2010
A faati‘a mai ia‘u te mau aamu no Iesu
Me 2010


A faati‘a mai ia‘u te mau aamu no Iesu

Na te faaroo puai ia Iesu Mesia e faaineine [i ta outou mau tamarii] no te mau titauraa ta ratou e farerei papû.

Hōho’a
Elder Neil L. Andersen

Ia ma‘iti-ana‘e-hia oe no te paraparau i te pae hopea o te tuhaa hopea o te amuiraa rahi, e faaroo oe i te mau parau atoa, ma te uiui e, eaha te vahi o ta oe a‘oraa e vauvauhia mai hou a tae mai ai to oe taime. Aita e parau tumu faataahia, aita e faaauraa no te mau parau tumu. Te raveraa a te Fatu, oia ïa, tera te raveraa maitai a‘e. E rave Oia i te mau tautooraa na roto i te pure a te taata paraparau tata‘itahi, e i reira oia e hamani ai i te hoê pehe varua tei î roa i te heheuraa e te mana. Te mau tumu parau i faahiti-faahou-hia, te parau tumu i ni‘a i te parau tumu, te mau faaararaa tohu, te mau fafauraa faateitei – ua riro te pehe hanahana ei temeio ! Te faaite papû nei au e, i roto i teie amuiraa ua faaroo iho nei tatou e ua ite iho nei tatou i te mana‘o e te hinaaro o te Fatu.

Ua faahoho‘a te Peresideni Thomas S. Monson i te u‘i e haere mai nei ei « mea maitai roa‘e »1 e ua parau i to tatou feia apî e : « Ua haere mai outou i te fenua nei i te hoê tau hanahana. Te mau rave‘a i mua ia outou aita i ta-oti‘a-hia ».2 Teie râ, ua faaara atoa oia e, « ua tuuhia mai tatou i te fenua nei i te mau tau arepurepu ».3 « E tau teie no te faati‘a-noa-raa, e i roto i te sotaiete taatoa aita e taua-faahou-raa e aita e faatura-faahou-raa i te mau ture a te Atua ».4 Ua faatihia tatou e rave rahi o tei faataahia no te faaanaanatae i to tatou mana‘o. « E ohipa te enemi i te mau rave‘a atoa no te marei ia outou i roto i ta’na upe‘a no te haavare ».5

E hopoi‘a na tatou i te aupururaa i te u‘i e haere mai nei. Ua haere mai ratou i te fenua nei e te tahi mau hopoi‘a faufaa rahi e te mau iteraa rahi i te pae varua. Eita e ti‘a ia tatou ia taua noa i te tahi taime i roto i to tatou faaineineraa ia ratou. Ta tatou ohipa ei mau metua e ei mau orometua e ere i te hamaniraa i te hoê huero pae varua i roto i to ratou varua maori râ, te tahuraa i te ama o to ratou huero pae varua o tei ama-a‘e-na i te auahi no to ratou faaroo hou teie ao.

Teie avatea, te hinaaro nei au e faatumu i te piiraa a te hoê tamarii na roto mai te hoê himene a te paraimere :

A faati‘a mai na ia‘u i te mau aamu no Iesu, mea au na‘u ia faaroo.

Te mau mea ta’u e ani ia’na no te parau mai ia‘u, mai te mea tei ônei oia.6

I roto i to tatou ao i teie mahana, te hiaai nei te tamarii tata‘itahi, te feia apî tamaroa e te feia apî tamahine tata‘itahi i to’na iho faafariuraa i te parau mau. Te hiaai nei te tata‘itahi raa i to’na iho maramarama, to’na iho faaroo « itoito e te tamau maite ho‘i »7 i te Fatu ra ia Iesu Mesia, ma te auraro i te mau metua, te feia faatere o te feia apî, e te mau hoa tapiri.

E riro te mau aamu o Iesu mai te hoê matai faaroo i roto i te aau o ta tatou mau tamarii. Ua parau Iesu e, « O vau te e‘a, te parau mau, e te ora ».8 Te mau aamu o Iesu e faaitehia i te mau taime atoa e hopoi mai i te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia e te puai o te niu o te iteraa papû. A feruri na outou i te hoê tao‘a faufaa rahi a‘e no ta outou mau tamarii ?

Ua ô anei te oraraa e te mau haapiiraa a Iesu Mesia i roto i te feruriraa e te mau varua o ta tatou mau tamarii ? Te feruri ra anei ratou i te oraraa o te Faaora a uiui ai ratou i te mea o ta ratou e rave i roto i to ratou iho oraraa ? E mea faufaa rahi roa‘e i roto i te mau matahiti i muri nei.

Ua hi‘o maite anei ta tatou mau tamarii i te apooraa i te ao ra, hou teie oraraa,9 i reira Iesu – tei rahi a‘e i te taatoaraa – i parau ai, « Teie au, a tono ia‘u » ?10 Te ite ra anei ratou i to ratou iho hinaaro no te tavini ma te pee i To’na hi‘oraa maitai ?

Te feruri ra anei ratou i To’na fanauraa haehaa,11 te Faaora o te ao nei e tuu atu ra i roto i te phatene ?12 Ua tauturu anei To’na huru oraraa ia ratou ia taa maitai i te vahi mau o te fariiraa i te mau faufaa ?

Ua ite anei ratou e ua tamau noa Iesu i te haapii, « E ani, e roaa ïa ia outou » ?13 Ta’na mau pure no te haamauruururaa14 e Ta’na mau taparuraa i To’na Metua15 ua î anei i roto i te varua o ta tatou mau tamarii a tuturi ai ratou na roto i te pure e to ratou iho fifi.

Ua parau anei tatou ia ratou no te here o Iesu no te mau tamarii, nahea To’na raveraa ia ratou i roto i To’na rima, te pureraa no ratou e te ta‘iraa ?16 Ua ite anei ta tatou mau tamarii e ua ineine Iesu « ma te rima faatoro-noa-hia e ite mai ia [ratou] ra ? »17

Ua rave anei ratou i te puai i roto i te mau aamu haapaeraa maa a Iesu18 – a haapii ai tatou ia ratou te ture no te haapaeraa maa ?

I roto i to ratou iho mo‘emo‘eraa, ua ite anei ta tatou mau tamarii i te vahi mo‘emo‘e tei fariihia e te Faaora a vaiiho-noa-hia ai Oia e To’na mau hoa, e a ani ai Oia i Ta’na mau Aposetolo, « E haere atoa anei outou ? »19

Ua farii anei ta tatou mau tamarii i te mana o te mau semeio a te Faaora ? Ua faaora Iesu i te lepera,20 ua horo‘a i te iteraa i te matapô.21 Ua faaamu e 5.000 taata,22 ua tamaru te miti,23 e ua faati‘a mai ia Lazaro mai te pohe mai.24 Ua ti‘aturi anei ta tatou mau tamarii e « no te faaroo ho‘i e ravehia’i te semeio »,25 e ia pure ratou no te mau semeio i roto i to ratou iho oraraa ?

Ua itoito anei ta tatou mau tamarii i te mau parau a te Faaora i te tavana o te sunago, « eiaha e măta‘u, a faaroo noa mai » ?26

Ua ite anei ta tatou mau tamarii i To’na oraraa maitai roa,27 Ta’na misioni haapa‘o maitai, To’na haavare-raa-hia e te Faasatauroraa ri‘ari‘a ?28 Ua faaite papû anei tatou ia ratou i To’na Ti‘a-faahou-raa mau,29 i To’na farereiraa i te mau Ati Nephi i te mau fenua Marite,30 i To’na fâraa i te peropheta Iosepha Semita i roto i te uru raau mo‘a ?31

Te tia‘i ra anei ratou i To’na ho‘iraa hanahana mai, ia rave-maitai-hia te mau mea atoa, e ia tuu te mau turi atoa e ia parau te mau reo atoa e o Iesu te Mesia ?32

E parau anei ta tatou mau tamarii e, « A faati‘a mai na ia’u i te mau aamu no Iesu, mea au na‘u ia faaroo » ?33

No te feia apî e te mau tamarii : A orai te faito teitei o te faufaa rahi o ta outou hopoi‘a e te mau ite rahi i pae varua. A imi ia hau atu no ni‘a ia Iesu, a iriti i te mau papa‘iraa mo‘a. Te hoê mana‘o i te tai‘o-faahou-raa i te buka a Ioane, i muri iho a aparau i to outou mau metua, mau orometua e i te tahi ê.

No te mau metua tane e te mau metua vahine, te mau tupuna tane e te mau tupuna vahine e te feia aita ta ratou iho e tamarii o tei faaamu ma te here i te mau tamarii e te feia apî, ta‘u a‘o o te parau-tamau-raa ïa no ni‘a ia Iesu Mesia. I roto i To’na i‘oa mo‘a o te mana rahi pae varua. « Aita’tu e i‘oa, aita ho‘i e e‘a… e faaitehia mai, e tae mai ai te ora i te tamarii a te taata nei, i roto ana‘e râ, e na roto ana‘e ho‘i i te i‘oa o te Mesia ».34

I te mau metua vahine e aupuru nei i ta ratou mau tamarii e aita e metua tane i te fare, te fafau nei au ia outou e, a parau ai outou no Iesu Mesia, e ite outou i te mana o te ra‘i haaitairaa ia outou.

I muri iho i te poheraa ta’na tane, ua aupuru te tuahine Stella Oaks i ta’na e toru na tamarii rii (oia’toa o Elder Dallin H. Oaks35) ei metua vahine otahi. Ua parau oia e : « Ua horo‘ahia ia‘u te ite e ua here te Fatu ia‘u e e haa‘aifaitohia ta‘u misioni. Ua farii au i te hoê here haaatihia… [e ua ite] oia [ua paturu ia matou] i roto i te tamataraa o te tupu mai ».36

E rave au i te hoê piiraa taa ê no te mau metua tane: Ia riro ei hoê tuhaa faufaa rahi no te parauraa i ta outou mau tamarii no ni‘a i te Faaora. Te hinaaro nei ratou i te mau parau haapapûraa no to outou faaroo e tae noa’tu i to to ratou metua vahine.

Noa’tu e te vai ra te mau taime e aita te hoê tamarii e faaroo ma te aau ti‘aturi, e vai to outou iteraa papû no Iesu i roto i to’na feruriraa e to’na varua. A haamana‘o i te aamu o Alama o tei ma‘iti i te e‘a ti‘a ore ? I te ho‘iraa, ua parau oia e:

« Ua haamana‘o vau… i to‘u ra metua tane [i te parauraa]… i te taeraa mai… o Iesu Mesia… ei taraehara no to te ao nei.

« Te tape‘a ra to‘u aau i taua mana‘o ra, ua pii ihora vau i roto ia‘u iho: E Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei ».37

Mai te mea e aita te hoê tamarii e faaroo, eiaha e hepohepo. Tei to outou pae te taime e te parau mau. I te taime mau ra, e ho‘i mai ta outou mau parau i to ratou feruriraa. Eita to outou iteraa papû e faaru‘e i ta outou mau tamarii.

A parau ai outou ma te faatura no ni‘a i te Faaora – i roto i te peroo uira, i te pereoo utaraa taata, i ni‘a i te amuraa maa, a tuturi ai outou i roto i te pure, i roto i te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a e aore râ i roto i te mau aparauraa i te maororaa pô – e apipiti te Varua o te Fatu i ta outou mau parau.38

Ia rave maitai outou, e tae maite mai te iteraa papû no Iesu i roto i te mau aau o ta outou mau tamarii. E haere ratou i to ratou Metua i te Ao ra na roto i te pure haehaa e e farii i To’na faaururaa na roto i te mana o te Varua Maitai. E faaineine te faaroo o te taata iho ia ratou no te mau faatioraa o ta ratou e faaruru papû atu.39

Ua farerei au ia Bill Forrest e ia Debbie Hutchings i to matou piahiraa i Brigham Young University. Ua ho‘i mai o Bill na ta’na tau misioni. Ua tupu te here i roto ia’na e o Debbie e ua faaipoipo raua i roto i te Hiero no Oakland Californie. Ua patu raua i to raua fare i Mesa, Arizona e ua haamaitaihia raua e pae tamaroa e e piti tamahine. Ua haapii o Bill e o Debbie i ta raua mau tamarii ia here i te Fatu ra ia Iesu Mesia mai ia raua i here Ia’na. Ua parau o Elder Daniel Forrest, e tavini nei i roto i te Misioni no Mehiko Oaxaca e, « i te mau po‘ipo‘i atoa, na mua‘e te haapiiraa tei ni‘a matou i te amuraa maa no te tai‘oraa e no te aparauraa i te mau papa‘iraa mo‘a ».

Ta raua tamahine o Kara tei faaipoipo i teie nei e e piti ta’na tamarii, te haamana‘o-maitai-raa oia i to’na metua tane i te faahororaa ia’na i te po‘ipo‘i roa no te mau ohipa i te fare haapiiraa tuarua. Te parau ra oia e : « Mea au roa na to‘u papa i te tamau aau i te mau faahitiraa parau, te mau papa‘iraa mo‘a e te mau pehe [e i te roaraa o taua tere i te po‘ipo‘i roa] e tai’o noa maua no te tamau ». Hoê o ta’na papa‘iraa mo‘a au roa oia ho‘i « A haamana‘o, a haamana‘o, e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho‘i, e ia hapono mai te diabolo i to’na ra mata‘i u‘ana… e ere oia i te mana i ni‘a iho ia orua e putôhia’i orua i raro i te abuso… no te păpă pai ta orua i ti‘a i ni‘a ra ».40

I te Mahana Pae na mua‘e te Sabati no te Pasa i te matahiti 2000, e 10 matahiti ti‘a teie nei, te tavini ra o Bill Forrest ei episekopo no te paroita Estate Groves i Arizona. I ni‘a i to’na peroo no te haere i te ohipa, e hoê maire noa (1.6 km) na te fare, ua faaûhia to’na peroo e te hoê peroo repo. Ua faaru‘e o Debbie e te mau tamarii i te fare i muri mai i te fifi rahi mana‘o-ore-hia tei tupu i ni‘a ia Bill. Aita o Bill i ora mai i roto i te ati. Ua faaho‘ihia mai te varua tahiti ore o teie hoa faaipoipo here e te metua tane i te fare e Ana o tei rê i ni‘a i te pohe, te Tamaiti a te Atua, no reira mai te ti‘a-faahou-raa hanahana o ta ratou e faahanahana amui i teie Sabati Pasa.

Nahea to Debbie e ta’na e hitu tamarii (e pae noa matahiti to te hopea) fariiraa i te puai o ta ratou i hiaai ? Kara, e 15 matahiti i te taime a roohia ai to’na metua tane i te ati, tei parau mai ia‘u aita i maoro a‘e nei e : « Te haamauruuru nei au i to‘u [metua vahine e metua tane] no te mau rave‘a o ta raua i haapii ia‘u [no ni‘a i te Faaora]. Ua iriti raua i te mau papa‘iraa mo‘a e o vau, ua pure e o vau, e ua riro ei mau hi‘oraa maitai no [te Faaora] te aroha, te here e te faaoroma‘i… [Ua riro] Pasa ei tau faahiahia i roto i to‘u oraraa i te mau matahiti atoa a feruri ai au i te oraraa, te misioni, e te Ti‘a-faahou-raa o te tatou Faaora e e haamana‘o vau i te oraraa o to‘u metua tane i te tahuti nei ».

Ua parau o Elder Daniel Forrest e : « 10 matahiti to‘u i te poheraa to‘u metua tane. E tau fifi mau te reira… Ua riro noa to‘u metua vahine ei hoê hi‘oraa maitai no te mau haapiiraa a te Faaora. Te amo nei i te taipe o te i‘oa o to‘u papa i to’na haereraa i te misioni i Paniora. [E piti] faahitiraa parau a to‘u papa o ta‘u e au roa [oia ho‘i] : « Eita na taata e piti e rave i te tahi mea mai te mea te tahi e ere o te Fatu » e « E mea ti‘a ia riro te Faaora ei niu no tatou. Aita ana‘e e topa tatou ».

Ua faaîhia te mau aau o te mau tamarii Forrest i te faaroo ia Iesu Mesia. I teie hopea hepetoma, 10 matahiti i teie nei te poheraa to ratou metua tane, te oto hohonu nei ratou ia’na tera râ, te tara o to’na pohe « ua horomiihia ïa i roto i te Mesia ».41 Ua ite ratou, e na roto i te horo‘a faito ore a te Faaora, e nehenehe ratou e tae faahou i to ratou metua i ni‘a i te fenua nei e i te Metua i te Ra‘i ra.

A faati‘a mai ia‘u te mau aamu no Iesu

I roto i te hoê taime rii, e faaroo mai tatou i te peropheta a te Atua. I te parau no Ta’na peropheta, ua parau te Fatu e, « E farii ho‘i outou i ta’na parau mai te mea ra e no roto i to‘u iho vaha ».42 Te faaite papû nei au e te Peresideni Thomas S. Monson o te afa‘i parau ia o te Fatu i ni‘a i te fenua nei.

Te faaite papû nei au e o Iesu o te Mesia, te Faaora no te mau taata atoa. To’na oraraa, Ta’na Taraehara, To’na Ti‘a-faahou-raa, To’na Ho‘iraa mai e tia‘ihia ra e mea taa maitai e e mea papû mai te ti‘araa o te mahana. E haamaitai i To’na ra i‘oa e amuri noa’tu.43 Na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia amene.

TE MAU NOTA

  1. Thomas S. Monson, « Te mau parau mau taui-ore no teie tau arepurepu », Liahona, Me 2005, 19.

  2. Thomas S. Monson, « Ia itoito noa outou », Liahona, Me 2009, 123.

  3. Thomas S. Monson, « Mau hi‘oraa no te parau-ti‘a », Liahona, Me 2008, 65.

  4. Thomas S. Monson, « Mau parau opaniraa », Liahona, Novema 2009, 109.

  5. Thomas S. Monson, « Ia farererei faahou tatou », Liahona, Me 2009, 113.

  6. « Raconte-moi les histoires de Jesus », Chants pour les enfants, 36.

  7. Alama 1:25.

  8. Ioane 14:6.

  9. A hi’o Aberahama 3:2-28.

  10. Aberahama 3:27.

  11. A hi’o Luka 2.

  12. A hi’o Luka 2:7.

  13. 3 Nephi 27:29.

  14. A hi’o Luka 10:21.

  15. A hi’o Luka 11:2-4.

  16. A hi’o 3 Nephi 17:11-24.

  17. Moromona 6:17.

  18. A hi’o Luka 4:1-13.

  19. Ioane 6:67. A paraparau ai oia i te feia apî i te matahiti i ma’iri a’e nei, ua parau te Peresideni Monson e: « E piihia outou no te paruru i te mea ta outou e ti’aturi nei. Mai te mea e, aita te aa o to outou iteraa papû i paari maitai, e mea fifi roa ïa no outou ia pato’i i te tahitohitoraa a te feia e faaino mai nei i to outou faaroo » (Liahona, Me 2009, 126).

  20. A hi’o Mareko 1:40-42.

  21. A hi’o Luka 18:35-43.

  22. A hi’o Mareko 6:34-44.

  23. A hi’o Mareko 4:35-41.

  24. A hi’o Ioane 11:8-53.

  25. Moroni 7:37.

  26. Mareko 5:36.

  27. A hi’o 1 Petero 2:21-25.

  28. A hi’o Luka 22:47-48; 23:32-46.

  29. A hi’o Ioane 20:11-23.

  30. A hi’o 3 Nephi 11-26

  31. A hi’o Iosepha Semita – Aamu 1:17.

  32. A hi’o Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:104.

  33. “Raconte-moi les histoires de Jesus.”

  34. Mosia 3:17.

  35. I te hoê taime ua parau o Elder Dallin H. Oaks e: « I to’u tamariiriiraa, e tai‘o buka ta‘u ohipa i te pô. Te hoê o ta‘u mau buka au roa maori râ, Hurlbut’s Story of the Bible… [e] buka 168 aamu no roto mai i te Bibilia. Ua au roa vau te reira mau aamu e e tai‘o pinepine au i te reira » (« Bible Stories and Personal Protection », Ensign, Novema 1992, 37).

  36. Stella Oaks, « Thy Will Be Done », i roto Leon R. Hartshorn, haaputuraa, Remarkable Stories from the Lives of Latter-day Saint Women, 2 o te buka. (1973-75), 2:184.

  37. Alama 36:17-18.

  38. I roto i to tatou ao i teie mahana e rahi atu to tatou hinaaro i te mau parau a Enosa no to’na metua tane « Ua haamana‘o maite au i roto i tau aau i te mau parau ta‘u i faaroo i te parau-pinepine-hia e to‘u ra metua no te ora mure ore. Ua hiaai ihora tau aau, topa turi ihoira vau i mua i te aro o Tei Hamani ia‘u ra » (Enosa 1:3-4).

  39. Ua fafau te Peresideni Monson i te feia apî e: « Mai te mea e, ua paari maitai to outou iteraa papû no te evanelia, no te Faaora, e no to tatou Metua i te Ao ra, na te reira e faauru i te mau mea atoa ta outou e rave i roto i to outou oraraa taatoa… Mai te mea e, e faaamu-tamau-hia to outou iteraa papû, na te reira e paruru ia outou » (Liahona, me 2009, 126).

  40. Helamana 5:12.

  41. Mosia 16:8.

  42. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 21:5.

  43. A hi‘o Alama 26:12.