2010
Tamau noa na roto i te faaoroma‘i
Me 2010


Tamau noa na roto i te faaoroma‘i

Na te mau haapiiraa ta tatou e apo mai no roto mai i te faaoroma‘i e faahotu i to tatou huru, e faateitei i to tatou oraraa, e faateimaha i to tatou oaoa.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

I te mau matahiti 1960 ra, ua haamata te hoê orometua haapii no te fare haapiiraa teitei no Standford i te hoê ma‘imiraa iti no te tamata i te puai o te feruriraa o te mau tamarii e maha matahiti te paari. Ua tuu oia i mua ia ratou te hoê monamona (marshmallow) e ua parau atu ra ia ratou e e nehenehe ta ratou e amu i te reira ihoa taime aore râ, mai te mea e tia‘i ratou e 15 minuti, e nehenehe ïa ta ratou e farii e piti marshmallow.

I muri iho ua vaiiho oia i te mau tamarii ratou ana‘e e ua mata‘ita‘i i te mea e tupu ra i muri mai i te hoê hi‘o. Ua amu te tahi mau tamarii i te marshmallow i te reira ihoa taime ; te tahi atu o ratou ua tia‘i ia na tau minuti noa e ua topa atu i roto i te faahemaraa. E 30 ana‘e o ratou i ni‘a i te hanere o tei tia‘i.

E tamatamataraa iti noa teie e ua rave te orometua haapii i te tahi ê atu mau ma‘imiraa, no te mea, mai ta’na iho i parau, « e rave rahi te mau mea ta outou e nehenehe e rave no ni‘a i te mau tamarii e tamata ra ia ore e amu i te mau marshmallow. » I muri mai râ, ua apee oia i te mau tamarii e ua haamata i te ite i te hoê tu‘atiraa tei faatupu i te anaanatae : te mau tamarii tei ore i noaa i te tia‘i ua fifi ïa ratou i muri iho i roto i te oraraa e ua rahi to ratou mau fifi i roto i to ratou huru oraraa, e te mau tamarii tei tia‘i ua riro ïa ei mau tamarii anaanatae a‘e e te maitai, tei manuïa a‘e i te haapiiraa e tei aufau maitaihia, e e mau auraa maitai a‘e to ratou.

Te mea tei haamata na roto noa i te hoê tamatamataraa iti i ni‘a i te mau tamarii e te mau marshmallow, ua riro mai ïa ei titorotororaa tei faaite mai e, te aravihi no te tia‘i – no te faaoroma‘i – o te hoê ïa tapa‘o o te faaite mai i te manuïaraa i muri iho i roto i te oraraa.1

E nehenehe te tia‘iraa e riro ei ohipa paari

E nehenehe te tia‘iraa e riro ei ohipa paari. Ua ite te mau tamarii i te reira, e te mau taata paari atoa. Te ora nei tatou i roto i te hoê ao te vai nei te tamaaraa vitiviti, te haaponoraa i te poro‘i i te reira iho taime, te mau hoho‘a teata na ni‘a i te aniraa, e te mau pahonoraa oioi i te mau uiraa faufaa ore aore râ te mea hohonu. Aita tatou e au i te tia‘i. E ite te tahi i to ratou faito toto (tension) i te maraaraa ia nuu mărû noa ana‘e to ratou reni tia‘iraa i te fare toa i te tahi atu mau reni tia‘iraa i piha‘i iho ia ratou.

Te faaoroma‘i – te ite i te faataime i to tatou mau hiaai no te hoê taime – e viretu faufaa rahi ïa e te varavara. Te hinaaro nei tatou i te mea ta tatou e hinaaro e te hinaaro nei tatou i te reira i teie nei ihoa taime. No reira e au ra e ere te parau no te faaoroma‘i i te mea au-roa-hia e e mea fifi roa ia farii i te tahi taime.

Area râ, aita ana‘e e faaoroma‘i, eita ïa ta tatou e nehenehe e faaoaoa i te Atua ; eita e nehenehe ia tatou ia maitai roa. Oia mau, ua riro te faaoroma‘i ei hoê rave‘a tamâ o te haamaitai i te ite, o te faahohonu i te oaoa, o te faatumu i te ohipa, e o te horo‘a i te ti‘aturiraa no te hau.

Ei metua ua ite tatou i te paari ore ia faati‘a noa ana‘e tatou i te mau hinaaro atoa o ta tatou mau tamarii. E ere te mau tamarii ana‘e o te roohia i te ino ia faati‘a-noa-hia ana‘e to ratou hinaaro i tera ihoa taime. Ua ite to tatou Metua i te Ao ra e ite te mau metua maitai i te faufaa no te taime : mai te mea e ti‘a i te mau tamarii ia paari e ia roaa to ratou puai, e ti‘a ïa ia ratou ia haapii i te tia‘i.

E ere te faaoroma‘i i te tia‘i-noa-raa.

I te 10raa o to‘u matahiti, ua riro to‘u nei utuafare ei feia ratere i roto i te hoê fenua apî. E piahi maitai au i te fare haapiiraa – oia mau, e tae noa’tu ua tapae matou i te fenua Helemani Tooa o te Râ. I reira, e mea taa ê roa ta‘u haapiiraa. Te haapiiraa no te tuatapaparaa no te mau fenua ta‘u i haapii i te fare haapiiraa e mea apî ïa no‘u nei. E mea taa ê atoa te haapiiraa no te aai o te fenua ta matou i haapii. Na mua’tu, ua haapii au i te reo rusia ei piti o te reo; i teie nei o te reo marite ïa. Ua riro te reira ei fifi rahi roa no‘u. Oia mau, i te tahi mau taime ua ti‘aturi mau vau e aita to‘u arero i hamanihia no te parau i te reo marite.

No te rahi o te mau mea apî e te huru ê o ta‘u i haapii, ua paruparu vau. No te taime matamua i roto i to‘u nei oraraa, ua haamata vau i te uiui e ua nava‘i anei to‘u maramarama no te haapiiraa.

Aua‘e râ, ua haapii mai to‘u orometua haapii ia‘u ia faaoroma‘i. Ua haapii mai oia ia‘u e e tauturu te ohipa tamau e te papû – te tape‘a-maite-raa ma te faaoroma‘i – ia‘u ia haapii.

I muri mai ua maramarama a‘e te mau tumu parau fif i – tae noa’tu i te reo marite. Ua haamata maru noa vau i te ite e, ia tamau noa ana‘e au, e nehenehe ïa ta‘u e haapii. Aita te reira i tae oioi mai, na roto râ i te faaoroma‘i, ua tae mai te reira.

Na roto i taua ohipa ra tei tupu ua haapii mai au e ere roa te faaoroma‘i i te tia‘i-noa-raa ia tupu mai te tahi mea – ua titau râ te faaoroma‘i e ia haa itoito no te tapae i te mau fâ faufaa rahi, eiaha ra ia haaparuparu ia oe ia ore ana‘e te mau hotu e fâ oioi mai aore râ ma te tutava-ore-hia.

Te vai nei te hoê haapiiraa faufaa rahi i ônei : e ere te faaoroma‘i i te farii-noa-raa, e ere atoa i te oreraa e rave no to tatou ri‘ari‘a. Te faaoroma‘i o te tia‘i-itoito-raa ïa e te tape‘a-noa-raa ïa. O te rave tamau-noa-raa ïa i te tahi mea e te raveraa i te mau mea atoa ta tatou e nehenehe te raveraa i te ohipa, te ti‘aturiraa, e te faaohiparaa i te faaroo ; te fariiraa i te mau ati ma te itoito, noa’tu ua faataimehia te mau hinaaro o to tatou aau. E ere te faaoroma‘i i te tape‘a-noa-raa e tae noa’tu i te hopea, o te tape‘a-maitai-roa-raa râ e tae noa’tu i te hopea !

Te faaoroma‘i ore o te hoê ïa tapa‘o no te haapa‘o-noa-raa ia’na iho. O te hoê tapa‘o no te taata o te haapa‘o noa ia’na iho. E tupu te reira mai roto mai i te huru e vai u‘ana nei e tei parauhia te ma‘i no « te haapûraa no te ao » o te arata‘i i te taata ia ti‘aturi e te ohu nei te ao na piha‘i iho ia ratou e ua riro noa te tahi atu mau taata ei feia ha‘uti i roto i te fare teata rahi no te oraraa tahuti nei e o ratou te taata ha‘uti tumu.

E mea taa ê te reira, e to‘u mau taea‘e here, i te faito ta te Fatu i haamau no tatou ei mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa.

Te faaoroma‘i, te hoê parau tumu no te autahu‘araa

Ei taea‘e tei mau i te autahu‘araa e ei ti‘a no te Fatu o Iesu Mesia, e ti‘a ia tatou ia tavini ia vetahi ê mai te au i To’na hi‘oraa maitai. Te vai nei te hoê tumu no te aha te mau haapiiraa atoa no ni‘a i te faatereraa autahu‘araa e tapae ai i te tufaa 121 no te Parau Haapii e te Mau Parau Fafau. I roto i te tahi nau irava, ua horo‘a mai te Fatu i te hoê a‘oraa no ni‘a i te faatereraa o te autahu‘araa. « E ore roa e nehene e e ore roa ho‘i e ti‘a ia haamauhia te hoê mana e aore râ te hoê vahi iti a‘e no te tura na roto i autahu‘araa, maori râ na roto i te taparuraa, na roto i te faaoroma‘i-noa-raa, na roto i te mărû e te haehaa, e na roto ho‘i i te here mau ra ».2

Ua riro te mau tapa‘o e te mau peu no te huru taata tei faaitehia i roto i teie nau irava ei niu no te faaoroma‘i o te atuaraa e ua tu‘atihia te reira i te taviniraa manuïa i roto i te autahu‘araa e te utuafare. E horo‘a mai taua mau taipe ia outou te puai e te paari no te faarahi i to outou mau piiraa, no te poro i te evanelia, no te faahoaraa i te mau melo no te pŭpŭ autahu‘araa, e te horo‘araa i te taviniraa faufaa rahi roa i roto i te autahu‘araa – oia ho‘i, te taviniraa ma te here i roto iho i to outou mau utuafare.

E haamana‘o tamau noa tatou e te hoê o te mau tumu o ta te Atua i horo‘a mai ai te autahu‘araa ia tatou, no te tauturu ïa ia tatou ia faaineine no te mau haamaitairaa mure ore na roto i te haamaitairaa i to tatou mau natura na roto i te faaoroma‘i tei titauhia i roto i te taviniraa i roto i te autahu‘araa.

Mai ta te Fatu i faaoroma‘i ia tatou, e faaoroma‘i atoa tatou i te feia ta tatou e tavini ra. Ia ite tatou e e ere ratou i te mea maitai roa, mai ia tatou atoa. Te rave nei ratou i te mau hape, mai ia tatou atoa. Te hinaaro nei ratou ia ti‘aturihia ratou e vetahi ê, mai ia tatou atoa.

Eiaha roa e faaea i te ti‘aturi i te mau taata. Eiaha atoa e faaea i te ti‘aturi ia tatou iho.

Te mana‘o nei au e, i te tahi taime e nehenehe ia tatou ia ite ia tatou paatoa i roto i te tavini i roto i te parabole a te Mesia tei tarahu i te moni i te arii, e tei taparu i te arii i te na ôraa e, « e ta‘u Fatu, eiaha na oe e rû ia‘u ».3

Te raveraa e te taime o te Fatu

Ua tia‘i te mau tamarii no Iseraela e 40 matahiti i roto i te medebara hou a nehenehe ai ia ratou i te tomo atu i roto i te fenua i fafauhia. Ua tia‘i o Iakoba e 7 roaraa matahiti no Rahera. Ua tia‘i te mau ati Iuda e 70 matahiti i Babulonia hou a nehenehe ai ia ratou ia ho‘i no te patu faahou i te hiero. Ua tia‘i te ati Nephi no te hoê tapa‘o no te fanauraa o te Mesia, ma te ite e mai te mea aita te tapa‘o e tae mai e pohe ïa ratou. Ua tura‘i te mau ati o Iosepha Semita i roto i te fare tape‘araa no Liberty i te peropheta a te Atua ia ui e, « Eaha te maoro ? »4

I roto i te huru tata‘itahi, e opuaraa ïa ta to tatou Metua i te Ao ra i te titauraa i Ta’na mau tamarii ia tia‘i.

E piihia tatou tata‘itahi ia tia‘i na roto i ta tatou iho raveraa. E tia‘i tatou i te mau pahonoraa i te mau pure. E tia‘i tatou i te mau mea, e au ra i te tahi e mea ti‘a e e mea maitai no tatou, e aita e nehenehe ia tatou ia feruri no te aha ra to tatou Metua i te Ao ra e faataere ai i te pahonoraa.

Te haamana‘o nei au i te taime a faaineine ai au no te haapii ia riro ei pairati tama‘i. Ua faaohipa rahi matou i te taime no te faaineineraa faehau i roto i te ohipa tuaro. Aita vau i papû maitai no te aha te hororaa hope ore i faarirohia’i ei tuhaa faufaa rahi no te faaineineraa ia riro ei pairati. Noa’tu ra te reira, ua horo matou e ua horo e ua horo faahou.

A horo ai au ua haamata vau i te ite i te tahi mea tei haape‘ape‘a mau roa ia‘u. E mea pinepine au i te mahemohia e te mau taata e puhipuhi ra i te avaava, e inu ra e te rave ra i te mau mea atoa aita i tano i te evanelia, e i te ture ihoa râ no te Parau Paari.

Te haamana‘o nei au i te feruriraa e, « ahani ! Aita anei e nehenehe ia‘u ia horo e ia ore e rohirohi ? » Tera ra, ua rohirohi roa vau, e ua mahemohia vau e te mau taata o te ore e haapa‘o i te ture no te Parau Paari. Te faaite nei au e, ua haape‘ape‘a te reira ia‘u i taua taime ra. Ua ui au ia‘u iho « e mea mau anei te fafauraa aore râ eita ? ».

Aita te pahonoraa i tae mai i taua iho taime ra. I te pae hopea râ ua ite au e aita te mau fafauraa a te Atua e tupu vitiviti noa mai ta tatou i ti‘aturi ; e tae mai ratou mai te au i Ta’na talena taime e na roto i Ta’na mau raveraa. E rave rahi mau matahiti i muri mai, ua nehenehe ia‘u ia ite i te tapa‘o papû no te mau haamaitairaa pae tino o te tae mai i te feia tei haapa‘o i te ture no te Parau Paari –taa ê noa’tu i te mau haamaitairaa pae varua o te tae oioi mai na roto i te haapa‘oraa i te hoê o te mau faaueraa a te Atua. Ia hi‘o vau i muri, ua ite papû vau e e mea papû mau ihoa te mau fafauraa a te Atua noa’tu e ere i te mea vitiviti i te mau taime atoa.

E titau te faaoroma‘i i te faaroo

Ua haapii o Brigham Young e ia tupu ana‘e mai te tahi ohipa eita e nehenehe ia’na ia taa maitai, e pure ïa oia i te Fatu, « a horo‘a mai na ia‘u te faaoroma‘i ia tia‘i e tae noa’tu e nehenehe ia‘u ia ite no‘u iho ».5 E i muri iho, e tamau noa o Brigham i te pure e tae noa’tu ua nehenehe ia’na ia taa maitai i te reira.

E ti‘a ia tatou ia haapii e i roto i te opuaraa a te Fatu, i te tahi mau taime e tae mai te maramarama « te a‘o na ni‘a iho i te a‘o, te faaue na ni‘a iho i te faaue ».6 Haapoto-noa-raa, e tae mai te ite e te maramarama na roto i te faaoroma‘i.

E taa pinepine tatou i te mau afaa hohonu no to tatou oraraa i teie mahana na roto ana‘e i te hi‘oraa’tu i te reira mai ni‘a mai i te mau mou‘a no to tatou oraraa i mua. E mea pinepine tatou o te ore e ite i te rima o te Fatu i roto i to tatou mau oraraa e tae noa’tu ua hope te mau tamataraa. E mea pinepine te mau tau fifi no to tatou mau oraraa i te riroraa ei mau patu faufaa rahi no te faatupu i te niu no to tatou huru taata e no te patu i te e‘a no te mau haamaitairaa, te ite e te oaoa no amuri atu.

Te faaoroma‘i, te hoê maa hotu no te Varua 7

Te faaoroma‘i o te hoê ïa maitai o te atuaraa o te nehenehe e faaora i te mau varua, e iriti i te mau tao‘a no te ite e te taaraa, e o te taui i te mau tane e te mau vahine mai teie te huru ei mau feia mo‘a e ei mau melahi. Te faaoroma‘i, o te maa hotu mau ïa o te Varua.

Te faaoroma‘i o te mauraa ïa i te tahi mea e tae noa’tu i te hopea. Oia ho‘i te faataimeraa i te haamaha i te hinaaro i taua taime iho ra no te mau haamaitairaa i te mau mahana i mua. O te haavîraa ïa i te riri, e te tape‘araa i te mau parau ino. O te aroraa ïa i te ino noa’tu e au râ e faa‘ona râ te reira ia vetahi ê.

Te faaoroma‘i o te fariiraa ïa i te mea e ore roa e nehenehe ia tauihia e te ti‘araa’tu i mua i te reira ma te itoito, te maitai e te faaroo. O te hinaaro ïa ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro e tuu i ni‘a ia’na, mai te tamarii e auraro hoi to’na metua ».8 I te hopearaa, o te vai « etaeta ïa e te aueue ore i te haapa‘oraa i te mau faaue a te Fatu ra »9 i te mau hora atoa no te mau mahana atoa, noa’tu e mea fifi ia na reira. I roto i te mau parau a Ioane te heheu parau : « Teie te faaoroma‘i o te feia mo‘a, o tei tape‘a i te parau a te Atua, e… faaroo ia Iesu ra ».10

Te faaoroma‘i o te hoê ïa rave‘a e maitai roa’i. Ua parau te Faaora Iho e na roto i to outou faaoroma‘i e fatu outou i to outou mau varua.11 Aore râ, na roto i te tahi ê atu iritiraa no te papa‘iraa Heleni, na roto i to outou faaoroma‘i e rê outou i te haavî i to outou aau.12 Te faaoroma‘i o te faaea-noa-raa ïa i roto i te faaroo, ma te ite i te tahi mau taime e e tupu tatou i te paari na roto i te tia‘iraa eiaha râ na roto i te fariiraa. E parau mau te reira i te tau o te Faaora. E parau mau atoa te reira i to tatou nei anotau, no te mea ua faauehia tatou i teie nei mau mahana hopea nei « ia tamau noa i te faaoroma‘i e tae noa’tu i te taime outou e maitai roa’i ra ».13

E haamaitai te Fatu ia tatou no to tatou faaoroma‘i

No te parauraa i te papa‘i Salamo no mutaa iho ra, mai te mea e tia‘i faaoroma‘i tatou i te Fatu e faaroo ïa Oia ia tatou. E e faaroo Oia i ta tatou mau tuo. E tatara mai Oia ia tatou mai roto mai i te apoo ri‘ari‘a e e tuu Oia i to tatou mau avae i ni‘a i te hoê ofa‘i paari. E tuu oia i te hoê pehe apî i roto i to tatou mau vaha, e e arue ïa tatou i to tatou Atua. E rave rahi i piha‘i iho ia tatou o te ite i te reira, e e ti‘aturi ïa ratou i te Fatu.14

E to‘u mau taea‘e here, te ohipa no te faaoroma‘i o teie ïa : haapa‘o i te mau faaueraa ; ti‘aturi i te Atua to tatou Metua i te Ao ra ; tavini Ia’na ma te maru e te aroha mai to te Mesia ; faaohipa i te faaroo e te ti‘aturi i te Faaora ; e eiaha roa e faarue. Na te mau haapiiraa ta tatou e haapii mai na roto i te faaoroma‘i e faatupu i to tatou huru taata, e faateitei i to tatou mau oraraa, e faarahi i to tatou oaoa. E tauturu teie mau mea ia tatou ia riro ei mau taea‘e ti‘amâ tei mau i te autahu‘araa e e mau pîpî haapa‘o no to tatou ra Fatu o Iesu Mesia.

Teie ta‘u pure e ia riro te faaoroma‘i ei tapa‘o taa ê no tatou tei mau i te autahu‘araa a te Atua Mana Hope ; e ia ti‘aturi tatou ma te itoito i te mau fafauraa a te Fatu e Ta’na talena mahana ; e ia haa tatou no vetahi ê na roto i te faaoroma‘i e tae noa’tu e ua maitai roa tatou. I te i‘oa mo‘a no Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Hi‘o Jonah Lehrer, « Don’t ! The Secret of Self-Control, » New Yorker, 18 no me 2009,26-27.

  2. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 121:41 ; hi‘o atoa i te mau irava 39-45.

  3. Mataio 18:26.

  4. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 121:2.

  5. Te mau Haapiiraa e te mau Peresideni o te Ekalesia:Brigham Young (1997),75.

  6. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 98:12.

  7. Hi‘o Galatia 5:22-23.

  8. Mosia 3:19.

  9. 1 Nephi 2:10.

  10. Apokalupo 14:12.

  11. Hi‘o Luka 21:19.

  12. Hi‘o Luka 21:19, nota raro b.

  13. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 67:13.

  14. Hi‘o Salamo 40:1-3.