2010
Te mau mea o te parau-ti‘a ra
Me 2010


Te mau mea o te parau-ti‘a ra

Ei mau metua e ei mau feia faatere, ua titauhia tatou ia hi‘o i te mau melo e i te mau utuafare ma te tauturu atu ia ratou ia faaatea i te mau mea e ume ia ratou i te pohe varua.

Hōho’a
Elder Francisco J. Viñas

Te parauhia mai ra tatou i roto i Te Mau Parau Haapii e te Mau Parau Fafau e i muri mai i te iteraa papû o te mau tavini o te Atua, te iteraa papû o te aueueraa fenua, e te iteraa papû o te tahi atu mau mea e apee mai. « E e arepurepu noa te mau mea atoa ra ; e e aehuehu te mafatu o te taata nei ; no te mea e e tae mai te mata‘u rahi i ni‘a i te mau nunaa taata atoa » (PH&PF 88:91 ; a hi‘o atoa te mau irava 88-90).

Ei melo no te Peresideniraa Area no te mau motu Caraïbe ua riro vau ei ite mata i te feia mo‘a o tei taui i te ri‘ari‘a i roto i te faaroo. E nehenehe e faaau te mau haapiiraa mai ô mai i te fenua Haiti i te tahi mau faahoho‘araa o te Buka a Moromona.

Te aehuehu o taua haamouraa ri‘ari‘a ra, ua hopoi mai i roto i to‘u feruriraa te mau parau o te pene 28 o te buka a Alama: « O te hoê tau teie i faaroohia’i te oto e te auê rahi e ati noa‘e te fenua » (Alama 28:4).

E maha ahuru ma piti melo atoa tei pohe. A oto ai to ratou mau utuafare e to ratou mau hoa «i te pohe o to ratou mau fetii, area râ, ua oaoa ratou e ua umere ho‘i i te ti‘aturi e i te ite ho‘i e, ua faateiteihia ratou ia noho i te rima atau o te Atua, e i reira vai ai ma te oaoa mure ore mai te au i te parau a te Fatu ra » (Alama 28:12).

Ua afa‘i-oioi-hia te mau tauturu e te Ekalesia i te mau melo e i te mau melo-ore e ua operehia i raro a‘e i te faatereraa a te feia faatere o te autahu‘araa e a te Sotaiete Tauturu o te fenua iho. Aita ratou i farii noa i te tauturu a te fare ma‘i, te maa, te pape e te tahi atu faaherehereraa maa taa ê, ua farii atoa râ ratou i te a‘o, te arata‘iraa e te tamahanahana a to ratou mau feia faatere o te fenua iho. Ua farii ratou i te patururaa a te mau melo o te Ekalesia o te ao atoa nei i « oto ai te feia o tei oto ra ; oia ïa, e ia haamahanahana ia ratou i tei au ia haanahanahanahia ra » (Mosia 18:9).

Rave rahi mau peropheta no tera tau e tera tau tei faaara mai ia tatou i te tahi atu ati eita e ite-ohie-hia, e ere râ te mea iti to’na faufaa, oia hoi « e tae mai te hoê poheraa ri‘ari‘a i ni‘a i te taata ino ra ; e pohe ho‘i ratou ta te parau-ti‘a ; no te mea e mea viivii ratou, e e ore e ti‘a i te hoê mea viivii ia ô i te basileia ra a te Atua » (Alama 40:26).

Ua haapii mai Nephi i teie parau tumu i to’na mau taea‘e ma te parau ia ratou e o tei « pohe ratou i ta ratou mau parau-ti‘a-ore ra… e faaruehia ratou, e e faaerehia ho‘i i te mau mea o te Varua, oia ho‘i i te mau mea o te parau-ti‘a ra » (1 Nephi 15:33).

Ua haapii mai Samuela te peropheta o te Ati Lamana e « e o te ore râ e tatarahapa ra, o te tapûhia ïa, a titirihia’i i roto i te auahi, e roohia mai ai te pohe varua, oia te pohe piti ; ua tupû-ê-faahou-hia ho‘i ratou i ta te parau-ti‘a » (Helamana 14:18).

Te ati rahi o te pohe o te mau mea’toa ra o te pae varua e mea rahi a‘e ïa i te feia o « tei haamaramaramahia e te Varua o te Atua ra, e ia noaa ia ratou te ite rahi i te mau mea o te parau-ti‘a ra, e i reira ia rave ratou i te hara e te ohipa iino ra[;] e riro ratou tei taata etaeta’tu, e e riro atu ra to ratou huru ei mea ino roa i to ratou huru hou ratou i ite ai i taua mau mea nei » (Alama 24:30).

Ei mau metua e ei mau feia faatere, ua titauhia tatou ia hi‘o i te mau melo e i te mau utuafare ma te tauturu atu ia ratou ia faaatea i te mau mea e ume ia ratou i te pohe varua. E hi‘o atoa tatou ia faaora i te feia o tei pohe i te mau mea o te pae varua e ia tauturu ia ratou « oia ïa , ia fanau i te Atua ra, ia faarirohia to ratou huru tahuti e te ma‘iri ra, ei huru parau-ti‘a, i te faaora-raa-hia e te Atua, ia riro ei tamaiti e ei tamahine na’na ra » (Mosia 27:25).

The spiritual healing of those who have been dead as to the things pertaining to righteousness comes about through the power of the Atonement, conversion to the truth, and adherence to the principles of righteousness. Te faaoraraa pae varua o te feia o te pohe i te mau mea o te parau-ti‘a ra e tae mai ïa na roto i te mana o te Taraehara, te faafariuraa i te parau-mau e i te piriraa’tu i te parau tumu o te parau-mau.

E mea faufaa te haapiiraa i ta tatou mau melo e i te mau utuafare no ni‘a i te mau mea o te parau-ti‘a i roto i te tupuraa o te manuïaraa o te hoê faafariuraa e ti‘a i te vairaa inaha ho‘i e nehenehe te reira e arata‘i ia ratou ia farii i te hoê iteraa tano no te mau faaueraa a te Fatu, te parau tumu e te parau haapiiraa o te evanelia e te mau titauraa e te mau oro‘a o ta tatou e ti‘a ia haapa‘o ia nehenehe ia tatou ia farii i te faateiteiraa i roto i te basileia o te Fatu.

Rave rahi mau hi‘oraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a o te haapapû mai te faufaa o te haapiiraa i « te mau mea o te parau-ti‘a ra » no te tauturu ia farii i te hoê faafariuraa maoro. I roto i te aamu i horo‘ahia no Amona e to’na ra mau taea‘e i te pororaa i te evanelia i rotopu i te Ati Lamana, e tai‘o tatou :

« E ua a‘o atu Amona i te mau taata o te arii ra o Lamoni ; e ua haapii atu oia ia ratou i te mau mea atoa i ta te parau-ti‘a ra » (Alama 21:23).

E nehenehe tatou e ite i te mau hopea o te puai i te haapiiraa i te mau mea atoa o te parau-ti‘a a tamau noa’i tatou i te tai‘o i te aamu i te pene 23, i reira i parauhia mai ai e, « O tei faaroo, e o tei faafariuhia mai i te ite i te parau mau ra… e i fariu ho‘i i te Fatu ra, aita roa’tura ratou i taiva » (Alama 23:6).

I to Alama te Elder faati‘araa i te Ekalesia, ua haamo‘a oia i te mau taata ti‘amâ ei tahu‘a e ei haapii o tei « tia‘i ai ratou i to ratou mau taata, e ua tauturu ho‘i ia ratou i te mau mea o te parau-ti‘a ra » (Mosia 23:18).

Te ohipa faufaa a te mau metua i roto i teie ohipa o te tautururaa ia i ta ratou mau tamarii ia taa papû i te mau mea o te parau-ti‘a ra. I roto i te Buka a Moromona e ite tatou e o Alama Tamaiti, tei haamauiuihia no te rahi o te ino, te tama‘i e te mau marôraa e vaira, e te mau ati o te huru etaeta o te aau o to’na ra mau taata, « i haaputuputu ai oia i ta’na mau tamaiti atoa, ia poro‘i tatahi oia ia ratou i te mau mea o te parau-ti‘a ra » (Alama 35:16 ; haapapûraa i apitihia’tu).

E mea faahiahia ia ite e, ua haapii oia e ua horo‘a oia ma te faataa ê maitai i ta’na mau tamarii ta ratou hopoi‘a, ma te faaau i ta’na mau haapiiraa i te mau tamaiti tata‘itahi, mai te au i te hinaaro o te mau tamaiti. E ua faaite i to’na iteraa papû e ua haapii ia ratou te parau haapiiraa e te mau parau tumu, no te faaineineraa ia ratou ia poro i taua mau parau tumu ia vetahi ê.

I te hoê tau tei raro a‘e te utuafare i te aroraa a te mau puai no te ino e mai te huru ra te oraraa ta tatou e ora nei aita i taa ê roa’tu mai ta Alama i ite mai, ua faataa te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i roto i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei » e « te mau metua e hopoi‘a na raua te faaamuraa i ta raua mau tamarii i roto i te here e te parau-ti‘a » (Liahona, atopa 2004, 49).

Oia ho‘i, te faaamuraa, te tururaa e te haapiiraa i te mau tamarii i roto i te mau mea atoa no te parau-ti‘a ia vai pautuutu noa, e i te tatuaraa i to ratou tauupu i te parau mau, « e mai te tamau i te paruru ouma o te parau-ti‘a ra, e mai [te] tiaahia te avae i te faaineineraa no te evanelia o te hau ra » (PH&PF 27:16).

Mai te tau o Alama, e hi‘o atoa to tatou mau feia faatere i ni‘a i te mau melo o te Ekalesia e ia faaamu ia ratou i te mau mea o te parau-ti‘a ra. E tauturu teie mau mea ia tatou ia faatupu i te hoê faafariuraa papû. I roto i teie parau haamaramaramaraa « Haapapûraa i te Haapiipiiraa na te Feia Faatere », hi‘opoa-faahou-hia i te 10 no titema 2009, ua ani te Peresideniraa Matamua e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti i te autahu‘araa e i te feia faatere no te pŭpŭ tauturu ia « faaitoito i te utuafare tata‘itahi, te mau metua e te mau tamarii, ia tai‘o i te mau papa‘iraa mo‘a, ia pure tamau noa, e ia ora i te evanelia a Iesu Mesia » (rata na te Peresideniraa Matamua, 15 no titema 2009).

Te tuatapaparaa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pure-tamau-raa e te oraraa i te evanelia a Iesu Mesia e ohipa te reira no te parau-ti‘a e ua heheu mai te Fatu i teie fafauraa nehenehe roa : « E o oia o te rave i te mau ohipa parau-ti‘a ra e farii ïa oia i ta’na utu‘a, oia ïa te mana‘o hau i roto i teie nei ao, e te ora mure ore i roto i te ao amuri atu ra » (PH&PF 59:23).

No te haapii-maitai-raa i te mau mea o te parau-ti‘a ra, e mea faufaa ia taa e, hau atu i te faaiteraa i te mau haamaramaramaraa, e mea ti‘a ia tatou ia faaohie i te heheuraa. Mai te reira, e farii te taata i haapiihia i te hinaaro ia ite i teie mau parau tumu na roto ia’na iho.

Ua heheu mai te Fatu ia Hyrum Smith e, na roto i to’na taea‘e, te peropheta Iosepha Semita e :

« E tuu atu vau i ta to‘u nei Varua ia oe na, o te haamaramarama mai i to oe feruriraa, o te faaî ho‘i i te oe aau i te oaoa;

« Ei reira oe e ite ai… i te mau mea atoa ra ta oe e hinaaro ia‘u nei, e tei riro ei mau tufaa no te mau mea parau-ti‘a ra, na roto i te faaroo ia‘u nei e roaa te reira ia oe na » (PH&PF 11:1-14).

Ei opaniraa, ua faaara mai te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou i te mau ati no te pohe o te mau mea parau-ti‘a ra e i te mau hopea fifi mau no te feia o tei haamaramaramahia e te Varua o te Atua, tei topa i roto i te hara e i te faahaparaa.

Te haapiiraa i te mau mea o te parau-ti‘a ra e mau tumu faufaa rahi i roto i te tautururaa i te mau taata ia tomo mai i roto i te ite no te parau mau, ia faafariuhia e ia vai papû noa i roto i te faaroo o te Mesia e tae noa’tu i te hopea.

E hopoi‘a mo‘a na te mau metua ia haapii i ta ratou mau tamarii i te mau mea o te parau-ti‘a. E ara e e faaamu te feia faatere e te mau orometua i te mau melo mai te au i to ratou haapa‘o-maitai-raa, e ma te haapii maite ia ratou i te mau mea o te parau-ti‘a ra.

E oti teie mau mea i te faaoti-manuïa-hia mai te mea te heheuraa e faaohie i roto i te haapiiraa, o te faatupu mai i te hiaai o te mau taata o te haamaramaramahia e te Varua o te Atua. I muri iho, mai te mea e, e faaohipa ratou i te faaroo, e nehenehe te Varua e faaite ia ratou te mau mea o te parau-ti‘a ra. No teie mau mea, te faaite papû nei i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.