2010
Tauturu ia ratou i te ho‘iraa i te fare
Me 2010


Tauturu ia ratou i te ho‘iraa i te fare

Ia tauturu tatou i te mau tamarii a te Atua na roto i te horo‘araa ia ratou i te mau rave‘a no te patu i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na evanelia i faaho‘ihia mai i to ratou ra apîraa.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

E te mau taea‘e e te mau tuahine, te hinaaro nei e te titau nei to tatou Metua i te Ao ra i ta tatou tauturu no te faaho‘i faahou mai i Ta’na mau tamarii varua Ia’na ra. Te paraparau nei au i teie mahana no te feia apî tei roto a‘e na ratou i te Ekalesia mau, e no reira, ua haamata a‘e na ïa ratou i te haere na ni‘a i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o no te ho‘i i roto i to ratou utuafare i te ra‘i ra. Te hinaaro nei Oia ia roaa te puai pae varua ia ratou i to ratou apîraa ra no te faaea noa i ni‘a i te e‘a. E e hinaaro Oia i ta tatou tauturu no te faaho‘i oioi ia ratou i ni‘a i te e‘a i te taime a haamata ai ratou i te haere ê.

E episekopo apî roa vau a haamata ai au i te ite papû i te tumu i hinaaro ai te Fatu ia tatou ia haapuai i te mau tamarii a vai apî noa ai ratou, e ia faaora oioi ia ratou. E faati‘a’tu vau ia outou i te hoê aamu no te hoê taata apî tei riro ei faahoho‘araa no te mau taata e rave rahi o ta‘u i tamata i te tauturu i roto i te mau matahiti e rave rahi.

Ua parahi mai oia i mua i ta‘u iri ohiparaa i roto i to‘u piha toro‘a. Ua faati‘a mai oia ia‘u i to’na oraraa. Ua bapetizohia oia e ua haamauhia ei melo no te Ekalesia i te va‘uraa o to’na matahiti. Aita hoê a‘e roimata i roto i to’na mata a faati‘a ai oia i to’na oraraa hau atu i te 20 matahiti i muri mai, tera râ, te vai ra te oto i roto i to’na reo. Te parau ra oia e, ua haamata taua haere‘a ino ra na roto i te mau ma‘itiraa ia apiti atu oia i te mau taata ta’na i mana‘o e, e mau taata oaoa. Ua haamata oia i te ofati i te mau faaueraa ta’na i mana‘o i te haamataraa e, e ere i te mea faufaa roa.

I te haamataraa ua oto rii oia e ua pe‘ape‘a rii. Tera râ, na roto i to’na amuimuiraa i to’na mau hoa, ua tupu te hoê mana‘o apî i roto ia’na e, ua auhia oia, e no reira, ua haere noa i te itiraa te faufaa o ta’na mau faaotiraa e tatarahapa i tera e tera taime. A rahi noa ai te teimaha o ta’na ofatiraa i te mau faaueraa, mai te mea ra e, te morohi noa’tura ïa te moemoea o te hoê nohoraa oaoa mure ore.

Te parahi nei oia i mua ia‘u i roto i te mea ta’na e parau ra e, e oto. Ua titau oia ia faaora vau ia’na i te herepata o te hara o ta’na iho i taamu ia’na. Tera râ, hoê noa iho rave‘a no’na maori râ, te faaohiparaa i te faaroo ia Iesu Mesia, ia vai te aau paruparu e te oto, ia tatarahapa, e ia mâ, ia taui, e ia puai na roto i te Taraehara o te Fatu. Ua faaite atu ra vau ia’na i to‘u iteraa papû e, e ti‘a noa â te reira. Oia mau, tera râ, e mea etaeta roa ; e mea ohie roa a‘e ahiri oia i faaite i te faaroo i to’na apîraa i ni‘a i te e‘a no te ho‘i i te Atua ra i te taime a haamata ai oia i te haere ê.

No reira, e maitai a‘e ta tatou tauturu i te mau tamarii a te Atua na roto i te horo‘araa ia ratou i te mau rave‘a no te patu i te faaroo ia Iesu Mesia e i Ta’na evanelia i faaho‘ihia mai i to ratou ra apîraa. E i muri iho e faaapî oioi tatou i te reira faaroo hou a mohimohi ai ia haere ratou na rapae i te e‘a.

No reira, e nehenehe ta tatou e ti‘aturi e, e tamau noa tatou i te tauturu i te feia ratere i rotopu i te mau tamarii a te Atua. Ua parau mai te Faaora e no te aha i titauhia ai ia tatou ia na reira, ua faaite mai Oia i te tere fifi o te mau tamarii varua atoa a te Atua i roto i te mahu ta te hara e ta Satane i faatupu :

« E tomo na te uputa piriha‘o ; te atea nei ho‘i te uputa e te aano nei te e‘a e tae atu ai i te pohe ; e e rave rahi tei na reira i te tomo ;

« Te apiapi ra o te uputa e te piri ho‘i o te e‘a e tae atu ai i te ora, e te iti ho‘i o te feia i ite atu i te reira ».1

No te mea ho‘i e, ua ite atea oia i te mau hinaaro o Ta’na mau tamarii, ua tuu mai te hoê Metua here i te Ao ra i te mau arata‘iraa e te mau taata faaora i ni‘a i to ratou e‘a. Ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia, no te haapapû e no te haamaramarama i te tere. Ua pii Oia i te peresideni Thomas S. Monson ei peropheta Na’na no teie anotau. Mai to’na apîraa mai â, ua haapii te peresideni Monson eiaha noa nahea ia faaea i ni‘a i te e‘a, nahea atoa râ ia faaora i te mau taata tei arata‘i-ê-hia i roto i te oto.

Ua pii te Fatu ia tatou i roto i te ti‘araa rarahi rau no te haapuai, e, mai te mea e, e titauhia, no te arata‘i i te feia ratere ma te paruruhia. Ta tatou mau ohipa faufaa roa a‘e e te mana rahi, tei roto ïa i te utuafare. E mea faufaa te reira no te mea i te omuaraa o te oraraa o te hoê tamarii, e nehenehe te utuafare e tuu papû i te avae o te tamarii i ni‘a i te e‘a no te ho‘iraa i te fare. Ua riro te mau metua, te mau taea‘e, te mau tuahine, te mau metua ruau, te tati e te mau tonton, ei mau arata‘i e ei mau faaora puai a‘e na roto i te taamuraa o te here tei riro ei natura mau no te hoê utuafare.

E maitai a‘e te utuafare i roto i na matahiti matamua e va‘u o te oraraa o te hoê tamarii. I roto i te reira mau matahiti paruruhia, na roto i te Taraehara o Iesu Mesia, ua tape‘ahia te faaohiparaa a Satane i te mahu o te poiri no te huna i te e‘a ho‘iraa i te fare. I roto i te reira mau matahiti faufaa rahi roa, e tauturu te Fatu i te mau utuafare na roto i te piiraa i te mau rave ohipa no te Paraimere no te tauturu ia haapuai i te mau tamarii i te pae varua. Ua horo‘a atoa mai oia i te mau taea‘e no te Autahu‘araa a Aarona no te opere i te oro‘a mo‘a. I roto i te mau pure oro‘a, e faaroo te mau tamarii i te fafauraa e, e farii ratou i te Varua Maitai i te hoê mahana ei arata‘i mai te mea e, e haapa‘o ratou i te mau faaueraa a te Atua. Na roto i te reira, e itoito ratou ia aro i te faahemaraa ia tae mai te reira, e i muri iho, i te hoê taime, ia haere e faaora ia vetahi ê.

E rave rahi episekopo i roto i te Ekalesia nei tei faauruhia ia pii i te mau taata puai roa a‘e i roto i te paroita no te tavini i te mau tamarii tata‘itahi i roto i te Paraimere. Ua ite ratou e, mai te mea e, e puai te mau tamarii, e te faaroo e te iteraa papû, eita ïa ratou e titau i te faaoraraa mai te mau taure‘are‘a. Ua ite ratou e, e nehenehe te hoê niu paari i te pae varua e faatupu i te taa-ê-raa i roto i te roaraa o te oraraa.

E nehenehe tatou paatoa e tauturu. E nehenehe te mau mama ruau, te mau papa ruau, e te mau melo paatoa o te matau i te hoê tamarii, e tauturu. Aita e titauhia te hoê piiraa mana i roto i te Paraimere. Aita atoa e taoti‘araa no te matahiti. Ua itehia a‘e nei te hoê huru tuahine mai te reira, tae noa’tu i te hoê taata apî a‘e, i roto i te tomite rahi no te Paraimere tei tauturu i te hamaniraa i te tapa‘o MTM.

Aita oia e rohirohi i te taviniraa i te mau tamarii. Ua haapii oia i roto i te Paraimere o ta’na paroita, na roto i ta’na iho aniraa, e tae roa’tu fatata e 90 to’na matahiti. Ua ti‘a i te mau tamarii ia ite i to’na here ia ratou. Ua ite ratou i to’na hi. Ua haapii mai ratou na roto mai ia’na i te mau parau tumu ohie roa o te evanelia a Iesu Mesia. E te mea faufaa roa’tu, na roto i to’na hi‘oraa, ua haapii ratou ia ite i te Varua Maitai. E mai te mea e, e na reira ratou, e roaa ia ratou te faaroo no te pato‘i i te faahemaraa. Eita ratou e titau rahi roa ia faaorahia ratou, e e ineine ratou no te haere e faaora ia vetahi ê.

Ua ite au i te mana o te faaroo ohie i roto i te pure e i roto i te Varua Maitai a vai na‘ina‘i noa ai ta maua mau tamarii. Aitâ ta maua tamaiti matahiapo i bapetizohia’tura. Ua tamata to’na na metua, te mau orometua Paraimere e te mau tavini autahu‘araa ia tauturu ia’na ia ite i te Varua, e ia ite e nahea ia farii i Ta’na tauturu.

I te hoê avatea, ua afa‘i ta‘u vahine ia’na i ô te tahi vahine e haapii ra ia’na i te tai‘o. Ua faanaho maua e, na‘u e tii ia’na ia ho‘i mai au na te ohipa.

Ua faaoti oioi noa ta’na haapiiraa. Ua ti‘aturi oia e, ua ite oia e nahea ia ho‘i i te fare. No reira, ua haamata oia i te haere. Ua parau mai oia i muri a‘e ra e, ua ti‘aturi papû oia, e ua au roa oia ia haere oia ana‘e. I muri a‘e i to’na haereraa i te atearaa afa maire (0.8 km), ua haamata a‘e ra i te haapouri. Ua haamata a‘e ra oia i te ite e, e mea atea â oia i te fare.

Te haamana‘o noa nei â oia e, ia tere mai te peroo, e mea mohimohi rii to ratou mori no te roimata i ni‘a i to’na mata. Ua feruri oia mai te hoê tamariirii, e ere faahou taua tamaiti ti‘aturi ra tei haamata i te ho‘i i te fare oia ana‘e ra. Ua ite a‘e ra oia e, e titau oia i te tauturu. Ua haamana‘o ihora oia i te hoê mea. Ua ite oia e, e mea ti‘a ia’na ia pure. E no reira, ua haere atu ra oia i te hiti purumu i piha‘i iho i te tahi mau tumu raau ta’na i ite atu i roto i te poiri. Ua ite a‘e ra oia i te hoê vahi no te tuturi i raro.

Na rapae mai i te uru raau, e nehenehe ta’na e faaroo i te reo e pii maira ia’na. E piti na taure‘are‘a tei ite mai ia’na i te ta‘iraa. Ia haafatata mai raua, na ô maira, « e nehenehe anei maua e tauturu ia oe ? » Na roto i to’na roimata ua parau atu ra oia ia raua e, ua mo‘e oia, e te hinaaro nei oia e ho‘i i to’na fare. Ua ui maira raua e, ua ite anei oia i te numera niuniu o to’na fare e aore râ, te vahi nohoraa. Aita oia i ite i te reira. Ua ani maira raua e, ua ite anei oia i to’na i‘oa. Ua arata‘i atu ra raua ia’na i ô raua e ere i te mea atea roa. Ua itehia ia raua te i‘oa o to matou utuafare i roto i te buka niuniu.

I muri a‘e i to‘u fariiraa i te niuniu, ua reva oioi atu ra vau e tauturu ia’na, ma te mauruuru, i tuuhia mai te mau taata maitai i ni‘a i to’na purumu ho‘iraa i te fare. E e vai noa to‘u mauruuru i te mea e, ua haapiihia oia i te pure ma te faaroo ia tonohia mai te tauturu a mo‘e ai oia. Na taua faaroo ra i paruru ia’na e i hopoi mai i te feia faaora e rave rahi taime, aita e ti‘a ia’na ia tai‘o.

Ua tuu mai te Fatu i te hoê hoho‘a no te faaoraraa e no te feia faaora i roto i To’na basileia. I roto i to’na paari, ua faauru te Fatu i To’na mau tavini ia haamau i te tahi mau rave‘a puai a‘e no te haapuai ia tatou, e ia pii i te mau taata faaora maitai roa a‘e, a ora ai tatou i to tatou tau apîraa.

Ua ite outou e piti faanahonahoraa puai ta te Fatu i tuu mai. Hoê, no te feia apî tamahine, ua piihia te reira, Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua. Te tahi, na te mau taea‘e o te Autahu‘araa a Aarona, tei piihia, Te Hopoi‘a i te Atua. Te faaitoito nei matou i te feia apî i roto i te u‘i apî ia ite i to ratou iho puai no te patu i te hoê puai rahi i te pae varua. E te taparu nei matou i te feia e haapa‘o nei i teie feia apî ia rave i te mau mea ta te Fatu i faaue mai ia tatou no te tauturu ia ratou. E no te mea ho‘i, tei ni‘a ia ratou te ananahi o te Ekalesia, no tatou paatoa teie parau.

Ua haamaitaihia teie na faanahonahoraa, aita râ to raua fâ i taui. Teie ta peresideni Monson i parau : e mea ti‘a ia tatou « ia haapii i te mea e ti‘a ia tatou ia haapii, e rave i te mea e ti‘a ia tatou ia rave, e ia riro mai te mau taata tei titauhia ia tatou ia riro ».2

Te fâ no te buka iti te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua na te Feia Apî Tamahine e mea papû maitai te reira ia ratou : « E faaohipa te faanahonahoraa no te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua i na peu maitai e va‘u a te Feia Apî Tamahine no te tauturu ia outou ia haroaroa maitai roa e o vai outou, no te aha tei ô nei outou i ni‘a i te fenua nei, e eaha ta outou ohipa ei tamahine na te Atua no te faaineine no te mahana e haere ai outou i te hiero no te rave i te mau fafauraa mo‘a ».

Te parau faahou ra e, ua titauhia i te feia apî tamahine « ia rave i te fafauraa, ia faaoti i te reira, e ia hopoi mai i te parau faaite no to outou haereraa i mua i te hoê metua ra e aore râ, i te hoê ti‘a faatere ra ». Te fafau atoa ra te reira e, « te hoho‘a ta outou i haamau a rave ai outou i ni‘a i te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua – mai te pure, te tai‘oraa i te papa‘iraa mo‘a, te ohipa e te papa‘iraa i te buka aamu – e riro te reira ei peu no te mau mahana atoa. Na te reira mau peu e haapuai i to outou iteraa papû e e tauturu ho‘i ia outou ia haapii e ia haamaitai ia outou i roto i to outou oraraa ».3

Ua haapuaihia e ua faaohiehia te faanahonahoraa te Hopoi‘a i te Atua na te feia apî tamaroa i roto i te Autahu‘araa a Aarona. Hoê ana‘e buka ohie no na toro‘a Autahu‘araa a Aarona e toru. E farii te feia apî tamaroa e to rarou mau ti‘a faatere i te hoê buka mai te reira. E mauhaa puai te reira. Na te reira e haapuai i te iteraa papû o te feia apî tamaroa e i to ratou autaatiraa e te Atua. E tauturu te reira ia ratou ia haapii e ia hinaaro ia rave i ta ratou mau ohipa no te autahu‘araa. Na te reira e haapuai i to ratou autaatiraa e to ratou mau metua, i rotopu i te mau melo o te pŭpŭ, e i rotopu i te Feia Apî Tamaroa e to ratou mau ti‘a faatere.

E tuu teie na faanahonahoraa i te hoê hopoi‘a rahi i ni‘a i te tautoraa a te feia apî. Ua titauhia ia ratou ia haapii e ia rave i te mau mea o te riro ei mau ohipa paari no te taata tata‘itahi. A feruri ai au i ni‘a i to‘u tau apîraa, aita e ti‘a ia‘u ia haamana‘o i teie rahiraa titauraa. I te tahi noa mau taime rii, ua titauhia ia‘u ia faaoti i taua mau ohipa fifi ra, tera râ, i te tahi noa mau taime. Te titau nei teie mau faanahonahoraa i te rave tamauraa, te itoito, e te haaputuraa i te ite e te mau iteraa pae varua i roto i te roaraa o te tau.

Ia feruri ana‘e au i te reira, ua ite au e, te mau mea i roto i teie mau buka iti, e faahoho‘araa ïa no to te Fatu ti‘aturi i roto i te u‘i apî, e i roto ia tatou paatoa o tei here ia ratou. E ua ite au i te mau tapa‘o faaiteraa e, ua ti‘a mau te vahi i tuuhia ai te ti‘aturiraa.

I roto i to‘u mau tere ua mata‘ita‘i au i te mau pŭpŭ o te Autahu‘araa a Aarona i roto i te ohipa. Ua ite au i te feia apî tamaroa i te peeraa i te arata‘iraa o te haapiiraa, te hamaniraa i te mau faanahoraa no te rave i te mea ta te Atua i hinaaro ia ratou, e i muri iho, e ia haere e rave i te mau mea ta ratou i fafau ia rave, e ia faaite ia vetahi ê i te huru no to ratou tauiraa i te pae varua. A mata‘ita‘i ai au e a faaroo ai ho‘i, e mea maramarama maitai e, ua putapû roa te mau metua tane, te mau metua vahine, te feia faatere, te mau hoa e te mau taata tupu i roto i te hoê amuiraa, a faaroo ai ratou i te feia apî te faaiteraa i te huru no to ratou faaururahia. Ua faateiteihia te feia apî a faaite ai ratou i to ratou iteraa papû, e na reira atoa te feia e tauturu ra ia ratou ia ti‘a i ni‘a.

I roto i te faanahonahoraa a te Feia Apî Tamahine te vai atoa ra taua faanahoraa no te faahotu i te puai pae varua i roto i te feia apî tamahine, e no te horo‘a i te rave‘a ia tatou ia tauturu. E tauturu te Faahaereraa Ia‘u iho i Mua i te feia apî tamahine ia ineine no te farii i te mau oro‘a o te hiero. E tauturuhia ratou na roto i te hi‘oraa o te mau metua vahine, te mau mama ruau e te mau taata parau ti‘a atoa e haati ra ia ratou i roto i te Ekalesia. Ua ite au e mea nahea to te mau metua tautururaa i te hoê tamahine ia faaoti i ta’na mau opuaraa e te mau moemoearaa na roto i te faaiteraa e te haamauruururaa i te mau mea maitai atoa ta’na e rave.

Te tahi noa tau mahana i ma‘iri a‘e nei te mata‘ita‘i ra vau i te hoê metua vahine e ta’na tamahine apî a farii ai raua i te feti‘a no te riro ei na tuahine hi‘oraa maitai no te ti‘araa vahine. E a faaite mai ai raua ia‘u i te auraa te reira no ratou, ua ite au i te patururaa e te faaitoitoraa a te Fatu no tatou paatoa.

I roto i te mau tauturu atoa ta tatou e horo‘a na teie mau feia apî, te mea rahi roa a‘e, o te vaiihoraa ïa ia ratou ia ite i to tatou ti‘aturi e, tei ni‘a ratou i te e‘a no te ho‘i i te Atua ra, e e tupu mau te reira. E mea au roa’tu ahiri e, e haere tatou na muri iho ia ratou. No te teitei ho‘i te e‘a e i te tahi taime e mea ofa‘ifa‘i, e riro ratou i te paruparu i te tahi taime, e e topa atoa. E taa ore paha ratou i te tahi taime no ni‘a i to ratou haere‘a, i reira ho‘i e haere noa ai i ni‘a i te mau mea e ere i te mea faufaa roa. E iti roa teie mau fifi na roto i teie mau faanahonahoraa faauruhia, no te mea e arata‘i te reira i te feia apî ia titau e ia farii i te auhoaraa o te Varua Maitai.

Te a‘o maitai a‘e ta tatou e nehenehe e horo‘a i te feia apî, o te parauraa ïa ia ratou e, hoê noa iho rave‘a e tae faahou ai ratou i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra maori râ, e arata‘ihia ratou e e faatiti‘aifarohia na te Varua o te Atua. No reira, mai te mea e, e mea paari tatou, e faaitoito ïa tatou, e arue, e faahoho‘a ho‘i i te mau mea atoa o te titau i te faahoaraa a te Varua Maitai. Mai te mea e, e faaite mai ratou ia tatou i te mau mea ta ratou e rave ra, e ite ra, e mea ti‘a ïa ia tatou ia tiâ atoa no te farii i te Varua. I reira ratou e ite ai i roto i ta tatou arueraa e ta tatou ataata, i te fariiraa a te Atua. E mai te mea e, e titauhia ia horo‘a tatou i te a‘o, e ite ïa ratou i to tatou here e i te here o te Atua i roto i te reira a‘o eiaha râ te faahapa e te tiahiraa o te faati‘a ho‘i ia Satane ia arata‘i ia ratou i te atea.

Te hi‘oraa hinaaro rahihia a‘e e ratou i roto ia tatou nei, o te rave ïa i te mea i titauhia ia ratou ia rave. E titauhia ia tatou ia pure no te mau horo‘a o te Varua. E titauhia ia tatou ia feruri hohonu i ni‘a i te mau papa‘iraa mo‘a e i ni‘a i te mau parau a te mau peropheta ora. E titauhia ia tatou ia hamani i te mau faanahoraa eiaha ei hinaaro noa, ei fafauraa râ. I reira, e titauhia ia tatou ia haapa‘o i ta tatou mau fafauraa i te Fatu ra. E e titauhia ia tatou ia faateitei ia vetahi ê na roto i te faaiteraa ia ratou i te mau haamaitairaa o te Taraehara o te tae mai i roto i to tatou oraraa.

E e titauhia ia tatou i roto i to tatou iho oraraa, ia riro ei hi‘oraa no te haapa‘o aueue ore e te tamau maite, mai ta te Fatu i titau ia tatou. Ia na reira tatou, e tauturu ïa tatou ia ratou ia ite na roto i te Varua, i te papûraa e, mai te mea e, e tamau noa ratou, e faaroo ïa ratou i te mau parau no ô mai i te hoê Faaora here e Metua i te Ao ra : « … Ua ti‘a roa e teie nei tavini maitai e te haavare ore : o oe i haapa‘o maitai i tena na tao‘a iti ha‘iha‘i e faatiaau atu vau ia oe i ni‘a iho i te mea rahi : e haere oe i roto i te oro‘a oaoaraa a to fatu ».4 E o tatou o te tauturu ia ratou i ni‘a i te purumu, e faaroo atoa tatou i te reira mau parau ma te oaoa.

Te faaite papû nei au e, ua here te Fatu ia outou e i te mau tamarii atoa a te Atua. Teie To’na basileia i faaho‘ihia mai e te mau taviri o te autahu‘araa na roto i te peropheta Iosepha Semita. O Thomas S. Monson te peropheta a te Fatu i teie mahana. Te fafau atu nei au ia outou tata‘itahi e, mai te mea e, e haapa‘o outou i te arata‘iraa faauruhia i roto i teie Ekalesia a Iesu Mesia, e nehenehe to tatou feia apî, e o tatou o te tauturu e o te here ia ratou, ia faaorahia ma te maitai i roto i to tatou nohoraa i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra e te Faaora, ia ora i roto i te mau utuafare e i roto i te oaoa e amuri noa’tu. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. 3 Nephi 14:13-14.

  2. Thomas S. Monson, « Haapii ia Rave, ia Riro. » Liahona, Novema 2008, 30.

  3. Young Women Personal Progress (buka iti, 2009), 6.

  4. Mataio 25:21.