2010
To tatou e‘a o te ohipa
Me 2010


To tatou e‘a o te ohipa

Aita te ohipa e titau i te maitai roa, e titau râ te reira i te itoito. E ere i te mau mea ana‘e i haamanahia e te ture; te mau mea viivii ore râ.

Hōho’a
Bishop Keith B. McMullin

E ao ahoaho teie. Tei te mau vahi atoa te maro e te ati. I te tahi taime mai te mea ra e, na te taata iho e imi ra i te ati.

Ei faaararaa i to tatou nei tau, na ô a‘e ra te Fatu e, « e aueue te mau ra‘i e te fenua atoa ra, e e tupu te ahoaho rahi i rotopu i te mau tamarii a te taata, area râ e faaherehere au i to‘u feia »1 E ti‘a ia tatou ia ti‘aturi i te tamahanahana rahi i roto i teie fafauraa.

Noa‘tu e, e faaarepurepu hope roa te mau ati « i to [tatou] oraraa hau »,2 eiaha râ te reira ia haamou roa i to tatou oraraa. E nehenehe ta ratou e « faaaraara [ia tatou] i te haamana‘oraa »,3 « [ia] itoito [tatou] i te haapa‘oraa i te mau faaue a te Atua »,4 e ia tape‘a noa ia tatou i ni‘a « i te e‘a o ta [tatou] ohipa ».5

I Horane i roto i te Tama‘i Rahi II o te Ao nei, ua faaohipa te utuafare Caspe ten Boom i to ratou fare ei vahi tapuniraa no te mau taata e a‘ua‘uhia ra e te Purutia. Teie te huru no to ratou oraraa i to ratou oraraa faaroo keritetiano. E maha melo o te utuafare tei pohe no to ratou horo‘araa i teie puhaparaa. O Corrie ten Boom e to’na tuahine o Betsie, ua ora raua e rave rahi ava‘e ri‘ari‘a i roto i te puhaparaa no Ravensbrück. Ua pohe o Betsie i reira – Ua ora mai o Corrie.

I Ravensbrück, ua haapii mai o Corrie e o Betsie e, e tauturu te Atua ia tatou ia faaore i te hapa. I muri a‘e i te tama‘i, Ua hinaaro papû o Corrie e faaite i teie poro‘i. I te hoê taime, ua hope ta’na paraparauraa i te hoê pŭpŭ taata i Helemani tei mauiui roa i te mau ino o te tama‘i. Ta’na parau poro‘i, maori râ, « e faaore te Atua i te hapa ». Teie taua taime ra a riro ai te faaroo o Corrie ten Boom ei haamaitairaa.

Ua haere mai te hoê taata ia’na ra. Ua ite atu ra oia ia’na, o te hoê ïa o te mau tia‘i ino ri‘ari‘a i roto i te puhaparaa. Na ô maira oia e, « i faahiti iho nei oe i te parau no Ravensbrück i roto i ta oe a‘oraa. E tia‘i au i reira. Tera râ, mai taua taime ra, ua riro mai au ei keritetiano ». Ua faaite mai oia e, ua titau oia i te faaoreraa hapa a te Atua no te mau ohipa ino ri‘ari‘a ta’na i rave. Ua faatoro mai oia i to’na na rima e ua ani mai, « e faaore mai anei oe i ta‘u hapa ? »

I reira, na ô a‘e ra o Corrie ten Boom e :

« Aita i maoro to’na ti‘araa i reira – ma te rima toro – no‘u nei râ, e au ïa e, e rave rahi hora to‘u aroraa i te hoê ohipa hau roa i te fifi aitâ vau i rave a‘e nei.

« … I roto i te parau poro‘i e faaore te Atua i te hapa te vai ra ïa te hoê… titauraa : oia ho‘i, e faaore tatou ia ratou tei hamani ino ia tatou…

« … ‘A tauturu mai ia‘u !’ Ua pure au ma te mamu noa. ‘E nehenehe ta‘u e afa‘i i to‘u rima i ni‘a. E nehenehe ta‘u e rave i te reira. Na oe râ e horo‘a mai i te hinaaro’.

« … Ma te feruri ore, ua toro atu ra vau i to‘u rima i roto i te rima e toro maira ia‘u ra. A na reira ai au, tupu a‘e ra te hoê ohipa maere. Ua haamata te uira i roto i to‘u tapono, tere atu ra na roto i to‘u rima, e tae roa‘tu ra i roto i to maua rima tape‘a. E i reira, î roa a‘e ra to‘u tino i taua mahanahana ora ra, tahe a‘e ra to‘u pape mata.

« ‘Te faaore atu nei au i ta oe hapa, e ta‘u taea‘e !’pii hua’tu ra vau, ‘ma to‘u aau atoa’.

« E taime maoro to maua tape‘a-noa-raa i to maua rima, te tia‘i tahito e te mau auri tahito. Aitâ vau i ite a‘e nei i te here o te Atua mai teie huru te puai ».6

Te feia o te haapae i te ino e o te ora i te hoê oraraa maitai, o te tautoo ia itehia te hoê mahana maitai a‘e e o te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e haere te mau ohipa i te maitairaa noa‘tu te ati. Ua faaite mai te Faaora ia tatou i te e‘a. Mai Getesemane, te satauro e te menema, ua ti‘a mai Oia i ni‘a ma te upooti‘a, ma te hopoi mai i te ora e te tia‘iraa ia tatou paatoa. Te parau mai nei Oia ia tatou, « A haere mai ai a pee mai ai ia‘u ».7

Ua a‘o mai te peresideni Thomas S. Monson : « Mai te mea e, e hinaaro tatou e haere ma te faateitei i te upoo, e mea ti‘a ia tatou ia horo‘a atoa i ta tatou tuhaa i te oraraa nei. Mai te mea e, e hinaaro tatou e faatupu i to tatou haere‘a e ia ho‘i e ora i piha‘i iho i to tatou Metua i te Ao ra, e mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i Ta’na mau faaue e ia faaau i to tatou oraraa i ni‘a i to te Faaora. Ia na reira tatou, eita tatou e faaoti noa i ta tatou opuaraa no te ora mure ore, tera râ e faaru‘e atoa mai râ tatou i te ao nei ma te faufaa rahi e te maitai atu ahiri aita tatou i ora e i faaoti i ta tatou mau ohipa ».8

I roto i te Bibilia Mo‘a te vai ra teie mau parau faauruhia : « E faaroo na tatou i te faaotiraa o taua parau nei : O te Atua te măta‘u atu, e haapa‘o ho‘i i ta’na parau : o ta te taata atoa ïa e ati noa‘e ».9

Eaha teie mea e parauhia nei e, e ohipa ?

Te ohipa ta‘u e parau nei o te mea ïa e titauhia nei ia tatou ia rave e ia riro mai te reira te huru. E titauraa hohonu no te aau o te taata tata‘itahi e o te mau taata atoa, e titauraa ti‘a, te parau mau e te tura. Aita te ohipa e titau i te maitai roa, e titau râ te reira i te itoito. E ere i te mau mea ana‘e i haamanahia e te ture; te mau mea viivii ore râ. E ere no te feia puai e te ti‘araa teitei ana‘e, ua niuhia râ te reira i ni‘a i te hopoi‘a a te taata hoê, te parau ti‘a e te mata‘u ore. Ua riro te raveraa i ta’na iho ohipa ei tapa‘o faaite no to’na faaroo.

Ua parau te peresideni Monson no ni‘a i te reira : « Ua here au e te poihere nei au i te parau hanahana ra te ohipa ».10 No te mau melo o te Ekalesia a Iesu Mesia, to tatou e‘a o te ohipa o te haapa‘oraa ïa i ta tatou mau fafauraa i te mau mahana atoa o te oraraa.

No vai e no te aha tatou i natihia ai i te ohipa ?

A tahi, to tatou e‘a o te ohipa no te Atua ïa, to tatou Metua mure ore. Oia te tumu o te faanahonahoraa o te faaoraraa, « tei hamani i te mau ra‘i e te fenua », te rahu nui o Adamu e o Eva.11 Oia te puna o te parau mau,12 te faahoho‘araa o te here,13 e te tumu i vai ai te faaoraraa na roto i te Mesia.14

Ua parau te peresideni Joseph F. Smith : « No ô mai i te (Atua) ra te mau mea atoa ta tatou e vai nei… Mai te araea ora ore noa ra tatou. Te ora, te ite, te paari, te feruriraa, te mana ia feruri, e mau horo‘a ana‘e te reira na te Atua i te mau tamarii a te taata nei. Na’na i horo‘a mai i to tatou puai tino e to tatou mau mana o te feruriraa… E faatura tatou i te Atua ma to tatou ite, ma to tatou puai, ma to tatou haroaroa, ma to tatou paari, e ma to tatou puai atoa. E rohi tatou ia rave i te maitai i roto i te ao nei. Teie ta tatou ohipa ».15

Eita te hoê taata e nehenehe e rave i ta’na ohipa i te Atua te Metua ma te ore e rave i ta’na ohipa i te Tamaiti a te Atua, te Fatu o Iesu Mesia. No te auraro i te tahi e titauhia ia auraro i te tahi, no te mea, ua faataa te Metua e, na roto, e i te i‘oa ana‘e o te Mesia e ti‘a ai i te hoê taata ia faaoti hope roa i teie ohipa.16 Oia to tatou Hi‘oraa, to tatou Taraehara, e to tatou Arii.

Mai te mea e, e rave te mau tane e te mau vahine e te mau tamaroa e te mau tamahine i ta ratou ohipa i te Atua, e tupu te hinaaro faahepo i roto ia ratou ia rave i ta ratou ohipa te tahi e te tahi, i to ratou utuafare, i ta ratou ekalesia e to ratou nunaa, i te mau mea atoa i tuuhia mai na ratou e haapa‘o. E ohipa na ratou i te faarahiraa i ta ratou mau taleni e ia haapa‘o i te mau ture e ia riro ei mau taata maitai. Ia riro mai ratou ei feia haehaa, te auraro, te maru e te a‘o-ohie. Ia parare te hau i ni‘a ia ratou. E feia haapa‘o te huiraatira, e feia aau marû te mau aupŭpŭ, e te feia tapiri e mau hoa. E oaoa te Atua no te ra‘i, ua hau te fenua e ua riro teie ao e vahi maitai a‘e.17

Nahea tatou e ite ai i to tatou e‘a o te ohipa i roto i te tau ati ?

E pure tatou ! E rave‘a papû te reira no te taata hoê ia ite ; e reni ora te reira no te taata hoê no te tuati i te ra‘i. Te na ô ra te aposetolo Petero e : « Tei te feia parau-ti‘a ho‘i to te Atua ra mata, e tei ta ratou pure ho‘i to’na tari‘a ».18

Na te pure haehaa, te aau tae e te faauru e horo‘a ia tatou tata‘itahi i te arata‘iraa hanahana o ta tatou e titau onoono nei. Ua a‘o mai o Brigham Young e, « i te tahi taime, tei roto te taata i te mana‘o tapitapi e ua î ho‘i i te mana‘o pe‘ape‘a e te fifi… oia faahou, te haapii mai nei to tatou feruriraa maramarama e, ta tatou ohipa, o te pureraa ïa ».19

Ua haapii mai Iesu e :

« E parau atu vau ia outou, e ara e e pure ho‘i ma te tuutuu ore e tia‘i ; ia ore outou e roohia i te râmâ…

« No reira ia pure outou i te Metua na roto i to‘u ra i‘oa…

« E pure i roto i to outou mau fetii i te Metua na roto noa i to‘u ra i‘oa, ia haamaitaihia ta outou mau vahine e te mau tamarii ho‘i ».20

No te faariro i te pure ei pure maitai, e mea ti‘a i te reira ia tuati i ni‘a i te faanahoraa o te ra‘i. E horo‘a mai te pure faaroo i te hotu mai te mea e, ua haapa‘ohia taua tuatiraa ra, e e vai taua tuatiraa ra mai te mea e, ua faauruhia te mau pure na te Varua Maitai. Na te Varua e faaite i te mea e ti‘a ia tatou ia ani.21 Ia ore te reira arata‘iraa faauruhia, « te hapa ra ta outou aniraa »,22 i te imi-noa-raa i to tatou eiaha râ « To’na hinaaro ».23 E mea faufaa ia arata‘ihia tatou na te Varua Maitai a pure ai tatou, e mea faufaa atoa ia haamaramaramahia tatou na taua Varua atoa ra i te taime a farii ai tatou i te hoê pahonoraa i te pure. Na taua huru pure ra e horo‘a mai i te mau haamaitairaa o te ra‘i ra no te mea, « ua ite ho‘i (to tatou Metua)… i te mau mea e au ia [tatou], hou [tatou] i ani atu ai »24 e e pahono mai Oia i te mau pure aau tae atoa. I te hopea ra, na te Metua e te Tamaiti i fafau mai e, « a ani, e horo‘ahia mai ta outou, e imi, e itea ïa ia outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou ».25

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e, to tatou e‘a o te ohipa, ua tapa‘o-maramarama-hia te reira na te hoê faaroo e te hoê ti‘aturiraa afafa ore i te Atua, te Metua mure ore, e i Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e i te mana o te pure. Te mau tamarii paatoa a te Atua, o tei here Ia’na e o te hinaaro i te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, o ratou te ratere na ni‘a i te reira e‘a. No te taure‘are‘a, e arata‘i te reira e‘a i to’na iho ra faaotiraa e te faaineineraa ; no te taata paari, e arata‘i te reira i te faaroo e te hinaaro mau i faaapîhia ; no te u‘i paari a‘e, e arata‘i te reira i te parau e te tamau maite i roto i te parau ti‘a e tae noa‘tu i te hopea ra. Na te reira e horo‘a i te ratere faaroo i te puai o te Fatu, na te reira e paruru ia’na i te mau ino o teie tau, e e horo‘a ho‘i ia’na i te ite e, « te faaotiraa o taua parau nei (maori râ) a Măta‘u i te Atua, e a haapa‘o ho‘i i ta’na mau faaueraa : no te mea ho‘i o te reira te ohipa a te taata ».26 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mose 7:61 ; faahauhia te faatomaraa.

  2. Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, nene‘iraa 5. [1939], 156.

  3. Mosia 1:17.

  4. Alama 7:22.

  5. Helamana 15:5.

  6. Corrie ten Boom, Tramp for the Lord (1974)], 54-55.

  7. Luka 18:22.

  8. Thomas S. Monson, faaohipahia ma te parau faati‘a.

  9. Koheleta 12:13 ; faahauhia te faatomaraa.

  10. Thomas S. Monson, « Duty Calls », Ensign, Me 1996, 43.

  11. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:17-19.

  12. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 93:36.

  13. Hi‘o 1 Ioane 4:8.

  14. Hi‘o Ioane 3:16 ; Helamana 5:10-11.

  15. Joseph F. Smith, i roto i te Conference Report, Atopa 1899, 70 ; faahauhia te faatomaraa.

  16. Hi‘o Moroni 10:32-33 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 59:5.

  17. Hi‘o Alama 7:23, 27.

  18. 1 Petero 3:12.

  19. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young, (1997), 45 ; faahauhia te faatomaraa.

  20. 3 Nephi 18:18-19, 21.

  21. A hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 50:29-30.

  22. Iakobo 4:3.

  23. Mataio 6:10.

  24. Mataio 6:8.

  25. Mataio 7:7 ; hi‘o atoa Iritiraa a Iosepha Semita, Mataio 7:12-13, i roto i te faahororaa o te Bibilia.

  26. Koheleta 12:13 ; faahauhia te faatomaraa.