahi i roto i ta ratou fafauraa ia ora i te evanelia.

Te mau haapiiraa no to tatou nei tau

Te vauvau nei teie nei buka i te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita e tano i to tatou nei tau. Ei hi‘oraa, eita teie buka e tuatapapa i te mau tumu parau mai te mau haapiiraa a te peropheta no ni‘a i te ture no te haamo‘araa mai tei faaohipahia i ni‘a i te tiaauraa no te faufaa. Ua iriti te Fatu i teie nei ture mai roto atu i te Ekalesia no te mea aita te feia mo‘a i ineine i te ora i te reira (a hi‘o PH&PF 119, upoo tuhaa). Eita ato‘a teie nei buka e tuatapapa i te faaipoiporaa i te vahine rau. Ua heheuhia mai te mau parau haapiiraa e te mau parau tumu no ni‘a i te faaipoiporaa i te vahine rau ia Iosepha Semita i te matahiti 1831. Ua haapii te peropheta i te haapiiraa no te faaipoiporaa i te vahine rau, e ua ravehia taua mau faaipoiporaa ra i roto i to’na tau oraraa. I te mau matahiti e rave rahi i muri mai, i raro a‘e i te arata‘iraa a te mau peresideni no te Ekalesia tei mono atu ia Iosepha Semita, e rave rahi mau melo no te Ekalesia tei tomo atu i roto i te faaipoiporaa i te vahine rau. I te matahiti 1890, ua pia te peresideni Wilford Woodruff, i te faaiteraa mana, o tei faahope i te faaipoiporaa i te vahine rau i roto i te Ekalesia (a hi‘o i te faaiteraa mana 1). Aita te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei e rave faahou i te faaipoiporaa i te vahine rau.

Haamaramaramaraa no ni‘a i te mau parau tauturu tei faahitihia i roto i teie buka

Ua iritihia mai te mau haapiiraa a te peropheta Iosepha Semita tei vauvauhia i roto i teie nei buka no roto mai i te mau huru buka e rave rahi; te mau a‘oraa a te peropheta, te mau papa‘iraa tei faaineinehia no te piaraa na te peropheta aore râ i raro a‘e i ta’na arata‘iraa, te mau rata e te mau buka aamu a te peropheta, te mau haamana‘oraa tei papa‘ihia e te mau taata tei faaroo i te peropheta i te a‘oraa, e te tahi o te mau haapiiraa e te mau papa‘iraa a te peropheta tei tuuhia’tu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. E rave rahi te mau haapiiraa a Iosepha Semita tei faahitihia no roto mai i te aamu no te Ekalesia. No te tahi atu â haamaramaramaraa no ni‘a i teie nei mau buka, a hi‘o i te tabula no te mau rave‘a i faaohipahia i roto i teie buka.

E rave rahi te mau buka tei ore i nene‘ihia o tei faahitihia i roto i teie nei buka. Ua faatu‘atihia te papa‘iraa, te faatomaraa, te mau reta papa‘i rarahi, e te tarame, i ni‘a i te mau papa‘iraa o teie tau i te vahi i hinaarohia no te haamaitai i te tai‘oraa. Ua tuu-ato‘a-hia aore râ ua tauihia te mau tuhaa no te paratarafa no te haamaitai i te tai‘oraa. I te mau vahi ua ravehia mai te mau faahitiraa parau na roto mai i te mau buka tei piahia, ua faahitihia ïa te mau buka ma te taui ore, maori râ tei papa‘ihia na roto i te tahi ê atu rave‘a. Te mau faahitiraa ato‘a o tei tapa‘ohia no te parau ua tuuhia ïa e te feia papa‘i no teie nei buka, maori râ tei papa‘ihia na roto i te tahi ê atu rave‘a.

Hōho’a
Joseph Smith
Hōho’a
signature

« Ua rahi a‘e ta Iosepha Semita, te Peropheta e te Hi‘o a te Fatu, i rave, maori râ ia Iesu ana‘e, no te faaoraraa i te taata nei i roto i teie nei ao, i tei ora na i ni‘a iho i te reira… Ua ora hanahana oia, e ua pohe hanahana hoi oia i roto i te mata o te Atua e ta’na ato‘a ra mau taata » (PH&PF 135:3)