2010
Te mau metua vahine e te mau tamahine
Me 2010


Te mau metua vahine e te mau tamahine

I roto i teie mau tau hopea e titauhia—e ti‘a roa—i te mau metua e te mau tamarii ia faaroo e ia haapii mai roto mai i te tahi e te tahi.

Hōho’a
Elder M. Russell Ballard

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e ono ava‘e i muri a‘e nei, ua a‘o vau i te mau metua tane e te mau tamaiti i roto i te pureraa autahu‘araa no te amuiraa rahi. Mai ta outou paha i tia‘i, ua hinaaro atoa ïa ta‘u na tamahine e 5, na 24 mootua tamahine, e te mau hina tamahine o te rahi noa mai ra te numera, ia na reira atoa vau no ratou. No reira i teie mahana e a‘o ïa vau i te mau metua vahine e te mau tamahine o te Ekalesia.

E mana rahi e te mure ore to to‘u hoa faaipoipo here o Barbara i ni‘a i ta maua mau tamahine e mau mootua tamahine.– mai te reira atoa ratou, i ni‘a ia’na. Te rave nei te mau metua vahine e te mau tamahine i te hoê tuhaa faufaa no te tautururaa te tahi i te tahi i te faaohiparaa i to ratou mau ti‘araa e rave rahi noa’tu te mau mana haaueue o te hoê ao o tei faahuru ê e o tei tu‘ino i te ti‘araa vahine e metua vahine.

A a‘o ai te peresideni Iosepha F. Semita i te mau tuahine o te Ekalesia e fatata e hoê hanere matahiti i teie nei, ua parau oia e : « Eiaha na te mau vahine o te ao e arata‘i ia outou ; na outou ra e arata‘i… i te mau vahine o te ao nei, i roto i te mau mea roo maitai atoa, te mau mea atoa e au i te Atua ra, te mau mea atoa e faateitei e… te mea mâ na te mau tamarii a te taata » (Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [1998], 184).

E te mau tuahine, eita matou, to outou mau taea‘e, e nehenehe e rave i te mau mea tei faataa hanahanahia na outou e rave, mai mua’tu i te faatumu-raa-hia o te ao nei. E tamata paha matou, tera râ eita roa e nehenehe ia matou ia ti‘aturi i te faahotu faahou i to outou mau taleni hoê roa. Aore roa e mea i roto i teie nei ao o te nehenehe e atuatu aore râ e taui i te oraraa maori râ te mana o te hoê vahine parau-ti‘a.

Ua ite au e te tahi o outou te mau tamahine apî aita ïa to outou e metua vahine o ta outou e nehenehe e aparau i teie mau tuhaa. E e rave rahi o outou te mau vahine aita ïa ta outou e mau tamahine i roto i to outou oraraa. Tera râ, i roto i te taatoaraa o te mau vahine, te vai ra i roto i to ratou natura hanahana na mea e piti, te taleni e te ti‘aauraa ei metua vahine, e tano ïa te rahiraa o te mau mea ta‘u e parau no te mau mama ruau, te mau tatie, te mau tuahine, te mau mama apî, te mau metua hoovai vahine, te feia faatere e te tahi atu mau taata tauturu o te faaohipa nei, i te tahi mau taime, teie mau auraa faufaa roa i rotopu i te metua vahine e te tamahine.

E te mau tamahine apî, te here rahi nei to outou mau metua vahine ia outou. Te ite nei ratou i roto ia outou te fafauraa o te mau u‘i i mua nei. E faatupu te mau mea atoa ta outou e rave, te mau fifi atoa ta outou e haavî i te oaoa mau ia ratou. Mai te reira atoa to outou mau fifi e mau pe‘ape‘a e riro ïa ei fifi e ei pe‘ape‘a no ratou.

Te hinaaro nei au i teie mahana e horo‘a’tu ia outou e te mau tamahine apî te tahi mau mana‘o tauturu e nahea ia haamanuïa maitai i to outou auraa e to outou metua vahine. E i muri iho e horo‘a’tu vau i te tahi mau mana‘o i te mau metua vahine e nahea e nehenehe ai ia ratou ia faarahi i to ratou mana i ni‘a i ta ratou mau tamahine e i te tahi atu mau melo o to ratou mau utuafare.

Te vahi oto, e mea ohie roa ia faahoho‘a i te arepurepu e te faahuru-ê-raa o te ti‘araa o te vahine i roto i te sotaiete i teie tau. Ua î te mau pû radio e afata teata i te mau vahine e oomo nei te ahu tano ore, te viivii e te faatere nei i te mau ve‘a, e te itehia nei ratou i ni‘a i te mau paruai hoho‘a teata – o ta te ao e haapoupou nei. Ua tohu te aposetolo Paulo no ni‘a i te « mau tau fifi » o te tae mai i te mau mahana hopea nei, e ua faahiti papû maitai oia i te tahi mea o tei riro paha ei mea fifi roa no’na : « te vahine rii ite ore i te ati i te hara, i tuiau-ê-hia e te hinaaro ti‘a ore » (2 Timoteo 3:1, 6). Te faariro pinepine nei te peu a te taata i teie mahana i te mau vahine ei mau vahine maamaa, taa ore, feruriraa ore e te mana ore. Te faariro nei te peu a te taata ia ratou mai te tao‘a e te faatura ore nei te reira ia ratou e i muri iho te parau nei te peu a te taata e e nehenehe ta ratou e vaiiho i ni‘a i te taata ta ratou tapa‘o no te faahemaraa – o te parau poro‘i ataata roa‘e ta te enemi e faahaere ra i te mau vahine no ni‘a ia ratou iho.

No reira, e to‘u mau tamahine apî e, te ti‘aoro nei au ia outou ma to‘u aau atoa eiaha e rave i te peu apî o teie ao ei hoho‘a e ei hi‘oraa na outou. A hi‘o atu i to outou mau metua vahine haapa‘o maitai ei hoho‘a no te pee atu. A faariro ia outou iho mai ia ratou te huru, eiaha mai te mau taata tuiroo e ta ratou mau arata‘iraa e ere ia i ta te Fatu e aita ta ratou mau peu e horo‘a i te hoê hi‘oraa no te ora mure ore. A hi‘o i to outou metua vahine. A haapii mai roto mai ia’na te puai, to’na itoito, e to’na haapa‘o maitai. A faroo ia’na. E ere paha oia i te mea aravihi no te hapono i te hoê poro‘i na roto i te niuniu afa‘ifa‘i ; aita atoa paha oia i ni‘a i te api no te Facebook. No ni‘a râ i te mau parau tumu no te mafatu e no ni‘a i te Fatu, e ite rahi ïa to’na. A fatata ai outou i te taime no te faaipoiporaa e te riroraa ei metua vahine apî roa, e riro oia ei pû no te paari no outou. Aore roa e taata ê atu i ni‘a i te fenua e here ia outou mai teie te huru aore râ e rave i te mau faatusiaraa atoa no te faaitoito ia outou e no te tauturu ia outou ia noaa te oaoa – i teie oraraa e a muri noa’tu.

E to‘u mau tuahine apî, a here i to outou metua vahine. A faatura ia’na. A faaroo ia’na. A ti‘aturi ia’na. Tei roto ia’na te mana‘ona‘oraa no to outou maitai. Te tau‘a nei oia i to outou maitai e te oaoa mure ore. No reira a hamani maitai ia’na. A faaoroma‘i i to’na mau paruparu, no te mea te vai ra to’na mau paruparu. Te vai atoa ra to tatou paatoa.

I teie nei, e horo‘a atu vau ia outou e te mau metua vahine te tahi mau mana‘o no ni‘a i to outou ti‘araa taa ê i roto i te oraraa o ta outou mau tamahine. Te vai nei te hoê hoa no to matou utuafare o te tere pinepine nei na muri i te mau melo o to’na utuafare rahi. I muri a‘e i te mau tere tata‘itahi, te mea matamua roa ta’na e ite oia ia e rave ihoa te mau tamahine apî i te peu a to ratou metua vahine. Mai te mea e mau metua vahine tarani, mai te reira atoa ïa ta ratou mau tamahine. Mai te mea e ahu te mau metua vahine i te ahu tano, mai te reira atoa ïa ta ratou mau tamahine. Mai te mea e oomo te mau metua vahine i te tiaa taamu ore (savate) e i te tahi atu mau ahu tano ore no te haere i te pureraa oro‘a, e na reira atoa ïa ta ratou mau tamahine. E te mau metua vahine, e mea faufaa rahi roa to outou hi‘oraa no ta outou mau tamahine – noa’tu aita ratou e faaite nei i te reira.

I roto i te aamu o te ao nei, ua riro te mau vahine i te mau taime atoa ei orometua haapii i te mau peu morare. E haamata taua haapiiraa ra i te aruaruraa ra e tamau noa’tu ai i roto i te oraraa o ta ratou mau tamarii. I teie mahana, te tiru‘ihia nei to tatou sotaiete e te mau parau fifi e te hape ino roa no ni‘a i te ti‘araa o te vahine e te metua vahine. Mai te mea e pee ta outou mau tamahine i teie mau parau e nehenehe ta ratou i te haamata i te haere na ni‘a i te e‘a no te hara e te haamouraa ia ratou iho. Eita paha ta outou mau tamahine e taa i te reira mai te mea eita outou e parau ia ratou aore râ, te mea maitai a‘e, ia faaite outou ia ratou nahea ia rave i te mau ma‘itiraa maitai. Ei mau metua vahine i Iseraela, o outou te reni paruru matamua no ta outou mau tamahine i mua i te mau faaturoriraa o te ao nei.

I teie nei, e te mau metua vahine, ua ite au e i te tahi mau taime e au ra e aita ta tatou mau tamarii e tau‘a mai nei i te mau haapiiraa ta tatou e tamata nei i te haapii atu ia ratou. Oia ia, ua ite au – i taua huru hoho‘a mata ra i ni‘a i te mau taure‘are‘a i te taime a ineine ai outou i te parau i to outou mana‘oraa e o te mea faufaa a‘e i roto i ta outou haapiiraa ia ratou. Te haapapû atu nei au ia outou e noa’tu te mana‘o ra outou e aita ta outou tamahine e faaroo ra i te mea ta outou e parau ra, te haapii noa mai nei oia mai roto mai ia outou a hi‘o ai oia ia outou mai te mea te tuea ra ta outou mau ohipa i ta to outou mau parau. Mai te mana‘ohia nei e, ua parau o Ralph Waldo Emerson e, « No te puai o ta oe ohipa aita’tura e nehenehe ia‘u ia faaroo i te mea ta oe e parau ra » (hi‘o Ralph Keyes, The Quote Verifier [2006], 56).

A haapii i ta outou mau tamahine ia ite i te oaoa i roto i te aupururaa i te mau tamarii. O teie te vahi e nehenehe ai to ratou here e ta ratou mau taleni i te riro ei mea faufaa roa e te mure ore. A feruri na i te parau a te peresideni Harold B. Lee i roto i teie faahitiraa « te ohipa faufaa rahi roa‘e… ta outou e rave o ta outou ïa e rave i roto i to outou iho utuafare » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Harold B. Lee, [2000],134). Oia mau, e parau mau teie no tatou paatoa, tera râ e mea puai roa’tu â te reira i roto i te auraa e vai ra i rotopu i te mau metua vahine e te mau tamahine.

E te mau metua vahine, a haapii i ta outou mau tamahine e e ape te hoê tamahine haapa‘o maitai a te Atua i te faahemaraa no te afa‘ifa‘i parau e te haavâ te tahi i te tahi. I roto i te hoê a‘oraa i te Sotaiete Tauturu no Nauvoo, ua a‘o te peropheta Iosepha e, « Te arero o te hoê ïa melo e ore e vî – a tape‘a i to outou arero ia parau i te mau mea faufaa ore » (Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Iosepha Semita [2007],455).

I teie mau matahiti iho nei, e rave rahi mau ve‘a, mau buka e mau hoho‘a o tei papa‘ihia no ni‘a i te mau vahine e te mau tamarii tamahine « ino » e te afa‘ifa‘i parau. E tamata tamau noa â Satane i te haafaufaa ore i te tuhaa tao‘a rahi roa‘e o te naturaraa hanahana o te hoê vahine – te natura no te atuatu.

I roto i te auraa metua vahine-tamahine e haapii ai te hoê tamahine nahea ia atuatu a atuatuhia’i oia. E herehia oia. E haapiihia oia e e ite oia i te omua-roa-raa ra i te huru maitai, no te mea te vai ra te hoê taata o te tau‘a ra ia’na na roto i te faatiti‘aifaroraa ia’na e i te tamau-noa-raa i te faaitoito e i te ti‘aturi ia’na.

A haamana‘o e te mau tuahine e, o te Atua te pû no te mana atoa o te pae morare e te pae varua. E noaa ia tatou taua mana ra na roto i ta tatou mau fafauraa Ia’na e te haapa‘oraa i taua mau fafauraa ra. E te mau metua vahine, a haapii i ta outou mau tamahine te faufaa no te haapa‘oraa i te mau fafauraa, e a faaite ia ratou e nahea ia haapa‘o i taua mau fafauraa ra ia noaa ia ratou te hinaaro ia ora ti‘amâ noa no te haere i roto i te hiero.

I roto i te ao i teie mahana, te auraa o te reira o te aparauraa ïa i ta outou mau tamahine no ni‘a i te parau no te huru tane e te huru vahine. Te paari nei ta outou mau tamahine e ta outou atoa mau tamaiti i roto i te hoê ao o te faatiani nei i te faaea faaturi i to ratou apîraa, ma te faaipoipo ore e ma te opuaraa ore. Te faahanahanahia nei te mau vahine e oomo nei i te ahu tano ore e te viivii e e mea pinepine ratou i te faahanahanahia e i te peehia. Te vai nei te mau taahiraa e nehenehe ta tatou e rave i roto i to tatou mau utuafare ia ore tatou e ite rahi teie nei mau mea tano ore no te oraraa, eita râ e nehenehe i ta outou mau tamahine ia ape i te mau poro‘i u‘ana no te viivii e te mau faahemaraa e haati nei ia ratou. E ti‘a ia outou ia aparau hua i ta outou mau tamahine no ni‘a i teie nei mau mea.

Mai teie te huru, e ti‘a ia ratou ia maramarama e ia ahu ana‘e ratou i te mau ahu vî roa, poto roa aore râ e vai-tahaa-roa, aita ïa ratou e horo‘a noa ra i te parau poro‘i hape i te feia apî tamaroa o ta ratou e faahoa ra, te faatupu tamau atoa râ ratou i roto i to ratou iho mau feruriraa i te mana‘o hape e te faufaa no te hoê vahine tei ni‘a noa ïa i to’na huru faatiani i te tane. E ere roa teie huru e aita roa’tu teie huru i te auraa mau no te hoê tamahine haapa‘o maitai a te Atua. E ti‘a roa ia ratou ia faaroo i te reira – ma te maramarama maitai e te tamau na roto mai i to outou vaha, e e ti‘a roa ia ratou ia ite i te hoê hoho‘a ti‘a e te tamau i roto i te huru o to outou iho ahu, faanehenehe, e te oraraa au noa.

E mea papû roa e e rave e e haapa‘o te taatoaraa o te feia apî i te mau fafauraa mai te mea e haapii ratou e nahea ia ite i te varua e i te faaroo i te reo o te Varua. A haapii i ta outou mau tamahine te mau mea no te Varua. A arata‘i ia ratou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. A horo‘a ia ratou te mau mea e tupu o te tauturu ia ratou ia poihere i te haamaitairaa no te mana o te autahu‘araa i roto i to ratou mau oraraa. Na roto i te haapa‘oraa i te mau fafauraa e haapii ai ratou i te faaroo i te reo o te Fatu e i te farii i te heheuraa. E faaroo mau e e pahono mau te Atua i ta ratou mau pure. E tano ïa te parau tumu a te Feia Apî no te matahiti 2010 i ta tatou feia apî e ia tatou paatoa atoa : « E faaetaeta, e ia itoito roa, eiaha e măta‘u, eiaha ho‘i e amiami; tei pihai-atoa-iho ho‘i to Atua o Iehova ia oe i to mau haere‘a atoa ra » (Iosua 1:9) Na te reira e arata‘i maite atu ia ratou i te mau haamaitairaa no te fare o te Fatu.

Ia papû ia outou e ua ite ratou e te haapa‘oraa i te mau fafauraa o te e‘a papû roa‘e ïa no te oaoa mure ore. E mai te mea e titauhia, a haapii ia ratou e nahea ia tatarahapa e ia vai mâ e ia ti‘amâ noa.

I teie nei, e to‘u mau taea‘e e mau tuahine e, mai te mea ua faaroo-a‘e- na-hia te reira, no te mea ïa e ua a‘o na vau i te mau metua e i ta ratou mau tamarii i ni‘a i teie tumu parau e toru amuiraa rahi te hoê i muri mai i te tahi. I te ava‘e eperera i ma‘iri a‘e nei ua faaitoito vau i te feia apî ia « haapii mai i te mau haapiiraa a to mutaa ihora ». No roto mai i taua a‘oraa ra te faahiti nei au : « Ia ineine outou no te faaroo e no te haapii, te tahi o te mau haapiiraa hau atu i te maitai no te oraraa no ô mai ia i te feia tei na mua mai ia outou… Aue ïa te hau i te maitai o to outou oraraa mai te peu e e pee outou i te hi‘oraa hanahana o te mau pĭpĭ haapa‘o a te Mesia » (« Haapii mai i te mau Haapiiraa a to Mutaa ihora, » Liahona, Me 2009, 31, 33).

I te ava‘e atopa i ma‘iri a‘e nei ua a‘o vau i te mau metua tane e te mau tamarii tamaroa i roto i te amuiraa autahu‘araa, e i teie mahana ua a‘o vau i te mau metua vahine e te mau tamahine. E mea taa ê ta‘u parau poro‘i i roto i na tuhaa tata‘itahi, tera ra hoê â huru. Te ti‘aturi nei au e te faaroo nei e te ite nei outou i te hoê hoho‘a e te faaroo nei i te parau poro‘i pinepine e te tamau e i roto i teie mau tau hopea e titauhia – e ti‘a roa – i te mau metua e te mau tamarii ia faaroo e ia haapii mai roto mai i te tahi e te tahi. Aita vau i paraparau no ni‘a i te mau tumu faufaa ore. O teie râ te tumu mau, te pû no ta te Atua opuaraa no to tatou oaoa e hau mure ore.

E tauturu te Ekalesia i te vahi e nehenehe. Tei ô nei matou no te turu e no te paturu ia outou te mau metua e te mau tamarii. Tera râ o te utuafare te vahi faufaa rahi roa‘e no te faaineine i te feia apî o teie mahana no te faatere i te mau utuafare e te Ekalesia no ananahi. E hopoi‘a na tatou tata‘itahi te mau metua vahine e te mau metua tane ia rave i te mau mea atoa e ti‘a no te faaineine i ta tatou feia apî ia riro ei mau tane e ei mau vahine parau-ti‘a e te haapa‘o maitai. I roto i te utuafare e ti‘a ai ia tatou ia haapii i te evanelia na roto i te haapiiraa e te hi‘oraa maitai.

E faaoti au i ta‘u a‘oraa na roto i teie faahitiraa parau tohu a te peresideni Iosepha F. Semita : « To tatou mau auraa utuafare e ere ïa no teie oraraa ana‘e, teie tau, ia au i ta tatou hi‘oraa i teie nei oraraa. E ora tatou no teie tau e no te tau amuri atu. E faatupu tatou i te mau auraa e te mau hoaraa no teie tau e no te tau amuri atu… O vai atu ïa te feia e ere i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei o tei papû te mana‘o e i muri a‘e i te poheraa e tamau noa â te faanahonahoraa utuafare ? te metua tane, te metua vahine, te mau tamarii o te matau te tahi i te tahi… ? teie faanahonahoraa utuafare tei riro ei tuhaa faufaa i roto i te faanahonahoraa maitai e te rahi roa o te ohipa a te Atua, e o tei opuahia ia vai noa i roto i te tau e amuri noa’tu? » (Te mau Haapiiraa : Joseph F. Smith, 385, 386)

Ia haamaitai mai te Atua ia tatou, ia haapii, ia aupuru, e ia faaineine te tahi i te tahi i roto i to tatou mau utuafare no te ohipa rahi o ta tatou paatoa e ti‘a ia rave i teie nei e i te tau i muri nei, o ta‘u ïa pure, i roto i te i‘oa o te Fatu o Iesu Mesia, amene.