2010
« O outou To‘u mau rima »
Me 2010


« O outou To‘u mau rima »

Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, ua piihia tatou no te paturu e no te faaora eiaha râ no te faahapa.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

Te faati‘ahia ra te hoê aamu e, i roto i te tupitaraa o te hoê oire i roto i te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, ua ino roa te hoê tii rahi no Iesu. Ia ite a‘e ra te mau taata o te oire i te tii i roto i te hu‘ahu‘a paparari, ua oto roa ratou i te mea e, ua riro te reira tii ei tapa‘o no to ratou faaroo e no te vairaa te Atua i roto i to ratou oraraa.

Ua ti‘a i te mau taata aravihi ia tata‘i i te tuhaa rahi o te tii, area râ to’na na rima ua ino maitai te reira, e aita ïa e ti‘a ia ratou ia tata‘i. Ua parau a‘e ra te tahi pae e, e tarahu i te hoê taata nana‘o no te hamani i te rima apî, te tahi pae râ, ua hinaaro ratou ia vaiiho noa mai te reira – ei tapa‘o faaite tamau i te ati o te tama‘i. I te pae hopea, ua vaiiho-noa-hia te tii aita e rima. Tera râ, ua apiti atu te mau taata o te oire i ni‘a i te ofa‘i vairaa o te tii o Iesu Mesia, i teie mau parau: « O outou To‘u mau rima ».

O tatou te mau rima o te Mesia

Te vai ra te hoê haapiiraa hohonu roa i roto i teie aamu. Ia feruri ana‘e au i te Faaora, e ite pinepine au i To’na hoho‘a e mau te rima mahora ; te toro ra no te tamahanahana, no te faaora, no te haamaitai e no te here. Ua paraparau noa oia i te taata eiaha no te taataahi ia ratou. Ua here oia i tei haehaa e tei maru e ua haere i rotopu ia ratou, e ua utuutu ia ratou e ua pûpû i te aau tia‘i e te faaoraraa.

Tera ïa Ta’na i rave i roto i To’na oraraa tahuti nei ; tera ïa Ta’na e rave ahiri e, te ora nei oia i rotopu ia tatou i teie mahana ; e tera ïa ta tatou e rave ei mau pĭpĭ Na’na e ei mau melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei.

I teie po‘ipo‘i Pasa nehenehe roa, te toro nei to tatou mau mana‘o e to tatou aau i ni‘a Ia’na – te Ti‘aturiraa o Iseraela e te Maramarama o teie nei Ao.

A pee ai tatou i To’na hi‘oraa maitai roa, e nehenehe to tatou rima e riro mai To’na rima ; to tatou mata, To’na mata ; to tatou aau, To’na aau.

E nehenehe to tatou rima e tauahi

E maere rahi to‘u i te huru o to tatou mau melo o te Ekalesia i te taviniraa ia vetahi ê. I to matou faarooraa i ta outou mau tusia horo‘a noa e to outou aroha rahi, ua putapû roa to matou aau i te mauruuru e te oaoa. Ua riro outou ei maramarama anaana no to te ao nei, e ua itehia outou no to outou maitai e to outou aroha ati a‘e te ao nei.

Te vahi pe‘ape‘a râ, te faaroo atoa nei matou i tera taime e tera taime i te parau no te mau melo o te Ekalesia tei paruparu e i muri a‘e ra aita e haere faahou mai i ta tatou mau pureraa no te mea te feruri ra ratou e, aita ratou e afaro ra

I to‘u tamarii-rii-raa, i muri a‘e i te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, ua pepe roa te fenua Purutia e ua hu‘ahu‘a roa. E rave rahi tei pohe i te poi‘a, tei roohia i te ma‘i e tei pohe roa. Te haamana‘o maitai nei au i te rahiraa maa e te ahu tauturu no ô mai i te Ekalesia i Roto Miti. Tae roa mai i teie mahana e nehenehe â ta‘u e haamana‘o i te hau‘a o te ahu e e nehenehe â ta‘u e haamana‘o i te monamona o te mau punu pea.

Penei a‘e te vai ra te tahi mau taata tei tomo mai i roto i te Ekalesia no te ohipa maitai ta ratou i farii i taua taime ra. Te vai ra te tahi mau melo tei vahavaha i teie mau taata faafariu apî. Ua parau roa ratou i te reira mau taata i te hoê i‘oa faaino : Büchsen Mormonen e aore râ, « Momoni Punu maa ». Ua inoino roa ratou i teie mau melo apî no te mea, ua ti‘aturi ratou e, ia maha ana‘e to ratou mau hinaaro no te tino, e haere ê atu ratou.

Noa’tu e, ua faaru‘e mai hoa te tahi pae, e rave rahi râ tei faaea mai – ua haere mai ratou i te pureraa, ua tamata ratou i te monamona o te evanelia, e ua ite i te tauahi here a te mau taea‘e e te mau tuahine. Ua itehia ia ratou te « utuafare ». E i teie nei, e toru e e maha u‘i i muri mai, e rave rahi mau utuafare o te faatuati nei i to ratou ti‘araa melo i muri roa i ni‘a i teie mau taata i faafariuhia.

Te ti‘aturi nei au e, te farii maitai nei e te here nei tatou i te mau tamarii paatoa a te Atua, tae roa’tu ia ratou tei taa ê te ahuraa, te huru, te paraparau, e aore râ, te raveraa i te ohipa. E ere i te mea maitai ia faariro ia vetahi ê ei mau taata tano ore. E mata na tatou i te faati‘a i tei haati ra ia tatou. E mata na tatou i te hohora i te rima farii. E mata na tatou i te tuu i ni‘a i to tatou mau taea‘e e to tatou mau tuahine i roto i te Ekalesia i te tauturu taa ê mai te aroha e te here ia ite ho‘i ratou e, ua ite-mau-hia e ratou te fare.

Mai te mea e, e faahemahia tatou ia haava, a haamana‘o tatou i te Faaora, « …e aroha hoi to’na i to te ao nei, e ia tae atu ho‘i i to’na horo‘araa i to’na iho ora, ia ume oia i te taata atoa ia’na ra…

« [E] parau atu ra Oia : E haere mai to te mau hopea mai o te fenua i te ao ia‘u nei… [no te mea] ua ho-mai-hia… te mau taata atoa ia rave i te reira, e aore roa te hoê i faaorehia. »1

Ia tai‘o ana‘e au i te mau papa‘iraa mo‘a, e ite au e, te mau taata tei faahapa-u‘ana-hia e te Faaora e mea pinepine te taime o ratou iho â o te faariro ia ratou ei mau taata teitei a‘e no te mea e tao‘a rahi ta ratou, e mana rahi to ratou, e aore râ, e mau taata parau-ti‘a ia hi‘ohia’tu.

I te hoê taime ua haapii te Faaora i te hoê parabole no na taata toopiti tei haere e pure i roto i te hiero. E Pharisea faaturahia te tahi, na ô a‘e ra oia i te pure, « e haamaitai au ia oe, e te Atua, i te mea e ere au mai te taata atoa nei, i te popore tao‘a, e te parau-ti‘a ore, e te faaturi, e mai tera ra telona ho‘i. Ta‘ipiti a‘u haapaeraa maa i te hepetoma hoê, e te horo‘a nei au i te ahuru o te mau tao‘a atoa nanei ».

Te tahi ra, e telona vahavahahia, te ti‘a noa ra ïa « i te atea ê, aore i hi‘o noa’tu tana mata i ni‘a i te ra‘i, papa‘i noa ihora i to’na iho ouma, na ô atu ra, e te Atua, e aroha mai oe ia‘u i te taata hara nei ».

Na ô a‘e ra Iesu, « e faaite atu vau ia outou, i ho‘i maira taua taata ra i te utuafare ma te ti‘ahia mai, aore te tahi ».2

Te ti‘araa mau, « ua rave paatoa ho‘i (tatou) i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra ».3 Ua hinaaro tatou paatoa i te aroha. Ia tae i taua mahana hopea ra, ia piihia mai tatou i mua i te haavaraa o te Atua, eita anei tatou e tia‘i ia faaorehia to tatou mau ino e rave rahi ? Eita anei tatou e hinaaro i te tauahi a te Faaora ?

Mai te huru ra e, ua ti‘a e ua tano iho â ia horo‘a tatou ia vetahi ê i te mea ta tatou e hinaaro u‘ana nei no tatou iho.

Aita vau e parau nei e, e fati‘a tatou i te hara e aore râ, e vaiiho noa tatou i te ino, i roto i to tatou iho oraraa e aore râ, i roto i te ao nei. Noa’tu râ i te reira, i roto i to tatou haapa‘o rahi, i te tahi taime e ano‘i tatou i te hara e te taata rave hara, e e faahapa oioi noa tatou ma te aroha ore. Ua haapii mai tatou i roto i te heheuraa o teie tau e « e faufaa rahi to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa mai ».4 Eita roa’tu ta tatou e nehenehe e faito i te faufaa o te tahi varua mai ia tatou e ore e nehenehe e faito i te aano o te ao nei. Te mau taata atoa ta tatou e farerei e mau VIP ïa i mua i te aro o to tatou Metua i te Ao ra. Ia ite ana‘e tatou i te reira, e nehenehe ïa tatou e haamata i te haroaroa e nahea tatou ia haapa‘o ia vetahi ê.

Ua parau te hoê vahine, ma te ta‘i, tei faaruru i te tamataraa e te oto e rave rahi matahiti, « ua ite i teie nei e, e au vau mai te hoê moni parau tahito e 20 tara marite – ua mi‘omi‘o, ua mahaehae, ua repo, ua ino roa, e hitoretore roa. Tera râ, e moni parau noa hoa vau e 20 tara marite. E faufaa noa â to‘u. Noa’tu e, aita i hoho‘a roa i te reira, noa’tu e ua ino roa e ua marau roa, te vai noa ra to‘u faufaa e 20 tara marite ».

E nehenehe to tatou rima e tamahanahana

Ma te haamana‘o i te reira, e mata na i te haamahora i to tatou aau e to tatou na rima ma te aroha i mua ia vetahi ê, no te mea, te taata to’na haere‘a fifi. Ei mau pĭpĭ na Iesu Mesia, to tatou Fatu, ua piihia tatou no te paturu e no te faaora eiaha râ no te faahapa. Ua faauehia ia tatou « ia oto a oto ai te feia oto ra » e « ia haamahanahana i tei au ia haamahanahanahia ra ».5

E ere i te mea ti‘a no tatou te mau keritetiano ia feruri e, o ratou e mauiui ra, ua au ïa ia mauiui ratou ra. Ua riro te sabati pasa ei mahana maitai roa no te haamana‘o e, ua rave to tatou Faaora i ni‘a Ia’na ma te aau tae mau, i te oto e te ma‘i e te mauiui o tatou paatoa – tae roa’tu ia tatou o te ore i au ia mauiui.6

I roto i te buka Maseli te tai‘o nei tatou e, « e aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taea‘e no te anotau e ati ai ra. »7 Ia vai mai te here ia tatou i te mau taime atoa. E ia vai mai â tatou no to tatou mau taea‘e e mau tuahine i te mau taime ati.

E nehenehe to tatou rima e tavini

Te faati‘a ra te hoê parau tutuu Ati Iuda i te parau no na taea‘e toopiti, Aberama e o Zimiri, e faaapu ta raua e ua rave amui i te reira. Ua hoê to raua mana‘o ia afa i ta raua ohipa e te mau mea atoa ta raua e ooti. I te hoê pô, te fatata maira te tau ootiraa, aita e ti‘a ia Zimiri ia taoto, no te mea mai te mea ra e, aita e tano o Aberama, hoê ta’na vahine e e hitu tamarii e faaamu, e farii oia i te afaraa noa o te hotu, area o’na ra, oia ana‘e i to’na oraraa, e mea rahi roa ïa ta’na.

No reira, ua omo a‘e ra o Zimiri i to’na ahu e haere atu ra i roto i te faaapu ma te maniania ore, rave a‘e ra hoê i ni‘a i te toru o ta’na hotu ra e tuu atu ra i roto i te apaparaa a to’na taea‘e. Ho‘i atu ra i roto i to’na ro‘i, ma te oaoa no te mea ua rave oia i te ohipa ti‘a.

Area o Aberama ra, aita atoa to’na taoto e topa. Ua haamana‘o oia i to’na taea‘e iti veve, o Zimiri, oia ana‘e i to’na oraraa e aita e tamarii no te tauturu ia’na ia rave i te ohipa. E ere te reira i te mea tano roa no Zimiri, tei rave itoito i te ohipa oia ana‘e, e ia farii i te afaraa noa o te hotu. E mea papû maitai e, eita te Atua e mauruuru i te reira. E no reira, ua haere atu ra o Aberama i roto i te faaapu ma te maniania ore, rave a‘e ra hoê i ni‘a i te toru o ta’na hotu e tuu atu ra i roto i te haapu‘eraa a to’na taea‘e here.

Ia po‘ipo‘i a‘e ra, ua haere ana‘e atu ra na taea‘e i roto i te faaapu e ua maere raua toopiti atoa i te iteraa e, ua aifaito noa na tuhaa e piti. I taua pô ra, ua taoto na taea‘e i rapae i to raua fare no te rave faahou mai ta raua i rave i napô ra. I teie râ taime, ua ite atu ra raua i te tahi e te tahi, e ia ite a‘e ra raua ia raua iho, ua ta‘i a‘e ra e ua tauahi a‘e ra. Aita hoê o raua e nehenehe e parau i te hoê parau, no te mea ua î roa to raua aau i te here e te mauruuru.8

Teie te varua aroha : ia here ho‘i tatou ia vetahi ê mai ia tatou iho,9 ia imi i to ratou oaoa, e ia rave i ni‘a ia ratou mai ta tatou e ti‘aturi ia na reira atoa mai ratou i ni‘a ia tatou.10

E titau te here mau i te ohipa

E titau te here mau i te ohipa. E nehenehe ta tatou e paraparau i te here i te mahana taatoa – e nehenehe ta tatou e papa‘i i te mau nota e aore râ, i te mau pehepehe o te faaite i te reira, e himene i te mau himene o te arue i te reira, e e poro i te ao te faaitoito i te reira – tera râ, mai te mea e, aita tatou e faaite i te reira here i roto i te ohipa, e mea faufaa ore ïa ta tatou mau parau, e au ïa « mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra ».11

Aita te Mesia i parau noa i te parau no te here ; ua faaite râ Oia i te reira i te mau mahana atoa o To’na oraraa. Aita oia i faaatea ê Ia’na i te nahoa taata. A ti‘a ai o Iesu i rotopu i te taata, ua haere Oia i te taata tata‘itahi ra. Ua faaora Oia i tei mo‘e ra. Aita Oia i haapii noa i te hoê piha haapiiraa no ni‘a i te haereraa e faaite i te here e i muri iho ra, a faaue ai ia vetahi ê ia rave i te ohipa. Aita Oia i haapii noa, ua faaite atoa râ Oia ia tatou nahea ia « aupuru i te feia paruparu, [ia] faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e [ia] faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».12

Ua ite te Mesia e nahea ia utuutu maitai roa ia vetahi ra. A faatoro ai te Faaora i To’na na rima ra, ua faateiteihia te feia i tape‘ahia e A’na ra e ua rahi ratou, ua puai, e ua riro mai ei mau taata maitai a‘e.

Mai te mea e, o tatou To’na na rima, eita anei tatou e rave atoa mai te reira ?

E nehenehe tatou e here mai Ta’na i na reira

Ua heheu mai te Faaora i te mau mea matamua no to tatou oraraa, to tatou utuafare, ta tatou mau paroita, to tatou oraraa sotiare, e to tatou mau fenua a parau ai Oia i te parau no te here ei faaueraa rahi i ni‘a ho‘i i te reira « te ture atoa e te mau peropheta ».13 E nehenehe ho‘i ta tatou e haamau‘a i to tatou mau mahana ma te faatumu i ni‘a i te mau mea nehenehe o te oraraa nei, o te ture, e te hoê tapura roa o te mau mea e rave ; tera râ, mai te mea e, e mo‘ehia ia tatou te mau ture rahi, ua ere ïa tatou i te mea faufaa mau, e au ïa tatou mai te ata aore e pape to roto, i te painuraa i roto i te mata‘i, e mai te mau tumu raau aore e hotu i ni‘a iho.14

Ia ore ana‘e te reira here i te Atua te Metua e i to tatou mau taata tupu, ua riro noa ïa tatou ei hoho‘a no Ta’na Ekalesia – aita râ e maa to roto. Eaha te faufaa ta tatou haapiiraa mai te mea e, aita e here ? Eaha te faufaa o te misionare, te hiero, e aore râ, te ohipa totauturu mai te mea e, aita e here ?

Te here o te mea ïa i faauru i to tatou Metua i te Ao ra no te hamani i to tatou varua ; o te mea ïa tei arata‘i i to tatou Faaora i te ô i Getesemane no te faariro Ia’na iho ei hoo no ta tatou mau hara. Te here, o te tumu rahi ïa o te faanahoraa o te faaoraraa ; o te puna ïa o te oaoa, o te ora apî hope ore ïa o te faaoraraa, e te taheraa pape tao‘a rahi o te ti‘aturiraa.

Mai te mea e, e faatoro tatou i to tatou rima e to tatou mafatu ia vetahi ê i roto i te aroha o te Mesia ra, e tupu te hoê ohipa nehenehe roa i ni‘a ia tatou. E faaorahia to tatou varua, e rahi atu to’na nehenehe e to’na puai. E rahi atu to tatou oaoa, e to tatou huru faatupu i te hau, e to tatou aravihi i te faaroo i te muhumuhu a te Varua Mo‘a.

Ma to‘u aau atoa e to‘u varua atoa, te haamauruuru nei au i to tatou Metua i te Ao ra no te horo‘a o Ta’na Tamaiti, no te oraraa e te hi‘oraa o Iesu Mesia e no To’na tusia hara ore e te pipiri ore. Te oaoa nei au i te mea e, aita te Mesia i pohe, ua ti‘a râ i ni‘a mai te pohe mai ! Te ora nei Oia e ua ho‘i faahou mai i te fenua nei no te faaho‘i mai i To’na mana e Ta’na evanelia i te taata nei. Ua horo‘a mai Oia i te hi‘oraa maitai roa no te huru o te tane e te vahine e ti‘a ia tatou ia riro.

I teie sabati pasa, e i te mau mahana atoa, a hi‘o ai tatou ma te faatura e te maere i te huru o to tatou Faaora tauahiraa ia tatou, tamahanahanaraa ia tatou, e faaoraraa ia tatou, e fafau ana‘e tatou ia riro tatou ei rima No’na, ia ti‘a ho‘i ia vethi ê na roto ia tatou ia ite atoa i Ta’na tauahi here. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. 2 Nephi 26:24-25, 28 ; faahauhia te faatomaraa.

  2. Hi‘o Luka 18:9-14.

  3. Roma 3:23.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 18:10.

  5. Mosia 18:9.

  6. Hi‘o Alama 7:11-13 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 19:16.

  7. Maseli 17:17.

  8. A hi‘o Clarence Cook, « Abram and Zimri, » Poems, by Clarence Cook (1902), 6-9.

  9. A hi‘o Mataio 22:39.

  10. A hi‘o Mataio 7:12.

  11. 1 Korinetia 13:1.

  12. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 81:5.

  13. Mataio 22:40.

  14. Hi‘o Iudea 1:12.