2010
Te Autahu‘araa a Aarona faahiahia
Me 2010


Te Autahu‘araa a Aarona faahiahia

E mea rû te faaotiraa outou i ta outou hopoi‘a i te Atua. Te ti‘aturi nei au e, e na reira outou.

Hōho’a
David L. Beck

Te oaoa nei au i teie pô ia paraparau i te feia apî tamaroa faahiahia o te Ekalesia. Ua haamaitaihia vau i te farereiraa e rave rahi o outou i te ao atoa nei. E au to outou oaoa i te ma‘i pee.

Te hi‘o nei outou i ta outou mau titauraa ma te puai e te itoito faahiahia. Te faatae atu nei au i to‘u here no outou na e to‘u ti‘aturi ia outou.

Te faauru nei outou i te mau taata ati a‘e ia outou hau atu i ta outou e nehenehe e feruri. A faaroo mai na i te mau parau a te hoê tamaiti e ere i ta tatou haapa‘oraa, tei tamata i te faaite i te huru o to’na hoa o te mau nei i te Autahu‘araa a Aarona : « Ua ite au i te hoê mea taa ê i roto ia Luis… E ere teie taata mai… te tahi atu mau taata. Te vai ra hoê mea ta oe e ite i roto ia’na… Aita vau i ite e, eaha râ, tera râ, e mea taa ê oia ia ratou paatoa. Te vai ra hoê mea o ta oe e farii ; e ere (te hoê mea)… ta oe e ite mata. E farii noa oe i reira ».

Te vai ra hoê mea faufaa roa o te faataa ê nei ia Luis e ia outou i te tahi atu mau feia apî tamaroa. Ua farii outou i te Autahu‘araa a Aarona. E horo‘a mo‘a teie, e e rave rahi o tei ore â e taa maitai nei i to’na faufaa. I teie pô e tauturu vau ia outou ia ite e nahea outou iho e nehenehe ai e ite i te faahiahia o te Autahu‘araa a Aarona.

I. Te ti‘aturi nei te Atua ia outou

I te taime a tuu mai ai te Atua i To’na autahu‘araa mo‘a i ni‘a ia outou, e tapa‘o faaite te reira i To’na ti‘aturi rahi i ni‘a ia outou. Ua ite Oia e, e nehenehe Ta’na e ti‘aturi i ni‘a ia outou no te faaohipa i te autahu‘araa no te tavini ia vetahi ê, mai Ta’na ho‘i i ti‘aturi i ni‘a i te tahi atu mau feia apî ia rave i te tahi mau ohipa faufaa roa Ta’na.

Ei hi‘oraa, aita to te ao nei e farii i te faaiteraa puai a te Buka a Moromona no ni‘a ia Iesu Mesia ahiri e, aita te Atua i ti‘aturi i ni‘a i na tamaiti e piti. O Moromona te peropheta i haapoto i teie parau mo‘a, 10 ana‘e to’na matahiti a faauehia ai oia ia hi‘o maite, e i muri a‘e ra, ia papa‘i i te aamu o to’na nunaa. 15 to’na matahiti, « i arohahia‘i au e te Fatu, e ua tamata vau e ua ite ho‘i i te maitai no Iesu ra » (Moromona 1:15).

Na Iosepha Semita i iriti e i nene‘i i te Buka a Moromona, e ua piihia oia i ta’na ohipa rahi i te 14raa o to’na matahiti, a haere mai ai te Metua i te Ao ra e o Iesu Mesia e farerei ia’na.

Ua na ô mai te peresideni Thomas S. Monson e : « E ohipa rahi o te tia‘ihia nei ia outou… Mai te hoê ta‘i pu ra ia tae mai te parau a te Fatu ia outou na, ia‘u nei, e i te mau taea‘e o te autahu‘araa i te mau vahi atoa :‘No reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave ho‘i i te ohipa i roto i te toro‘a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa’ » (« Te piiraa no te itoito », Liahona, Me 2004, 54, 57).

II. Te faanahonahoraa apî o te Hopoi‘a i te Atua

No te tauturu ia outou ia pahono i te reira piiraa rû, te tuu atu nei te Ekalesia i te hoê faanahonahoraa apî no te Hopoi‘a i te Atua, mai tei faaarahia e te peresideni Henry B.Eyring i na‘ua nei. Te oaoa nei au no teie faanahonahoraa. E haponohia’tu te mau buka i to outou mau episekopo ra e te mau peresideni amaa i te ava‘e tiunu. E haamata outou i te faaohipa i te reira i te taime iho a farii ai outou.

Ei diakono, haapii e ei tahu‘a, e amui atu outou i roto i te mau ohipa o te tauturu ia outou ia patu i te puai pae varua e ia haapii e ia faaoti i ta outou mau hopoi‘a no te autahu‘araa. E pee te mau ohipa tata‘itahi i teie hoho‘a ohie roa :

Na mua roa, e haapii outou i te hoê parau tumu o te evanelia e aore râ, te hoê hopoi‘a o te autahu‘araa. E ite outou e, eaha ta te Metua i te Ao ra e hinaaro ia rave outou, e e tautoo outou no te farii i te iteraa pae varua no ni‘a i te tumu i riro ai ei mea faufaa.

I muri iho, e hamani outou i te mau faanahoraa no te haa i ni‘a i te mau mea ta oe i apo mai. Te faaitoitohia’tu nei outou ia haamau i ta outou mau faanahoraa i ni‘a i to outou mau hinaaro, to outou huru oraraa, e ta outou mau rave‘a no te tavini ia vetahi ê. Teie te hoê taime nehenehe roa ia amo i te hopoi‘a no to outou iho tupuraa i te rahi, e te faahoturaa i te ti‘aturiraa ia outou iho i te pae varua.

I muri iho e faaite outou i te mau mea ta outou i apo mai e i rave i piha‘i iho ia vetahi ê. Mai te mea e, e rave outou i te reira, e haapuai te reira i to outou iteraa papû e e patu ho‘i outou i te faaroo i roto i te mau taata ati a‘e ia outou. E faarahi outou i to outou aravihi ia paraparau i te evanelia ia vetahi ê.

Te mauruuru nei au i te hoê tamaiti tei faaite mai ia‘u i teie iteraa i muri nei. Ua faauehia oia e te tahi atu taea‘e o te Autahu‘araa a Aarona ia hopoi i te oro‘a mo‘a na te hoê taata e faaea noa ra i te fare e tei ma‘ihia. Ua tae atu raua i to’na fare ma te ite ore e, na roto i te tahi mau utuuturaa a te taote, aita ïa e ti‘a ia’na ia amu i te tahi mau huru maa – noa’tu te hoê tapu faraoa na‘ina‘i roa o te oro‘a mo‘a. Ia oti te faraoa i te haamaitaihia, ua horo‘a atu ra teie tamaiti i te oro‘a i teie taata paruparu. Ua rave a‘e ra oia i te hoê tapu iti o te faraoa haamaitaihia, faaea ihora maa taime iti, e tuu atu ra i ni‘a i to’na na utu. Te parau ra teie tamaiti e, i to’na iteraa i teie taea‘e faaroo ia faaite i to’na faatura i te oro‘a mo‘a, ua mana‘o oia e, te hi‘o ra oia ia’na, mai te huru e, te apa ra i te avae o te Faaora. E nehenehe ta’na e parau e, ua here mau oia Ia’na.

Ua puta roa te auraa o te oro‘a mo‘a i roto i teie tamaiti i taua mahana ra, e eita ho‘i e mo‘e-faahou-hia ia’na. E roaa atoa ia outou te mau iteraa mo‘a mai to teie tamaiti te huru.

E ohipa faufaa roa ta to outou mau metua, te feia faatere e te mau melo o te pŭpŭ i roto i te faanahonahoraa o te hopoi‘a i te Atua. I roto i ta outou mau pureraa autahu‘araa i te sabati, e roaa ia outou te mau rave‘a no te apo, no te haa e no te faaite. Na teie faanahonahoraa apî o te Hopoi‘a i te Atua e arata‘i ia outou i roto i to outou tere no te faaoti i ta outou ohipa i te Atua e ia ite i te faahiahia o te Autahu‘araa a Aarona.

III. Faaoti i ta outou Hopoi‘a i te Atua

I te matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua rave au i te hoê ohipa tei taui hope roa i to‘u mana‘o no ni‘a ia outou e no ni‘a i te Autahu‘araa a Aarona. Te oaoa nei au ia itehia ia outou iho te mea tei itehia e au. E haapii mai outou e, no te aha te Autahu‘araa a Aarona i riro ai ei ohipa faufaa roa i roto i to outou oraraa, e eaha to’na faufaa no te Ekalesia. E oaoa outou ia ite e, no te aha i parauhia ai e, na « upoo rahi » o te autahu‘araa (hi‘o PH&PF 107:6). E rahi atu to outou haroaroaraa i te auraa o te mau taviri o te autahu‘araa, te utuuturaa a te mau melahi, e te evanelia faaineine (hi‘o PH&PF 13; 84:26).

E imi Satane i te rave‘a ia mana‘o outou e, e mea apî roa outou e aore râ, e mea iti roa outou no te rave i te mau ohipa rarahi i te Autahu‘araa a Aarona. Ua hape roa te reira.

Te mau parau ta te Atua i parau ia Mose ra, no outou atoa ïa i teie mahana, « e, inaha, e tamaiti oe na‘u,… e e ohipa ta‘u na oe » (Mose 1:4, 6).

Ua horo‘a mai Oia ia outou i To’na mana no te rave i te mau mea rarahi. Mai te mea e, e faaoti outou i ta outou Hopoi‘a i te Atua, e haapuai e e haamaitai ïa outou i to outou utuafare. Teie ta outou ohipa autahu‘araa rahi a‘e. A faaroo na i te hoê metua vahine i te faaiteraa i te mea ta ta’na tamaiti i faatupu i ni‘a i to’na utuafare : « O Leo tei mau i te autahu‘araa i roto i to matou utuafare, e ua riro ïa ei haamaitairaa rahi roa. Ua riro oia ei hi‘oraa maitai no to’na mau taea‘e ;… e ara oia ia pure tamau noa ratou. E opere oia i te oro‘a mo‘a i te sabati. E hi‘o noa to’na mau teina ia’na. E tauturu oia… i te pureraa utuafare. Ua ite au e, e tamau noa oia i te riro ei haamaitairaa a tupu ai oia i te paariraa. E nehenehe ta’na e bapetizo i to’na teina taea‘e . Ua riro te reira ei tamahanahana e ei horo‘a no matou ».

Mai te mea e, e rave outou i ta outou hpoi‘a i te Atua, e haere ïa outou e farerei i to outou mau hoa e ere i ta tatou haapa‘oraa, e e tauturu ho‘i i te faaineineraa ia ratou ia tomo mai i roto i te Ekalesia. Mai te au i te hoê taea‘e papû, e ara outou i ni‘a iho ia ratou e e haapuai ia ratou. E haere outou e faaora i te tahi atu mau tamaiti tei hahi ê to ratou e‘a.

Mai te mea e, e faaoti outou i ta outou hopoi‘a i te Atua, e riro ïa outou ei faaururaa no te maitai i te mau taime atoa e i roto i te mau huru atoa o te oraraa. To outou hi‘oraa parau-ti‘a e ta outou ohipa taviniraa autahu‘araa maitai, e riro te reira ei rave‘a puai no te titau i te mau taata atoa tei matau ia outou ia haere mai i te Mesia ra.

I te taime a fifi roa ai ratou, ua hi‘o te mau Ati Nephi i ni‘a i te hoê tamaiti apî, o Moromona, no te arata‘i e no te faauru ia ratou (hi‘o Moromona 2:1-2). I teie mahana, te hi‘o atu nei matou ia outou ia riro outou ei puai rahi no te Ekalesia e ei puai no te maitai i ni‘a i te fenua nei. Tera ta te Fatu e tia‘i nei.

IV. Ia riro ei taata autahu‘araa haapa‘o

Te faaite papû nei au e, e ite outou i to outou aau ia taui mai te mea e, e riro outou ei taata autahu‘araa haapa‘o. E imi outou i te rave‘a ia mâ roa outou e ia utuutu i te oro‘a mo‘a ma te ti‘amâ. E hi‘o outou i te mau tamaiti atoa ma te maitai e te faatura. E faatura outou i to outou na metua. E haapae outou i te faaino i te Varua i roto i to outou mau mana‘o, te parau e aore râ, te ohipa. E roaa to outou ite i te Fatu, o ta outou ho‘i e tavini, e e tautoo tamau noa outou ia riro mai Ia’na te huru.

Te faaite papû nei au e, te ohipa maitai ta outou e rave i roto i te Autahu‘araa a Aarona, e taui te reira i te oraraa o te feia ta outou e tavini nei. Te vai ra te taata e titau nei i ta outou tavini autahu‘araa. Te hinaaro nei to outou utuafare ia outou. Te hinaaro nei ta outou pŭpŭ ia outou. Te hinaaro nei te Ekalesia ia outou. Te hinaaro nei te ao nei ia outou.

E mea rû te faaotiraa outou i ta outou hopoi‘a i te Atua. Te ti‘aturi nei au e, e na reira outou.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, i te hoê po‘ipo‘i to‘eto‘e, te horohoro ra vau na te pae anavai o Tagus River i Lisbon, i te fenua Potiti. Ua tae mai au i piha‘i iho i te hoê tii haamana‘oraa i te mau taata ratere ma‘imi no te fenua Potiti no mutaa iho ra. Ua faafaaea vau, inaha, te ti‘a maite maira te mahana e ua hiti i to’na mau hihi mahanahana i ni‘a i taua tii rahi ra e i ni‘a ia‘u. Ua tupu te faaururaa i roto ia‘u a hi‘o ai au i te hoho‘a mata pautuutu o te mau taata ma‘imi i te hi‘oraa i ni‘a i te pape. Teie te mau taata tei hinaaro e rave i te mau mea o te ravehia e te hoê faito iti o te taata. Ua vaiiho ratou i te hoê ao matarohia e te au maitai, e ua reva ma te itoito na ni‘a i te moana mataro-ore-hia no te ma‘imi i te mau fenua apî. Ua taui ratou i te ao nei.

Te ite nei au ia outou ia haamana‘o ana‘e au i taua ofa‘i haamana‘oraa ra no te mau taata ratere ma‘imi itoito. Te ite nei au ia outou i roto i te hoê tere no outou ta te tahi noa mau taata rii e faaoti ia haere. Te ite nei au ia outou i te faaotiraa i ta outou hopoi‘a i te Atua.

Te pure nei au ia haroaroa tatou paatoa i te faahiahia o te Autahu‘araa a Aarona e ia ti‘aturi, mai te Atua i ti‘aturi ra, i te feia e mau nei i te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.