2010
Te mau metua vahine e haapii ra i te mau tamarii i te utuafare
Me 2010


Te mau metua vahine e haapii ra i te mau tamarii i te utuafare

Te ti‘aturi nei au e, na te Atua i faataa e, te ohipa tumu o te ti‘araa metua vahine o te utuuturaa ïa e te haapiiraa i te u‘i i muri mai.

Hōho’a
Elder L. Tom Perry

Aita i maoro a‘e nei, ua ratere atu vau e o Elder Donald L. Hallstrom no te farerei e pae oire i roto i te tuhaa rahi o ropu i te Hau Amui no Marite. I roto i te oire tata‘itahi i farereihia, e faatupu matou i te hoê putuputuraa e te mau misionare rave tamau, e apeehia i te hoê pureraa e te feia faatere no te tĭtĭ e te paroita no ni‘a i te ohipa misionare. I ropu i teie na pureraa e piti, e faaineine te Sotaiete Tauturu o te tĭtĭ i te hoê tamaaraa mama na matou no te horo‘a ia matou i te taime no te farerei i te mau peresideni tĭtĭ. I to matou haereraa i Milwaukee, Wisconsin, e piti utuafare apî tei ani i te Sotaiete Tauturu ia vaiiho na ratou e faaineine e e tuati i te maa i te ahiahi. O na tane toopiti tei roto i te fare tuutu. E na metua vahine e hi‘a raua i te faanahoraa o te iri tamaaraa e te tuatiraa i te maa. E na tamarii apî tootoru na ratou e faanaho i te iri tamaaraa e te tuatiraa i te maa i raro a‘e i te hi‘opo‘araa a to ratou metua vahine. O teie te hoê rave‘a no te mau metua vahine ia haapii i ta ratou mau tamarii. E mea taa ê roa ia hi‘o i te mau tamarii ia pahono i te tahi mau mea rii tei haapiihia e to ratou mau metua vahine. Ua rave hope maitai ratou i te mau ohipa i faauehia ia ratou.

Na teie iteraa rau i haaferuri ia‘u i ni‘a i te haapiiraa o ta‘u i farii no ô mai i to‘u metua vahine ra. Mai te peropheta Nephi, e mai ia outou atoa e rave rahi, i fanauhia vau i na metua maitata‘i. (a hi‘o 1 Nephi 1:1).

Aita i maoro a‘e nei, ua faaite mai hoê o ta‘u mau tamahine fetii e maha buka papa‘i o ta to‘u mama i faaî i te mau nota a faaineine ai oia i te haapii i ta’na piha i roto i te Sotaiete Tauturu. Te feruri nei au e, ua riro teie mau buka papa‘i – e te vai ra te tahi aita â vau i hi‘o atu ra – ei faaiteraa no te rahiraa hanere hora faaineineraa a to‘u mama.

E orometua rahi o mama tei vai itoito noa e tei faahohonu i roto i ta’na faaineineraa. E ite morohi ore to‘u i te mau mahana na mua a‘e i ta’na mau haapiiraa. Ua î roa te iri tamaaraa i te mau materia faahororaa e te mau nota a faaineine ai oia i ta’na haapiiraa. Ua rau te mau materia i faaineinehia e ua ite papû vau e o te hoê maa tuhaa noa o te reira o tei faaohipahia i roto i te piha haapiiraa, tera râ ua ite papû roa vau e aita hoê o ta’na mau faaineineraa i mau‘a. Nahea vau i ite papû ai ? A hi‘o ai au i roto i te mau api o ta’na buka papa‘i, e au ra e te faaroo ra vau i to‘u mama i te haapii faahou mai ra â ia‘u. Faahou â, ua rahi roa i roto i ta’na buka papa‘i no ni‘a i te hoê parau tei ore i faaitehia i roto te hoê piha haapiiraa, tera râ te mea o ta’na i ore i faaohipa i roto i ta’na piha ua faaohipa oia no te haapii i ta’na mau tamarii

Te ti‘aturi nei au e, e nehenehe e parau e a riro ai to‘u mama ei orometua faahiahia mau i rotopu i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, ta’na haapiiraa maitai a‘e ua tupu ia i piha‘i iho i ta’na mau tamarii i roto i te utuafare. Oia mau, ua aano te reira no te rahiraa taime o ta’na i haapii i ta’na mau tamarii faaauhia i ta’na haapiiraa i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu, area râ, e mea au roa na‘u ia mana‘o e ua faaineine maite oia, na mua roa, te riroraa ei hi‘oraa maitai no ta’na mau tamarii i te parau no te itoito i te tavini i te Ekalesia, e, te piti, no te mea ua ite oia e, te mau mea o ta’na i apo mai na roto i te faaineineraa i ta’na mau haapiiraa e nehenehe te reira e faaohipa-tamau-hia no te hoê tumu rahi a‘e – te haapiiraa i ta’na mau tamaroa e ta’na mau tamahine.

A vaiiho na ia‘u ia haamehara no te hoê taime e ia faaite atu i te tahi mau haapiira o ta‘u i haapii mai no ô mai i to‘u mama no ni‘a i te haapiiraa i te evanelia i roto i te utuafare. Ua ite maitai to‘u mama i te faufaa no te haapiiraa i ta’na mau tamarii no ni‘a i te mau ture, te mau faufaa e te parau haapiiraa i to ratou apîraa. Noa’tu e te oaoa nei oia ia vetahi ê o tei haapii i ta’na mau tamarii i rapae i te utuafare, i te fare haapiiraa anei e aore râ, i te fare pureraa anei, ua ite mau oia e, ua horo‘ahia i te mau metua te hopoi‘a ia haapii i ta ratou mau tamarii, e, i te pae hopea, e mea ti‘a i te mau metua ia ite papû e, te haapiihia ra ta ratou mau tamarii i te mea o ta to ratou Metua i te Ao ra i hinaaro ia haapii ratou. Ua uihia to‘u mau taea‘e e o vau nei e to matou mama i muri mai i to matou haapii-raa-hia i rapae i te utuafare, ia papû maitai e, ua tae te mau haapiiraa tano i roto i to matou mau taria e ua taui i to matou feruriraa.

I te tahi mau mahana ia horo mai ai au i te fare mai te fare haapiiraa mai, e feruri au e, ua oti ïa te haapiiraa no te reira mahana, area râ, eita e maoro ua mou oioi teie feruriraa ia ite ana‘e au i to‘u mama te tia‘i noa maira ia‘u i te uputa. I to matou apîraa e iri papa‘i ta matou tata‘itahi i roto i te fare tuutu i reira matou e haapiihia’i e ana a rave noa ai oia i ta’na ohipa i roto i te fare e a faaineine ai i te maa. E orometua mau oia e te faahepo ia matou hau atu i te teimaha i ta matou mau orometua i te fare haapiiraa e i te fare pureraa.

Te rave‘a haapiiraa a mama e mau haapiiraa ïa no te pae tino e no te pae varua. E hi‘o papû oia e aita hoê o matou i ma‘iri i roto i ta matou haapiiraa, na’na ïa e horo‘a hau mai. E faaohipa atoa oia i ta’na mau haapiiraa na te Sotaiete Tauturu i ni‘a ia matou. E farii atoa matou i te taato‘araa o ta’na iritiraa e itehia i roto i ta’na buka iti, eiaha te iritiraa haapoto e tano i roto i te tau haapiiraa.

Te tahi tuhaa o ta matou haapiiraa i te fare o te tamau-aau-raa ïa i te mau papa‘iraa mo‘a, mai te mau Hiro‘a Faaroo e te mau parau a te mau peropheta, te mau hi‘o e te mau heheu parau. To‘u mama o te hoê ïa vahine o tei ti‘aturi e, e paruparu te feruriraa mai te mea e, aita e faaohipa-tamau-hia. Ua haapii oia ia matou a horo‘i ai matou i te mau faarii maa, te taviriraa i te pata e te tautururaa i roto i te tahi atu mau ohipa e rave rahi. Aita oia i ti‘aturi, e vaiiho te mau mana‘o tano ore ia tomo i roto i te feruriraa o ta’na mau tamarii, noa’tu e te ohipa nei ratou no te pae tino.

Aita vau e faariro nei i to‘u mama ei hoho‘a no te mau metua no te ao nei o teie tau. E mea taa ê te tau i teie mahana, tera râ, noa’tu e, e taui te tau, te haapiiraa a te hoê metua eita roa’tu ïa to’na faufaa e morohi. E rave rahi mau ohipa e faatuati i te mau faufaa o te hoê u‘i i te tahi, tera râ penei a‘e te pû mau o teie mau ohipa o te haapiiraa ïa a te metua i te mau tamarii i roto i te utuafare. E parau mau roa teie ia feruri ana‘e tatou i te haapiiraa no te mau faufaa, te peu e te ture morare, e te faaroo.

Te riro nei te haapiiraa i roto i te utuafare ei mea faufaa mau na te ao atoa nei i teie mahana, i reira te faaururaa a te diabolo i te parareraa, e te aro nei oia, e te tamata nei i te heru e i te haamou i te niu mau o to tatou sotaiete, te utuafare. E mea ti‘a i te mau metua ia feruri e, te haapiiraa i te utuafare o te hoê ïa hopoi‘a mo‘a roa e te faufaa. Noa’tu e, e nehenehe te tahi atu mau faanahoraa, mai te ekalesia e te fare haapiiraa, e tauturu i te mau metua ia « haapii i te hoê tamarii i ta’na e‘a ia haere ra » (Maseli 22:6), i te pae hopea tei ni‘a ïa teie hopoi‘a i te mau metua. Ia au i te faanahonahoraa rahi no te oaoa, ua horo‘ahia i te mau metua ia utuutu e ia faatupu i te tamarii a to tatou Metua i te Ao ra. Ua riro ei tuhaa papû no Ta’na ohipa e To’na hanahana – « ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). I roto i ta te Atua opuaraa mure ore, ua faataahia e, e ohipa te mau metua mai te mau melo o te pû opereraa i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii. Maoti te vai nei te mau mono e ohipa nei i roto i te hamaniraa, o te faaô mai ia ore te mau metua e rave. Noa’tu râ, ua faaue te Fatu i te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te maramarama e te parau mau.(a hi‘o PH&PF 93:40).

E mea ti‘a i te mau metua ia hopo‘i mai te maramarama e te parau mau i roto i te utuafare na roto i te hoê pure utuafare, hoê amuiraa no te tuatapapa i te papa‘iraa mo‘a, hoê pureraa pô utuafare, hoê tai‘oraa buka puai, hoê himene e hoê tamaaraa i te hoê taime. Ua ite ratou e, te faaururaa a te mau metua parau-ti‘a, te haapa‘o, te tamau-maite, i te mau mahana atoa, o te mau puai te reira tei hau i te mana e te patururaa i roto i te ao nei. Te ea maitai o te mau sotaiete atoa, te oaoa o to’na nunaa, to ratou auhune, e to ratou hau, hoê to ratou aa tumu maori râ, te haapiiraa i te mau tamarii i roto i te utuafare.

Ua haapii mai o Elder Joseph Fielding Smith e :

« E hopoi‘a na te mau metua i te haapiiraa i ta ratou mau tamarii i teie mau parau tumu faaora o te evanelia a Iesu Mesia, ia ite ho‘i ratou e, no te aha e mea ti‘a ia bapetizohia ratou, e e tupu paha i roto i to ratou aau te hiaai ia haapa‘o tamau noa i te mau faaueraa a te Atua ia oti ratou i te bapezitohia, ia nehenehe ho‘i ia ratou ia ho‘i i mua i to’na aro. E to‘u mau taea‘e e te mau tuahine maitai e, te hinaaro ra anei outou i to outou mau utuafare, ta outou mau tamari ; te hinaaro ra anei outou ia taatihia outou i to outou mau metua tane e mau metua vahine hou ia outou ?… Mai te mea o te reira hoa, a haamata ïa na roto i te haapiiraa i te aiûraa ra. E haapii outou na roto i te hi‘oraa maitai e te ture » (Conference Report, Atopa 1948, api 153).

Ua riro te hi‘oraa maitai o to‘u metua vahine ei orometua i roto i te utuafare ei faahaamana‘oraa ia‘u i te tahi mana‘o rahi atu no ni‘a i te haapiiraa. Te ohipa nei te feia faatere o te Ekalesia e rave rahi hora no te feruri i te rave‘a no te haamaitai i te haapiiraa i roto i te Ekalesia. No te aha tatou horo‘a ai i te reira rahiraa taime e te tautooraa ? No te mea ïa te ti‘aturi nei tatou i te mana rahi o te haapiiraa no te faarahi i te faaroo o te taata e ia haapuai i te mau utuafare. Te ti’aturi nei au e, te hoê o te mau mea faufaa roa e rave no te haamaitai i te haapiiraa i roto i te Ekalesia o te haamaitairaa ïa i te haapiiraa i roto i to tatou mau utuafare. Na ta tatou haapiiraa i roto i te utuafare e faaineine ia tatou ia haapii maitai i te fare pureraa, e na ta tatou haapiiraa i roto i te fare pureraa e tauturu ia tatou ia haapii maitai i te utuafare. I roto i te Ekalesia te vaira te mau iri tamaraa te î i te mau materia faahororaa e te mau buka papa‘i tei î i te mau mana‘o no te mau haapiiraa e haapii. Aita e ohipa hau atu i te maitai no te haapii i te evanelia a Iesu Mesia maori râ te ineine hope roa ; no te mea, te mau haapiiraa o te evanelia tei faaohipahia i roto i te piha haapiiraa e aoe ra, aita, e nehenehe te reira e haapiihia i roto i te utuafare.

Te haapapû ra te parau faauruhia, « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei », e :

« E hopoi‘a mo‘a ta te tane faaipoipo e te vahine faaipoipo no te here e no te haapa‘o ia raua iho e i ta raua atoa ra mau tamarii. ‘Te tamarii ra, e tuhaa ïa no ô mai ia Iehova ra’ (Salamo 127:3). Tei te mau metua te hopoi‘a mo‘a no te aupuru i ta ratou mau tamarii i roto i te here e te parau-ti‘a, no te haapa‘o i to ratou mau hinaaro pae tino e pae varua, no te haapii ia ratou i te here e i te tavini te tahi i te tahi, no te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e no te riro ei feia faatura i te mau ture o te fenua e faaeahia e ratou…

« … Na roto i te opuaraa a te Atua, na te mau metua tane e faatere i to ratou utuafare na roto i te here e te parau-ti‘a e tei ia ratou te hopoi‘a no te imiraa i te mau mea tumu o te oraraa e no te parururaa ho‘i i to ratou ra utuafare. Te ohipa matamua a te mau metua vahine o te aupururaa ïa i ta ratou mau tamarii. I roto i taua hopoi‘a mo‘a ra, ua titauhia i te metua tane e te metua vahine ia tauturu raua te tahi i te tahi ei na apiti aifaito i roto i te hopoi‘a ». (Liahona, atopa 2004, 49).

Mai te au i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », te mau parau tumu o ta‘u i haapii mai no ni‘a i te haapiiraa i roto i te utuafare e tano ïa no na metua toopiti, area râ, e mea hau a‘e no te hoê metua vahine. E mea pinepine te mau metua tane i te rahiraa o to ratou taime tei te atea ê i te utuafare i roto i ta ratou raveraa ohipa. O te hoê ïa o te mau tumu rahi i horo‘ahia ai te hopoi‘a i te mau metua vahine ia haapii i te tamarii i te utuafare. Noa’tu e, e taui rii te huru e te mana‘o, aita ho‘i e tupu i te mau taime atoa te mea tano roa a‘e, te ti‘aturi nei au e, na te Atua i faataa e, te ohipa tumu o te ti‘araa metua vahine o te utuuturaa ïa e te haapiiraa i te u‘i i muri mai. Te ite nei tatou e rave rahi mau faatioraa o teie mahana e aro nei i te mau mana faahema e te faaturori i te mau tamarii a te Atua. Te ite nei tatou rave rahi feia apî aita to ratou e aa hohonu i te pae varua i titauhia ia vai noa ratou i roto i te faaroo, a haatihia ai ratou e te mau vero no te faaroo ore e te ti‘aturi ore. Ua rahi roa te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra e fati nei i roto i te mau hiaai o te ao nei. Te îraa o te ino i mua i ta tatou mau tamarii, e mea hau atu ïa i te paari e te haama ore i tei vai na. Na te haapiiraa i te evanelia a Iesu Mesia i roto i te utuafare e tuu i te tahi tuhaa paruru hau atu no te paruru i ta tatou mau tamarii i te faaururaa a to te ao nei.

Ia haamaitai mai te Atua ia outou e te mau metua vahine e te mau metua tane faahiahia mau no Ziona. Ua horo‘a Oia ia outou na, te utuuturaa i Ta’na mau tamarii mure ore. Ei mau metua, ua riro tatou ei apiti, i te Atua, i te faatupuraa i Ta’na ohipa e Tohanahana i rotopu i Ta’na mau tamarii. E hopoi‘a mo‘a na tatou ia rave maitai hope roa. Te faaite papû nei au i te reia, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.